BusinessMagazin

Tag: continut

  • Dacă aveţi cont pe acest site, este posibil să fiţi şantajat! 32 de milioane de oameni sunt în pericol

    Pe 18 august, mai multe informaţii furate de hackeri de pe site-ul de întâlniri romantice Ashley Madison au fost publicate online. Pe lângă o serie de documente oficiale, informaţiile conţineau şi date despre cei peste 32 de milioane de utilizatori. Aceste informaţii se referă la mai multe lucruri, printre care date financiare sau preferinţele sexuale ale clienţilor. Oraşul cu cei mai mulţi membri, aproape 350.000, este Rio de Janeiro, potrivit celor de la Business Insider.

    După cum era de aşteptat, mulţi dintre cei care aveau cont pe site-ul Ashley Madison au început să fie şantajaţi.

    Site-ul de ştiri CoinDesk a publicat povestea unui cititor care primise unui email prin care era instruit să trimită o anumită sumă de bani pentru a evita publicarea unor informaţii confidenţiale: “Datele tale apar în documentele furate recent de la Ashley Madison, iar eu deţin aceste date. Dacă nu vrei să împart aceste date cu cei dragi ţie, depune 2.00000054 bitcoin (450 dolari) la următoarea adresă…”, notează Business Insider.

    Un alt site, Stuff.co.nz, a publicat alte poveşti similare, cu ameninţări similare. Acestea sunt primele încercări de şantaj, dar este probabil ca ele să continue dacă situaţia nu va fi remediată.

    Şantajul nu este însă cea mai mare problemă a celor de la Ashley Madison; în urma hack-ului, peste 15.000 de adrese de mail aparţinând unor membri ai armatei sau oficiali ai guvernului au fost făcute publice, atrăgând atenţia mai multor instituţii de securitate din Statele Unite.

    În acelaşi timp, scriu cei de la The Times, numeroase case de avocatură au început să primească cereri de divorţ.

    În urma acestui scandal, compania Avid Life Media (cea care deţine site-ul Ashley Madison) ar putea fi obligată să plătească despăgubiri în valoare de 1 miliard de dolari. De asemenea, în cazul în care instituţiile abilitate consideră că sistemul de securitate al site-ului era depăşit, compania va primi o amendă de aproape 800.000 de dolari.

  • Google News şi-a lansat versiunea românească

    Google News poate fi accesat pe web la adresa news.google.ro şi prin aplicaţiile de pe Android şi iOS. Cei interesaţi vor putea accesa Google News intrând şi pe secţiunea “Ştiri” din partea de sus a rezultatelor căutării.

    Internauţii Google News pot să citească unele dintre cele mai recente ştiri şi articole de la unele dintre cele mai importante publicaţii şi bloguri din ţară. Aceştia pot să îşi personalizeze căutările pentru a putea să urmărească subiectele de interes.

    Potrivit Google, indiferent din ce ţară provin sau ce limbă vorbesc, oamenii apelează la Google News pentru a citi despre fapte, opinii şi perspective asupra subiectelor ce îi interesează. Cu această nouă ediţie în limba română, Google speră să poată aduce ştirile mai aproape de un număr cât mai mare de români, conform unui comunicat remis MEDIAFAX de reprezentanţii Google.

    În prezent, serviciul Google News este disponibil în 28 de limbi, acoperind 45 de ţări.

    Conform Google, în general, Google News îşi propune să promoveze jurnalismul autentic şi să expună utilizatorii la diverse perspective. Nu există moderare manuală pentru selectarea importanţei unei ştiri. Ierarhizarea ştirilor este determinată de mai mulţi factori, printre care: prospeţimea conţinutului, diversitatea conţinutului, conţinutul textual bogat, originalitatea conţinutului.

    Pentru a fi incluse, publicaţiile trebuie să îndeplinească cerinţele prezentate în Centrul de ajutor (support.google.com). Cei care îndeplinesc aceste cerinţe pot solicita direct includerea accesând Google News Publisher Center.

