BusinessMagazin

Tag: consumatori

  • Cel mai „fierbinte“ produs al Volkswagen se serveşte cu ketchup şi chifle

    Cel mai bine vândut produs al celebrului pro­ducător auto german nu este un autovehicul, dar este la fel de „nemţesc“ şi are şi gust, unul bun, scrie Deutsche Welle.

    Pentru o companie ajunsă faimoasă datorită maşinilor sale, ar putea fi surprinzător faptul că cel mai „fierbinte“ produs al VW nu este legendara Broscuţă (cunosută drept Kafer în Germania) sau Golful. De fapt, produsul VW care s-a vândut cel mai bine anul trecut nici măcar nu a fost o maşină, dar a fost ceva la fel de nemţesc: Wurst (cârnat). Currywurst, mai exact.

    În timp ce apetitul consumatorilor pentru modelele Jetta şi Passat s-a diminuat în urma aşa-numitului scandal dieselgate, pofta acestora pentru cârnaţii de porc „scufundaţi“ în sos de curry ai VW este insaţiabilă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce fac românii în timpul pauzelor publicitare

    Consumatorii români evită reclamele de la televizor, 80% dintre aceştia schimbând canalul în timpul pauzei publicitare, arată un studiu realizat de compania iSense Solutions.

    Principalul motiv pentru care românii nu sunt interesaţi de reclamele de la televizor este faptul că le consideră plictisitoare şi repetitive. În acelaşi timp, 2 din 10 români au instalate programe de Ad Block pentru publicitatea online.

    În timpul pauzei publicitare, 5 din 10 români mănâncă sau fumează, ceea ce arată o axare a consumatorului pe plăceri şi pe propria persoană. De asemenea, consumatorii sunt multiscreen în timpul reclamelor de la TV, 60% utilizând în mod obişnuit smartphone-ul şi 56% laptopul sau PC-ul. Sunt preferate activităţile de relaxare – aceştia accesează social media (66% de pe smartphone şi 70% de pe laptop/PC) sau se joacă diverse jocuri (46% pe smartphone, 47% pe laptop/PC).

    „Datele noastre confirmă că brandurilor le este din ce în ce mai dificil să ajungă la un consumator care nu mai are răbdare, care este multiscreen şi multitasking şi care nu mai este dispus să-şi piardă timpul sau să accepte mesaje cu care nu rezonează. Acest trend va reconfigura industria de marketing şi publicitate, întrucât brandurile vor fi nevoite să se concentreze pe conţinut relevant, adaptat nevoilor şi aşteptărilor publicului pe care îl targetează”, a declarat Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions.

    Totodată, 7 din 10 consumatori vorbesc cu alte persoane, pe parcursul reclamelor TV, iar principalele canale digitale prin care ei comunică sunt: email-ul (64% utilizat de pe smartphone, iar 76% de pe laptop/PC) şi messenger-ul (49% – smartphone, 49% –  laptop/PC), în timp ce 69% dintre  aceştia vorbesc la telefon şi 50% trimit sms-uri.

    Studiul mai arată că, în timpul pauzei publicitare de la televizor, consumatorii caută informaţii diverse pe smartphone (65%) sau pe laptop/PC (72%). Cele mai căutate informaţii online sunt cele referitoare la vreme (46%), reduceri/promoţii (36%), sănătate şi medicină (34%), sport (29%), bancuri/horoscop (27%), călătorii şi vacanţe (25%).

    Studiul a fost realizat online de către compania iSense Solutions, special pentru Digital Marketing Forum, pe un eşantion de 500  de respondenţi, membri ai Panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta intre 18-65 ani, din mediul urban din România, iar culegerea datelor a fost realizată în luna februarie 2016. Rezultatele au un grad de eroare de +/-4,3%, la un nivel de încredere de 95%.