    Totodată, Google precizează că Google News se străduieşte să includă site-uri de ştiri care sunt credibile şi au reputaţie şi caută mereu să îmbunătăţească calitatea ediţiei locale. Scopul este să ofere conţinut de calitate dintr-o varietate de surse, de la cele mai mari publicaţii şi bloggeri până la cei mai mici, mai spune Google.

    Fondat în 1998, de absolvenţii Universităţii Stanford Larry Page şi Sergey Brin, motorul de căutare Google este în acest moment o companie prezentă pe toate marile pieţele globale. Google are sediul central în Silicon Valley şi birouri în America de Nord şi de Sud, Europa şi Asia.

    Google a deschis, pe 1 noiembrie 2010, un birou în Bucureşti, echipa din România fiind coordonată de Dan Bulucea.

  • Povestea impresionantă a ardeleanului nevăzător care dezvoltă programe şi aplicaţii pentru Android

    Clujeanul Emanuel Boboiu este nevăzător, însă acest lucru nu l-a împiedicat niciodată să îşi cultive pasiunea pentru programare. El este cel care a creat site-ul www.limbalatina.ro, care conţine singurul dicţionar online român-latin, dar şi programe şi aplicaţii, chiar pentru sistemul de operare Android. În plus, este profesor la Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere din Cluj-Napoca. Are un stil de viaţă foarte independent şi spune că reuşita unei vieţi normale pentru un nevăzător, constă în organizare, în maniera în care ai fost obişnuit să te gospodăreşti încă din copilărie şi în voinţă, scriu cei de la Vocea Transilvaniei.

    Emanuel Boboiu locuieşte în Cluj-Napoca, are 32 de ani, este nevăzător şi foarte independent. Predă de opt ani “Tehnologia informaţiei” la Şcoala de Nevăzători dar este şi profesor educator la Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere din Cluj-Napoca. În anul 2006 a absolvit Facultatea de Litere din cadrul Univerităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, secţia Română-Latină. S-a calificat în domeniul IT absolvind studiile postuniversitare de Informatică aplicată şi programare, la Universitatea Tehnică.

    A văzut aproape normal la vârstă fragedă, cu toate că suferea de miopie, apoi clasele I şi II le-a făcut la Şcoala Specială de Slab – Văzători din Timişoara. La vârsta de cinci ani a avut un accident care i-a agravat starea şi treptat, şi-a pierdut vederea. A venit la Cluj-Napoca, la o şcoală specială pentru nevăzători şi a absolvit Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere.

    Emanuel este, totuşi, o fire independentă cu un stil de viaţă pe măsură. De aceea, poate să îşi dedice timpul pasiunilor sale: programarea şi limba latină. Lucrează în domeniul IT ocayional, din pasiune şi a început prin a studia singur. A citit mult, fiind autodidact şi s-a perfecţionat. În domeniul tehnologiei a activat în mai multe direcţii: a realizat site-uri web, a efectuat aplicaţii pentru calculator şi pentru telefonul mobil, multe dintre acestea adresându-se nevăzătorilor, scriu cei de la Vocea Transilvaniei.

    A reuşit să îmbine pasiunea pentru tehnologie şi limba latină; la această disciplină a participat la olimpiade, şi s-a situat pe primul loc pe judeţ, cu toate că a concurat alături de copiii de la unităţile de învăţământ de masă. A creat site-ul www.limbalatina.ro, care are în jur de 2000 de vizitatori unici pe zi. Site-ul conţine elemente de gramatică a limbii latine, noţiuni de morfologie iar principalul atu este dicţionarul latin-român, care conţine 20.000 de cuvinte şi care este singurul dicţionar online de acest gen. Dicţionarul funcţionează şi ca program instalabil pentru sistemul de operare Android, care se găseşte pe GooglePlay.

  • Un virus bancar atacă şi clienţii băncilor din România

    Un nou val de mesaje ce conţin virusul bancar Dyre vizează clienţi ai instituţiilor financiare din mai multe ţări, printre care şi România, informează specialiştii producătorului de soluţii de securitate IT Bitdefender. Odată instalat, virusul fură datele de autentificare la serviciile de e-banking. Băncile locale vizate au o cotă de piaţă cumulată de circa 40%.