    Infografic:

     

  • Piaţa de 17 miliarde de dolari de care s-ar putea să nu fi auzit niciodată

    Un element interesant în 2016 va fi piaţa telefoanelor mobile second-hand. O piaţă uriaşă de 17 miliarde de dolari, o piaţă despre care probabil nici nu ştiaţi până acum. 120 de milioane de telefoane mobile folosite vor fi vândute sau cumpărate în 2016, la o valoare medie de 140 de dolari bucata. Telefoanele folosite devin din ce în ce mai populare datorită ciclurilor scurte de apariţie a noilor modele. Un sondaj realizat de Gartner arată că 60% dintre consumatorii din Germania şi Statele Unite trec la următorul model de telefon doar pentru că îl vor, iar 64% dintre aceştia şi-au vândut telefonul vechi. Doar 7% dintre respondenţi au spus că au donat telefoanele către reciclare. Şi Gartner se aşteaptă ca 120 de milioane de telefoane recondiţionate să ajungă în mâinile utilizatorilor până în 2017.

    În 2015 s-au vândut 80 de milioane de smartphone-uri uzate, cu o valoare de 11 miliarde de dolari. De la mijlocul anului 2015 până în prezent, 12% dintre consumatori şi-au vândut smartphone-ul vechi, iar dintre aceştia, două treimi şi-au vândut telefonul către alt consumator şi o treime către un operator sau producător.

    Se aşteaptă ca în 2016 să fie vândute 1,6 miliarde de unităţi cu o valoare de peste 400 de miliarde de dolari. În acelaşi raport se arată că cel puţin 10% din telefoanele premium (de peste 500 de dolari) achiziţionate în 2016 vor avea cel puţin 3 proprietari înainte să fie scoase din uz. Pe lângă asta, jumătate dintre smartphone-uri achiziţionate în 2016 vor fi vândute producătorilor sau operatorilor pentru o reducere la achiziţionarea unui alt telefon. Restul smartphone-urilor vor fi, cel mai probabil, vândute online către magazine ce comercializează produse second-hand sau către alţi consumatori.

    Creşterea pieţei SH a telefoanelor mobile aduce mai multe telefoane în mâinile persoanelor cu bugete limitate, iar aceştia ar putea alege abonamente de date mai mari decât cei care cumpără un telefon nou. În plus, această piaţă ar putea fi benefică şi pentru mediul înconjurător. Doar în Statele Unite în 2012 au fost aruncate la gunoi 140 de milioane de telefoane mobile. Pe viitor, telefoanele mobile folosite vor găsi o viaţă nouă în mâinile altor utilizatori şi nu vor ajunge la groapa de gunoi.

  • Cele mai importante trenduri tehnologice în 2016

    Generaţia millennials este una pro-PC, nu una post-PC, astfel că tinerii (18-24 de ani), deşi sunt cunoscuţi ca fiind generaţia smartphone, nu abandonează computerele personale. Tocmai acest segment de vârstă, dintre toate grupurile de consumatori, este cel mai predispus să achiziţioneze un laptop sau un desktop în 2016.

    Deşi generaţia millennials consumă din ce în ce mai mult conţinut pe telefoanele mobile, aceştia încă preferă ecranele mai mari pentru conţinutul video cu o durată mai mare (TV, filme etc). Însă şi alte activităţi sunt realizate pe PC în dauna telefonului, cum ar fi online banking-ul sau shopping-ul online, care sunt efectuate în principal pe dispozitive cu ecrane mai mari.

    Ne îndreptăm spre un ecosistem mobil şi de aceea companiile ar trebui să marşeze pe strategia „mobile first“. Tinerii din Statele Unite, Marea Britanie şi Canada petrec cu cel puţin 20 de ore mai mult pe telefon mobil faţă de laptop sau desktop. Dar smartphone-urile şi computerele personale nu se exclud, ci sunt complementare, iar companiile nu trebuie să presupună că millennials abandonează PC-urile în favoarea smartphone-urilor.

    Un element interesant în 2016 va fi piaţa telefoanelor mobile second-hand. O piaţă uriaşă de 17 miliarde de dolari, o piaţă despre care probabil nici nu ştiaţi până acum. 120 de milioane de telefoane mobile folosite vor fi vândute sau cumpărate în 2016, la o valoare medie de 140 de dolari bucata. Telefoanele folosite devin din ce în ce mai populare datorită ciclurilor scurte de apariţie a noilor modele. Un sondaj realizat de Gartner arată că 60% dintre consumatorii din Germania şi Statele Unite trec la următorul model de telefon doar pentru că îl vor, iar 64% dintre aceştia şi-au vândut telefonul vechi. Doar 7% dintre respondenţi au spus că au donat telefoanele către reciclare. Şi Gartner se aşteaptă ca 120 de milioane de telefoane recondiţionate să ajungă în mâinile utilizatorilor până în 2017.