    Utilizatorii de servicii de e-banking sunt invitaţi să descarce un fişier maliţios de tip arhivă conţinând un executabil, care provine de la un consultant fiscal. Mesajul pretinde a fi o continuare a unei discuţii purtate anterior şi le sugerează clienţilor să descarce cu prioritate fişierul pentru a finaliza o tranzacţie financiară. Un al doilea mesaj susţine că trimite documentaţia financiară a clientului şi îi cere să verifice autenticitatea tranzacţiilor. Al treilea mesaj informează clientul despre sancţiuni contravenţionale impuse companiei pe care o deţine, invitându-l să ia la cunoştinţă lista abaterilor.

    Fişierul .exe descarcă şi activează virusul bancar Dyreza, cunoscut şi sub denumirea Dyre. Observat pentru prima dată anul trecut, virusul Dyre este foarte asemănător cu celebrul troian bancar Zeus. Se instalează pe computerul utilizatorului şi devine activ doar când utilizatorul îşi introduce credenţialele pe un site specific, de cele mai multe ori în pagina de autentificare a unei instituţii bancare. Prin intermediul unui atac de tip man-in-the-browser, hackerii injectează cod Javascript maliţios, ce le permite să fure credenţialele de atutentificare sau să efectueze operaţiuni neautorizate în cont.

    Atacul vizează si clienţi ai unor reputate instutuţii financiare şi bancare din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Germania, Australia şi Franţa. Potrivit Bitdefender Labs, 19.000 de mii de e-mailuri au fost trimise în trei zile de pe servere din SUA, Taiwan, Hong Kong, Danemarca, Rusia, China, Coreea de Sud, Marea Britanie, Australia.

  • Sfaturi utile pentru a-ţi păstra în siguranţă dispozitivele mobile

    Bitdefender a elaborat o listă de recomandări pentru protecţia dispozitivelor mobile şi a datelor stocate pe ele în vacanţă. Pe durata călătoriilor în ţară sau străinătate, terminalele mobile se conectează frecvent la hotspot-uri wireless nesecurizate, pot fi pierdute pe plajă sau pot deveni victimele criptării de către temuţii viruşi ransomware.

    Viruşii ransomware fac din ce în ce mai multe victime, prin blocarea dispozitivelor mobile şi a conţinutului acestora şi solicitarea unei răscumpărări pentru deblocarea terminalelor. Ransomware se instalează mai ales prin drive-by download, deci fără ca utilizatorul să descarce cu intenţie vreun fişier, aşadar evitaţi pe cât posibil navigarea pe pagini cu conţinut maliţios. Nu daţi click pe linkuri care pot părea suspecte şi instalaţi o soluţie antivirus ca să vă alerteze despre eventualele site-uri nesigure. Nu uitaţi să vă asiguraţi datele prin back up, fie online sau pe un dispozitiv fizic, pentru a vă feri de probleme în caz de variaţii ale alimentării cu energie electrică sau alte eventuale accidente.

    Dacă folosiţi aplicaţii pentru a facilita găsirea hotelurilor, restaurantelor, muzeelor sau pentru a lua un taxi într-o zonă mai puţin cunoscută, instalaţi aplicaţii numai din surse de încredere. Altfel, aplicaţiile piratate pot să vă transmită contactele din agenda telefonului, pot să vă identifice poziţia folosind serviciile de localizare sau să colecteze fotografii şi alte date cu conţinut sensibil.

    Locurile care oferă servicii de internet wireless în mod gratuit sunt cel mai adesea cadrul ideal pentru distribuirea de viruşi, dat fiind că nu sunt protejate prin intermediul unei parole şi oricine le poate accesa. Într-un spaţiu public, persoana de alături poate să intercepteze uşor traficul de pe dispozitivul folosit de către dvs. şi poate colecta informaţiile personale, precum conturile şi parolele folosite la plăţi online.

    Dacă trebuie să transferaţi bani prin Wi-Fi, alegeţi o variantă sigură. Soluţii precum Bitdefender Safepay™ protejează reţeaua de accesul neautorizat şi se asigură că datele ajung în deplină siguranţă la destinaţia dorită. Este recomandat să opriţi setări precum Bluetooth sau conexiunea Wi-Fi atunci când nu le folosiţi.

    Restricţionarea accesului la conţinutul telefonului sau al tabletei de către alte persoane – fotografii private, agenda de contacte sau mesaje text – reprezintă o măsură de siguranţă simplă. Blocaţi ecranul gadgetului cu un cod PIN sau o parolă. Folosiţi soluţii de securitate anti-furt cu capacitate de urmărire şi securizaţi informaţiile esenţiale prin criptare. Datele se pot securiza, utilizând software specializat, dacă dispozitivul o permite, sau soluţiile deja existente pe terminal. Astfel de soluţii de securitate sunt disponibile şi pentru PC.

    E-mail-urile accesate pe mobil pot fi contaminate cu linkuri infectate şi fişiere ataşate care să conţină malware, la fel ca în cazul laptop-urilor sau desktop-urilor. Ransomware şi alte tipuri de conţinut malware sunt răspândite mai ales prin mecanisme de acest fel, de aceea evitaţi să daţi click pe linkuri cu caracter dubios sau să descărcaţi fişiere ataşate provenite de la expeditori necunoscuţi.

    Partajarea fotografiilor pe reţelele de socializare este o practică frecventă pe durata vacanţelor, însă postarea acestora având setările GPS activate va dezvălui şi poziţionarea dvs. geografică. Dezactivaţi tehnologia GPS înainte de a face poze cu smartphone-ul, dacă plănuiţi să le publicaţi online, pentru a evita să fiţi localizaţi.

    Bitdefender a obţinut anul trecut o creştere de circa 40% a afacerilor, acestea ajungând pentru Bitdefender SRL, parte a holdingului Bitdefender, la 276,89 mil. lei (circa 62 mil. euro).

  • Măsura neaşteptată care va schimba online-ul românesc

    Dacă până acum, domeniile înregistrate în cadrul sistemului de înregistrare de nume de domenii Romanian Top Level Domain (ROTOLD) se supuneau unor reguli precum: folosirea caracterelor standard (litere latine de la a la z, fără diacritice), cifre arabe 0..9 şi semnul minus “-”, cât şi faptul că un nume de domeniu nu poate începe şi nu se poate termina cu “-” şi nu poate conţine “–”, reprezentanţii ROTOLD au anunţat modificarea acestor reguli. Ei au anunţat disponibilitatea unei noi versiuni  software pentru sistemul de înregistrare nume de domenii ce  va permite folosirea de diacritice. Măsura a fost luată în contextul în care adresele clasice s-au epuizat şi există cerere pentru mai multe domenii web, astfel că în adresele web vor putea fi incluse şi caracterele diacritice ”ă”, â, î, ş ţ”.

    Preţul pentru înregistrarea unui domeniu .ro în cadrul ROTOLD este de 33, 19 euro şi se plăteşte o singură dată. Pentru celelalte extensii (.com, .eu, .net, .org, .biz, .info) preţul pentru înregistrare sau prelungire este de 9, 99 euro pe an. Domeniu care conţine una din extensiile de mai sus trebuie   prelungit în termen de 36 de zile de la data expirării cu datele proprietarului de drept. Depăşirea perioadei  presupune aplicarea taxei de reactivare în valoare de 100 de euro plus  TVA.

     


     

  • Telekom România lansează MagentaONE, un nou concept comercial

    România este a treia ţară în care se lansează oferta MagentaONE (oferta integrată fix-mobil), după Germania şi Slovacia, fiind singura ţară în care conceptul comercial se adresează atât clienţilor persoane fizice, cât şi clienţilor din segmentul de business.

    MagentaONE este o ofertă simplificată de servicii de comunicaţie ce constă într-un singur furnizor comun pentru toate serviciile oferite de Telekom. Compania susţine că timpul de aşteptare pentru a intra în legătură cu un operator va fi de 5 secunde pentru clienţii cu pechete integrate fix-mobil, iar pentru cei care nu deţin un astfel de pachet este de peste 10 secunde.