    În 2015 s-au vândut 80 de milioane de smartphone-uri uzate, cu o valoare de 11 miliarde de dolari. De la mijlocul anului 2015 până în prezent, 12% dintre consumatori şi-au vândut smartphone-ul vechi, iar dintre aceştia, două treimi şi-au vândut telefonul către alt consumator şi o treime către un operator sau producător.

    Se aşteaptă ca în 2016 să fie vândute 1,6 miliarde de unităţi cu o valoare de peste 400 de miliarde de dolari. În acelaşi raport se arată că cel puţin 10% din telefoanele premium (de peste 500 de dolari) achiziţionate în 2016 vor avea cel puţin 3 proprietari înainte să fie scoase din uz. Pe lângă asta, jumătate dintre smartphone-uri achiziţionate în 2016 vor fi vândute producătorilor sau operatorilor pentru o reducere la achiziţionarea unui alt telefon. Restul smartphone-urilor vor fi, cel mai probabil, vândute online către magazine ce comercializează produse second-hand sau către alţi consumatori.

    Creşterea pieţei SH a telefoanelor mobile aduce mai multe telefoane în mâinile persoanelor cu bugete limitate, iar aceştia ar putea alege abonamente de date mai mari decât cei care cumpără un telefon nou. În plus, această piaţă ar putea fi benefică şi pentru mediul înconjurător. Doar în Statele Unite în 2012 au fost aruncate la gunoi 140 de milioane de telefoane mobile. Pe viitor, telefoanele mobile folosite vor găsi o viaţă nouă în mâinile altor utilizatori şi nu vor ajunge la groapa de gunoi.

    În 2016 Deloitte prezice că va exista un procent important (26%) de utilizatori de telefon mobil care nu vor vorbi nici măcar un minut, ci vor folosi exclusiv datele mobile. Aceştia preferă variante alternative de comunicare, mesageria instantă, SMS‑uri, convorbiri video. La jumătatea lui 2015, cel mai popular serviciu era cel de mesagerie text, cu 60% procent de folosire, urmat de mesagerie instantă pe internet, e-mail şi reţele de socializare. Iar asta nu se aplică doar la convorbirile private, ci şi la conversaţiile utilitare; o aplicaţie a luat locul unui telefon către serviciul de taxi sau pentru a comanda mâncare.

  • Cele mai importante 10 tendinţe care vor defini anul 2016

    În primul rând, utilizatorii se aşteaptă ca inteligenţa artificială să înlocuiască smartphone-urile şi să permită interacţiunea nemijlocită cu obiectele din jurul nostru. Jumătate dintre utilizatorii de smartphone-uri chiar se aşteaptă ca acestea să devină depăşite în următorii cinci ani, se arată în raportul Ericsson ConsumerLab.

    Raportul indică, de asemenea, faptul că ritmul de adopţie a tehnologiilor noi este mai rapid ca niciodată, ele ajungând mai repede ca oricând să fie disponibile şi adoptate la scară largă de populaţie. Drept urmare, perioada în care utilizatorii early adopters sunt esenţiali pentru a-i influenţa pe cei din jur este şi ea, la rândul ei, mai scurtă decât oricând în trecut.

    „Unele dintre tendinţele prezentate de noi în acest raport v-ar putea părea nerealiste, poate chiar puţin SF. Însă interesul consumatorilor pentru noi moduri de a interacţiona cu lumea din jur, interacţiune care să aibă la bază inteligenţa artificială sau realitatea virtuală, dar şi includerea conexiunilor de Internet în pereţii caselor în care locuim sau chiar în propriile noastre corpuri, este cât se poate de real. Asta înseamnă că s-ar putea să vedem, curând, noi categorii de produse, dar şi industrii întregi care se transformă pentru a răspunde acestor nevoi şi cerinţe.”, a declarat Michael Björn, Head of Research, Ericsson ConsumerLab.