    MagentaONE mai conţine televiziune interactivă cu funcţionalităţi noi, precum arhivă TV pentru toate programele difuzate pe parcursul unei săptămâni, posibilitatea de a înregistra emisiunile prefereate, filme şi competiţiile sportive în cloud, fără a avea nevoie de dispozitiv de stocare sau de receiver diferit, divertisment şi conţinut TV pe toate tipurile de ecran.

    Clienţii de business MagentaONE dispune de spaţiu de stocare securizat de 1 TB, aplicaţii şi servicii de bază cum ar fi stocare, antivirus, găzduire web şi design web.

    Întrebat dacă există şi lucruri negative sau care să nu funcţioneze bine la această ofertă, Nikolai Beckers (CEO Telekom România) a menţionat că nu a fost angajat personal nou care să ajute la implemetarea noului concept şi că nu s-a investit foarte mult în acest proiect.

    Telekom este prezent în peste 50 de ţări şi are 228.000 de angajaţi la nivel mondial. Grupul a generat venituri anul trecut de 62,7 miliarde de euro, iar 60% din această valoare s-a înregistrat în afara Germaniei.

    Brand-ul Telekom România este prezent pe piaţă din 2014, după rebranding-ul comun al Romtelecom şi Cosmote.

  • Cum a ajuns Kris Jenner de la casnică la conducerea “mega-imperiului” Kardashian

    La începutul acestui an, Kris Jenner semnat un contract în valoare de 100 de milioane de dolari pentru a realiza încă patru sezoane ale reality-show-urilor despre familia Kardashian. Familie care a clădit un imperiu de sute de milioane de dolari, iar secretul stă în abilităţile de marketing ale lui Jenner, mama fetelor Kardashian.

    Kourtney (35 de ani), Kim (34 de ani), Khloe (30 de ani), Kendall (19 ani) şi Kylie (17 ani), cele cinci surori Kardashian, câştigau în anul 2011 peste 65 de milioane de dolari din emisiuni de televiziune precum Keeping Up With the Kardashians, din diverse contracte de marketing încheiate de Kris Jenner cu companii interesate să se promoveze prin intermediul vedetelor sau din produse semnate sub numele familiei, cum este parfumul unisex lansat de Khloe şi sotul ei Lamar Odom.

    Kris Jenner (59 de ani), mama a şase copii, este aproape în totalitate responsabilă pentru afacerea de familie. “Mi-ar plăcea ca emisiunea Keeping Up With the Kardashians să ajungă la sezonul 26. Cine ar fi crezut atunci că afacerea va fi atât de profitabilă? Ar fi trebuit să am mai mulţi copii care să contribuie la încasările familiei”, spune Jenner. Şi nu este singura emisiune în care familia este în rolul principal, fetele fiind implicate şi separat în diferite proiecte, precum Kourtney and Kim Take New York sau Kourtney and Khloe Take Miami, în care sunt prezentate detalii intime din viaţa celor trei surori.

    La rotunjirea veniturilor contribuie şi apariţiile în reclame ale fetelor. Spre exemplu, Kim a fost imaginea încălţărilor Skechers într-o reclamă pentru Super Bowl, care a costat compania trei milioane de dolari pentru 30 de secunde de emisie. În vârstă de 34 de ani, Kim este de departe cea mai cunoscută dintre surori, onorariul ei putând ajunge chiar şi la 250.000 de dolari doar ca să participe la un anumit eveniment, în timp ce publicarea unui singur mesaj pe Twitter, unde este citită de zeci de milioane de fani, ajunge la 25.000 de dolari. Khloe si Kourtney au onorarii mai mici, de aproximativ 20.000 de dolari, în timp ce tatăl lor vitreg, Bruce Jenner, încasează 10.000 de dolari pentru prezenţă.

    Povestea familiei Kardashian şi a succesului fulminant de care se bucură astăzi a început cu un clip video pornografic ce îi prezenta pe Kim şi un fost prieten, rapperul Ray J, pe care Kris Jenner l-a vândut distribuitorului Vivid Entertainment. În februarie 2007, fiica ei i-a povestit despre înregistrare şi, cum Jenner încerca încă de atunci să facă viaţa familiei ei subiectul unui reality show, decizia de a vinde conţinutul a fost destul de rapidă. “Iniţial mi-am zis că nu vom mai avea nicio şansă să ajungem vedetele unui reality show”, spune Jenner, care este de altfel şi managerul familiei Kardashian, având un comision de 10% din încasările familiei.

    Totul risca să se transforme într-un scandal de proporţii din care familia ar fi ieşit cu siguranţă cu imaginea şifonată, dar Jenner, care susţine că n-a vazut niciodată conţinutul înregistrării, a angajat un expert în comunicare, în încercarea de a îndulci situaţia. “Rolul meu era să transform acum cele 15 minute de faimă ale fiicei mele în 30”, mai spune managerul familiei Kadashian. Într-un final, înregistrarea a fost cumpărată de Vivid Entertainment pentru 5 milioane de dolari şi a devenit în scurtă vreme cel mai bine vândut DVD al anului.

    Surorile Kardashian, care au lansat şi o autobiografie numită Kardashian Konfidential, au apărut de atunci în nenumărate reclame pentru orice fel de produse, de la încălţari, la hârtie igienică sau pastile pentru slăbit. În plan este şi lansarea unui magazin cu produse imprimate cu imagini cu celebrităţi în cadrul hotelului Mirage din Las Vegas. Fratele lor Robert (27 de ani) a rămas însă mai în umbră în lumea showbiz-ului.

    “Mama a fost dintotdeauna genul de persoană care încearcă să transforme apa în vin”, spune Khloe. Probabil tocmai această reţetă a făcut dintr-o familie relativ necunoscută până în 2007 un subiect al mai multor emisiuni de televiziune, care atrage milioane de telespectatori.

  • Facebook găzduieşte conţinut publicat direct de companii media pe platformă. Cum arată Instant Articles – VIDEO

    Articolele şi alte materiale de presă, precum înregistrări video şi fotografii, sunt publicate direct pe paltforma de socializare. În prezent proiectul funcţionează doar pe iPhone, însă se plănuieşte extinderea acestuia, informează USA Today.

    În cadrul acestui proiect, Facebook colaborează cu nouă companii mari de media: cinci americane (The New York Times, National Geographic, BuzzFeed, NBC News şi The Atlantic) şi patru europene (The Guardian, BBC News, Spiegel şi Bild).

    Aceste nouă companii au fost de acord să colaboreze cu Facebook, în ciuda îngrijorărilor pe care le au privind faptul că acest proiect le-ar putea afecta propriul lor business.

    Cel mai important lucru pentru utilizatorii de telefoane inteligente este acela că aceste aşa-numite materiale instant se vor încărca mult mai rapid, de până la 10 ori mai rapid decât atunci când utilizatorii de Facebook sunt obligaţi să dea click pe un link pentru accesarea articolelor într-un alt site.

    Cele nouă companii de media pot totodată să vândă sau să plaseze reclame direct în aceste articole şi să păstreze toate veniturile obţinute în acest fel. De asemenea, aceste companii pot să permită Facebook să vândă publicitatea pentru aceste materiale, iar reţeaua de socializare va primi 30% din încasări.

    În plus, Facebook permite acestor companii de ştiri să colecteze informaţii despre persoanele care citesc articolele şi materialele instant publicate de acestea.

    Pentru companii de media, acest proiect al Facebook este cea mai nouă iniţiativă dintr-o campanie de atragere de noi venituri. Această reţea de socializare, care are peste 1,4 miliarde de utilizatori activi în fiecare lună, la nivel internaţional, atrage atenţia utilizatorilor de dispozitive mobile – şi determină mai multe vizite pe site-urile de ştiri – decât orice alt serviciu online similar.

    Conţinutul video a devenit din ce în ce mai popular printre utilizatorii Facebook şi agenţiile de publicitate care utilizează platforma, după cum relata The New York Times în luna martie.