    Cele mai importante 10 tendinţe care vor defini anul 2016:

    1. Efectul reţelei asupra stilului de viaţă. În acest moment, patru din cinci oameni experimentează efectul faptului că, pe măsură ce serviciile online sunt folosite de mai multe persoane, beneficiile aduse de acestea cresc. La nivel global, unu din trei consumatori participă deja în diferite forme ale economiei colaborative.

    2. Nativi de streaming. Adolescenţii de astăzi consumă zilnic mai mult conţinut YouTube decât oricare alt grup de vârstă. Astfel, 46% dintre respondenţii cu vârste între 16 şi 19 ani petrec în fiecare zi o oră sau mai mult pe YouTube.

    3. Inteligenţa artificială va ucide epoca privitului în ecranul telefonului. Inteligenţa artificială va permite interacţiunea directă cu obiectele din jurul nostru, eliminând nevoia de a folosi un ecran de smartphone. Mai mult, jumătate dintre utilizatorii de smartphone-uri cred că aceste dispozitive vor fi depăşite în următorii cinci ani de zile.

    4. Virtualul devine real. Consumatorii vor să folosească tehnologii virtuale pentru activităţi de zi cu zi, precum vizionatul evenimentelor sportive sau realizarea de apeluri video. Mai mult, 46% dintre ei şi-ar dori să-şi poată imprima propria mâncare.

    5. Case senzoriale. 55% dintre utilizatorii de smartphone-uri cred că, în următorii cinci ani, materialele folosite pentru construcţia caselor ar putea include senzori care să monitorizeze apariţia mucegaiului, a infiltrărilor de apă sau problemele de electricitate care apar în timp.Astfel, s-ar putea să fie nevoie să regândim complet conceptul caselor inteligente.

    6. Un mod mai inteligent de a face naveta. Cei care fac naveta şi-ar dori să-şi poată utiliza mai bine timpul, în loc să se simtă doar ca nişte obiecte pasive prinse în tranzit. 86% dintre ei ar folosi servicii personalizate de navetă, dacă acestea ar fi disponibile.

    7. Chat de urgenţă. Reţelele sociale s-ar putea transforma în modul preferat de a contacta serviciile de urgenţă. Şase din 10 consumatori ar fi, de asemenea, interesaţi într-o aplicaţie care să ofere informaţii în caz de dezastru.

    8. „Internables”. Senzorii interni care măsoară sănătatea corpului nostru şi cât de bine ne simţim ar putea deveni la fel de populare ca dispozitivele wearable. Opt din 10 consumatori şi-ar dori să folosească tehnologia pentru a-şi îmbunătăţi diferite percepţii senzoriale şi abilităţi cognitive precum simţul văzului, al auzului sau memoria.

    9. Orice este expus hackerilor. Cei mai mulţi utilizatori de smartphone-uri sunt convinşi că activităţile de hacking şi viruşii vor continua să fie o problemă generală. Totuşi, un efect pozitiv care se observă este că unu din cinci au declarat că au mai multă încredere într-o organizaţie care a trecut printr-un atac cibernetic, dar a remediat problema.

    10. Jurnalişti – cetăţeni ai Internetului. Consumatorii împărtăşesc mai multe informaţii ca niciodată şi cred că, astfel, au mai multă influenţă asupra societăţii. Mai mult de o treime cred că demascarea unei companii corupte în medul online are mai mult impact decât reclamarea ei către poliţie.


     

  • A creat unul dintre cele mai mari start-up-uri din lume. În două luni a lansat 24 de gadget-uri

    UPQ, start-up din Tokyo fondat în iunie 2015, a dezvăluit nu mai puţin de 24 de produse în şapte categorii: fie că e vorba de un smartphone fără cartelă SIM, o cameră asemnănătoare GoPro sau un display de 50 de inci cu o rezoluţie 4k, toate produsele au ajuns de la stadiul de idee în producţie în două luni.

    “Cred că am avut 100 de idei, însă ne-am limitat la 24”, a spus Yuko Nakazawa, fondatorul şi CEO-ul UPQ.

    Drumul ei spre antreprenoriat nu a fost unul clasic. Şi-a început cariera în cadrul Casio ca product planner, unde era responsabilă pentru telefoane, smartphone-uri şi camere compacte. În 2010, Casio şi divizia de telefoane mobile Hitachi s-au unit sub o nouă umbrelă, numită NEC. Nu a fost chiar mulţumită de angajatorul ei, aşa că Nakazawa a demisionat în 2012.