    La rândul lor, instituţiile media doresc ca utilizatorii să beneficieze de o experienţă cât mai bună pe site-urile lor. În timp ce BuzzFeed are o politică făţişă de distribuire a conţinutului său în afara propriului site, The New York Times foloseşte un model de business ce implică plata unui abonament, care constituie o sursă de creştere a veniturilor companiei. Publicaţia a trebuit să cântărească bine beneficiile de a ajunge la utilizatorii de Facebook – şi a obţine veniturile din publicitate ce vin odată cu aceştia – şi ideea de a oferi la liber conţinutul său şi a pierde vizitele pe propriul site din partea utilizatorilor care vor rămâne să citească articolele pe Facebook.

    De la lansare, Facebook nu a a împărţit niciodată veniturile din publicitate cu editorii de conţinut. În esenţă, poziţia companiei a fost “puneţi-vă conţinutul pe Facebook şi noi vă vom trimite trafic”. Dar, în ultima perioadă, Facebook a început să experimenteze mai multe opţiuni de împărţire a veniturilor din publicitate. În luna decembrie, platforma a început să difuzeze, în Statele Unite ale Americii, clipuri video din NFL (Liga naţională de fotbal), sponsorizate de compania de telecomunicaţii Verizon. Operatorul mobil a plătit pentru ca respectivele clipuri video să fie livrate în fluxul de ştiri (newsfeed) al utilizatorilor, videoclipurile încheindu-se cu o reclamă. NFL şi Facebook au împărţit veniturile generate astfel.

    Noua propunere a Facebook aduce cu sine un alt risc pentru companiile de media: pierderea de informaţii valoroase despre membrii publicului lor. Când cititorii dau click pe un link, o serie de unelte de urmărire (precum cele intitulate cookies, n.r.) permit site-ului care găzduieşte articolul colectarea de informaţii despre cine sunt cititorii, cât de des vizitează site-ul respectiv şi pe ce alte site-uri au navigat pe internet.

    Aceste date ar putea acum să ajungă la Facebook, care, precum multe alte companii, le foloseşte pentru a ţinti şi urmări utilizatorii mai eficient pentru vânzătorii de publicitate (lucru care a fost foarte criticat din cauza politicilor de confidenţialitate ale platformei). Deocamdată nu există informaţii referitor la cât de multe astfel de date este dispusă platforma Facebook să împartă cu colaboratorii.

    Iar dacă Facebook trece de faza experimentală şi transformă excepţia în regulă când vine vorba de găzduirea conţinutului direct pe platformă, cei care nu vor participa la acest program ar putea pierde o parte semnificativă din traficul web generat, un factor care i-a pus pe gânduri pe mulţi publisheri. Articolele lor s-ar putea încărca mai greu în browsere, iar în timp cititorii ar putea ajunge să evite acele site-uri.

    Pe termen lung, toţi editorii vor fi probabil obligaţi să permită publicarea mai uşoară a conţinutului lor în afara propriilor site-uri, potrivit lui Alan D. Mutter, un consultant media care are un blog intitulat Reflections of a Newsosaur.

  • Facebook găzduieşte conţinut publicat direct de companii media pe platformă. Cum arată Instant Articles – VIDEO

    Articolele şi alte materiale de presă, precum înregistrări video şi fotografii, sunt publicate direct pe paltforma de socializare. În prezent proiectul funcţionează doar pe iPhone, însă se plănuieşte extinderea acestuia, informează USA Today.

    În cadrul acestui proiect, Facebook colaborează cu nouă companii mari de media: cinci americane (The New York Times, National Geographic, BuzzFeed, NBC News şi The Atlantic) şi patru europene (The Guardian, BBC News, Spiegel şi Bild).

    Aceste nouă companii au fost de acord să colaboreze cu Facebook, în ciuda îngrijorărilor pe care le au privind faptul că acest proiect le-ar putea afecta propriul lor business.

    Cel mai important lucru pentru utilizatorii de telefoane inteligente este acela că aceste aşa-numite materiale instant se vor încărca mult mai rapid, de până la 10 ori mai rapid decât atunci când utilizatorii de Facebook sunt obligaţi să dea click pe un link pentru accesarea articolelor într-un alt site.

    Cele nouă companii de media pot totodată să vândă sau să plaseze reclame direct în aceste articole şi să păstreze toate veniturile obţinute în acest fel. De asemenea, aceste companii pot să permită Facebook să vândă publicitatea pentru aceste materiale, iar reţeaua de socializare va primi 30% din încasări.

    În plus, Facebook permite acestor companii de ştiri să colecteze informaţii despre persoanele care citesc articolele şi materialele instant publicate de acestea.

    Pentru companii de media, acest proiect al Facebook este cea mai nouă iniţiativă dintr-o campanie de atragere de noi venituri. Această reţea de socializare, care are peste 1,4 miliarde de utilizatori activi în fiecare lună, la nivel internaţional, atrage atenţia utilizatorilor de dispozitive mobile – şi determină mai multe vizite pe site-urile de ştiri – decât orice alt serviciu online similar.

    Conţinutul video a devenit din ce în ce mai popular printre utilizatorii Facebook şi agenţiile de publicitate care utilizează platforma, după cum relata The New York Times în luna martie.

    La rândul lor, instituţiile media doresc ca utilizatorii să beneficieze de o experienţă cât mai bună pe site-urile lor. În timp ce BuzzFeed are o politică făţişă de distribuire a conţinutului său în afara propriului site, The New York Times foloseşte un model de business ce implică plata unui abonament, care constituie o sursă de creştere a veniturilor companiei. Publicaţia a trebuit să cântărească bine beneficiile de a ajunge la utilizatorii de Facebook – şi a obţine veniturile din publicitate ce vin odată cu aceştia – şi ideea de a oferi la liber conţinutul său şi a pierde vizitele pe propriul site din partea utilizatorilor care vor rămâne să citească articolele pe Facebook.

    De la lansare, Facebook nu a a împărţit niciodată veniturile din publicitate cu editorii de conţinut. În esenţă, poziţia companiei a fost “puneţi-vă conţinutul pe Facebook şi noi vă vom trimite trafic”. Dar, în ultima perioadă, Facebook a început să experimenteze mai multe opţiuni de împărţire a veniturilor din publicitate. În luna decembrie, platforma a început să difuzeze, în Statele Unite ale Americii, clipuri video din NFL (Liga naţională de fotbal), sponsorizate de compania de telecomunicaţii Verizon. Operatorul mobil a plătit pentru ca respectivele clipuri video să fie livrate în fluxul de ştiri (newsfeed) al utilizatorilor, videoclipurile încheindu-se cu o reclamă. NFL şi Facebook au împărţit veniturile generate astfel.

    Noua propunere a Facebook aduce cu sine un alt risc pentru companiile de media: pierderea de informaţii valoroase despre membrii publicului lor. Când cititorii dau click pe un link, o serie de unelte de urmărire (precum cele intitulate cookies, n.r.) permit site-ului care găzduieşte articolul colectarea de informaţii despre cine sunt cititorii, cât de des vizitează site-ul respectiv şi pe ce alte site-uri au navigat pe internet.

    Aceste date ar putea acum să ajungă la Facebook, care, precum multe alte companii, le foloseşte pentru a ţinti şi urmări utilizatorii mai eficient pentru vânzătorii de publicitate (lucru care a fost foarte criticat din cauza politicilor de confidenţialitate ale platformei). Deocamdată nu există informaţii referitor la cât de multe astfel de date este dispusă platforma Facebook să împartă cu colaboratorii.

    Iar dacă Facebook trece de faza experimentală şi transformă excepţia în regulă când vine vorba de găzduirea conţinutului direct pe platformă, cei care nu vor participa la acest program ar putea pierde o parte semnificativă din traficul web generat, un factor care i-a pus pe gânduri pe mulţi publisheri. Articolele lor s-ar putea încărca mai greu în browsere, iar în timp cititorii ar putea ajunge să evite acele site-uri.

    Pe termen lung, toţi editorii vor fi probabil obligaţi să permită publicarea mai uşoară a conţinutului lor în afara propriilor site-uri, potrivit lui Alan D. Mutter, un consultant media care are un blog intitulat Reflections of a Newsosaur.