    Nu s-a angajat la altă firmă, ci a decis, cu ce economii avea, să-şi deschidă o cafenea. În octombrie 2014 a văzut o reclamă pentru un hackathon de hardware. “Nici măcar nu ştiam ce este un hackathon, aşa că am căutat pe Google.”, a spus ea.
    Lui Nakazawa i-a plăcut ideea de a sta o noapte întreagă şi de a încerca să facă un produs. Deşi nu avea cunoştiinţe de inginerie sau de design, a aplicat şi a fost acceptată în hackathon. Echipa ei a creat o cutie (lunch box) denumită X Ben conectată la internet. Produsul a fost un succes, iar echipa a fost invitată la Frontier Makers, un fel de accelerator, în cadrul căruia echipelor li se oferă 8.000 de dolari pentru a produce un prototip, dar şi ajutor la lansarea în piaţă.

    “Plănuiam să mă întorc la cafenea, dar mi-am dat seama că pot să creez ceva interesant şi fără să lucrez la o companie mare. Nici nu ştiam ce este un start-up atunci, dar tot timpul am vrut să construiesc produse de la zero”, a declarat Nakazawa.

    În cadrul unui târg de electronice de la Austin, Texas, Nakazawa i-a cunoscut pe cei de la Cerevo, care sunt recunoscuţi pentru produsele lor smart şi accesori pentru smartphone-uri. Astfel, după Austin, a fost angajată în aprilie în cadrul Cerevo pe poziţia de product manager. Două luni mai târziu şi-a fondat propria companie, UPQ, însă nu a rupt legăturile cu Cerevo deoarece start-up-ul, UPQ, se bazează pe serviciile Cerevo pentru inginerie, design şi controlul calităţii.

    Produsul de vârf al UPQ este smartphone-ul A01. Telefon care rulează un procesor quad-core, android 5.1 şi are un display de 4.5 inci. Pe lângă asta, este dual SIM, o raritate în Japonia.
    Specificaţiile telefonului nu sunt incredibile comparativ cu Galaxy sau Iphone, însă este foarte ieftin (116 dolari).
    “Smartphone-urile sunt foarte complicate datorită componentelor sale foarte variante. Dacă poţi construi un smartphone poţi face aproape orice”, este de părere Nakazawa.

    UPQ mai are în ofertă un monitor de 50 de inci cu o rezoluţie 4K la 600 de dolari, o cameră de full-HD de 14 MP pentru 124 de dolari, un stabilizator de imagine pentru telefoane mobile, un gemantan de voiaj cu baterie şi porturi pentru încărcare pentru 233 de dolari. Însă au în ofertă şi diferite căşti wireless, becuri, boxe bluetooth şi chiar un scaun vintage, inspirat din anii 60.

    UPQ a strâns o sumă importantă de la investitori, însă Nakazawa nu a dezvăluit exact cât. O sursă din piaţă susţine că UPQ a obţinut o finanţare de aproape 1 milion de dolari. “Companiile de tehnologie din Japonia sunt în pericol. Vreau să schimb modul cum japonezii se raportează la produse noi”, a spus ea.

    Următorul pas? “Mă gândesc la maşinile electrice”. 

  • Numărul de abonamente la serviciile de telefonie mobilă a egalat numărul de oameni de pe pământ

    Ericsson  a prezentat  cea mai nouă ediţie a studiului Mobility Report împreună cu date, analize şi previziuni legate de viitorul reţelelor 5G şi obiceiurile de consum TV şi media. Studiul estimează că până în 2021 vor exista 150 de milioane de abonamente la serviciile de telefonie mobilă 5G, ceea ce va genera un volum de trafic de 6 ori mai mare per smartphone în America de Nord şi Europa.

    Mai mult decât atât, traficul de date per smartphone în America de Nord va creşte de la 3,8 până la 22 GB pe lună până în 2021, în timp ce în Europa de Vest creşterea va fi de la 2 la 18 GB pe lună, iar în Europa Centrală şi de Est traficul de date va ajunge la 6,9 GB pe lună.

    Ţinând cont că în fiecare secundă sunt înregistrate 20 de abonamente de broadband mobil noi, iar în acest moment, numărul de abonamente la serviciile de telefonie mobilă a egalat numărul de oameni de pe pământ. Mai mult decât atât, în 2016 vor exista 4 miliarde de abonamente doar pentru smartphone-uri.

    „Extinderea reţelelor LTE şi LTE-Advance în Europa împreună cu inovaţiile tehnologice în materie de dispozitive mobile vor continua să contribuie la creşterea gradului de utilizare a serviciilor de telefonie mobilă şi la îmbunătăţirea experienţei utilizatorilor”, a spus Milena Matic, Strategy & Marketing & Communications Manager Serbia, Montenegro, Macedonia, Albania, Romania and Moldova, Ericsson. „În acest context, estimăm că traficul lunar total de date mobile de pe smartphone-uri va creşte de 10 ori între 2015 şi 2021, atingând o cifră de aproximativ 13 GB per abonament. Mai mult decât atât, estimăm că volumul de trafic de date video în reţelele mobile va creşte de 14 ori la nivel mondial până în 2021.”

    Alte rezultate importante ale studiului Ericsson Mobility Report 2015 includ:

    • Conţinutul video acaparează traficul de date: Traficul de date la nivel global va creşte de 10 ori până în 2021, iar conţinutul video va reprezenta 70%. În acest moment, YouTube generează 70% din traficul video, în timp ce Netflix poate ajunge la 20% în ţările în care serviciul este disponibil.

    • Conţinutul generat de utilizatori devine din ce în ce mai important: Platformele dedicate conţinutului generat de utilizatori contribuie la creşterea numărului de consumatori care accesează conţinut TV şi video online. 1 din 10 consumatori urmăresc YouTube mai mult de 3 ore pe zi, iar 1 din 3 consumatori consideră că este foarte important să poată accesa altfel de conţinut şi pe televizorul din casă.

    • Generaţia Y (millennials) preferă ecranele mobile:  Numărul de consumatori care urmăresc conţinut video pe dispozitive mobile a crescut semnificativ. Astfel, 61% dintre utilizatorii de smartphone îşi folosesc telefoanele pentru a viziona conţinut video, o creştere de 71% din 2012 până în prezent. Mai mult decât atât, două treimi dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 34 de ani urmăresc conţinut video pe tablete, laptop-uri şi smartphone-uri.

    • IT&C contribuie la scăderea emisiilor de CO2: IT&C va permite reducerea consumul de energie şi a efectului de seră în toate sectoarele industriale. Scăderea totală a emisiilor va putea ajunge până la 10 gigatone de CO2e, reprezentând aproximativ 15% din procentul total de emisii la nivel global în 2030 şi mai mult decât amprenta de carbon a SUA şi Europa.

  • Ghidul Black Friday: Ce drepturi ai în perioadele de reduceri

    Vinerea Neagră are loc anul acesta pe 20 noiembrie, însă, la fel ca în alţi ani, promoţiile ţin tot weekend-ul sau chiar toată luna. Centrul European al Consumatorilor din România (ECC Romania) îţi recomandă să nu te laşi entuziasmat de preţurile mici şi să verifici informaţiile prezentate pe site-uri sau în magazine înainte de a achiziţiona orice produs.

    Orice comerciant care anunţă o reducere de preţ trebuie să o raporteze la preţul de referinţă practicat în acelaşi spaţiu de vânzare pentru produse sau servicii identice. Preţul redus trebuie să fie inferior preţului de referinţă (cel mai scăzut preţ practicat în acelaşi spaţiu de vânzare în perioada ultimelor 30 de zile, înainte de data aplicării preţului redus).

    Orice anunţ de reducere de preţ exprimată în valoare absolută sau în procent trebuie efectuat vizibil, lizibil şi fără echivoc pentru fiecare produs sau grupă de produse identice:

    •        fie prin menţionarea noului preţ lângă preţul anterior, barat;
    •        fie prin menţiunile “preţ nou”, “preţ vechi” lângă sumele corespunzătoare;
    •        fie prin menţionarea procentului de reducere şi a preţului nou care apare lângă preţul anterior, barat.

    Se interzice ca o reducere de preţ pentru un produs şi/sau serviciu să fie prezentată consumatorilor ca o ofertă gratuită a unei părţi din produs şi/sau serviciu.

    Dacă ai achiziţionat un produs dintr-un magazin clasic, nu poţi cere să fie înlocuit sau să ţi se restituie contravaloarea lui decât dacă este defect. Unii comercianţi au, totuşi, o politică de returnare, dar trebuie să soliciţi amănunte în scris şi să păstrezi documentele care dovedesc acest lucru.

    În cazul cumpărăturilor efectuate online, ai 14 zile calendaristice de la momentul primirii produsului în care poţi renunţa la achiziţie, fără a oferi vreun motiv şi fără costuri suplimentare. Îţi poţi exercita dreptul de retragere fie completând un formular pus la dispoziţie de profesionist (de regulă, online), fie trimiţând un mesaj din care să reiasă clar intenţia ta şi în care să specifici cel puţin identitatea ta, numărul şi data comenzii, produsul, preţul plătit.

    Produsul îl poţi trimite înapoi pe cont propriu, conform instrucţiunilor de pe site, sau poţi aştepta să fie preluat de către agentul economic, în unele cazuri gratuit (verifică atent politica magazinului legat de acest aspect). În cazul în care alegi să trimiţi produsul pe cont propriu şi plăteşti curierul pentru returul produsului, nu ai dreptul de a solicita rambursarea acestei sume. Comerciantul este obligat să returneze preţul pe care l-ai plătit pentru produs (inclusiv costurile de expediere) în termen de maximum 14 zile.

    Există anumite cazuri în care contractul nu poate fi denunţat, cum ar fi pentru produsele care sunt realizate după specificaţiile tale sau înregistrările audio, video ori programele informatice.

    Dacă ai făcut comanda online, comerciantul trebuie să-ţi livreze produsul în maximum 30 de zile sau mai puţin, dacă aţi căzut de acord asupra acestui aspect. Dacă termenul de livrare nu este respectat, puteţi stabili, de comun acord, o nouă dată de livrare. Dacă nici această dată nu este respectată, ai dreptul la rezoluţiunea sau rezilierea contractului. În acest caz, agentul economic este obligat să îşi returneze banii în cel mult 7 zile.

    Dacă produsul este deteriorat sau distrus înainte de a ajunge la tine, legea îţi dă dreptul să soliciţi un nou produs sau să renunţi la contract.

    Sfaturi pentru consumatori:

    •        Fă o listă cu produsele pe care doreşti să le achiziţionezi şi cu preţurile actuale ale acestora. Acest lucru te va ajuta să eviţi falsele reduceri de preţuri, de exemplu atunci când comercianţii măresc preţul şi aplică procentul de reducere la preţul astfel majorat.
    •        Verifică cu atenţie modul în care este afişată reducerea pe site sau pe eticheta produsului.
    •        Nu cădea în capcana ofertelor care anunţă mari reduceri de preţuri doar pentru a te atrage să intri în magazin.
    •        În cazul în care comanzi online, verifică, înainte de a trimite comanda, dacă preţul fiecărui produs din coşul de cumpărături este acelaşi cu preţul redus indicat atunci când ai ales produsul.
    •        Deschide coletul în prezenţa curierului şi, în caz că acesta nu corespunde, trimite-l înapoi. Ai grijă să menţionezi pe documentele de transport motivul refuzului.
    •        Utilizează cardul pentru a face plata. În unele situaţii, precum cazurile de fraudă, dacă ai plătit prin card, poţi utiliza procedura refuzului la plată pentru a-ţi recupera suma plătită – în principiu, în cel mult 30 de zile de la data plăţii. Procedura este simplă: dacă tranzacţia s-a decontat (adică apare pe extrasul de cont), o poţi contesta la bancă, iar banca va încerca recuperarea sumei de bani de la comerciant, prin intermediul băncii acestuia (operaţiune numită „refuz de plată”).

    ”Selectează, înainte de Black Friday, produsele pe care vrei să le cumperi şi notează preţurile înainte ca acestea să fie reduse. Verifică dacă, în afara perioadelor de reduceri, beneficiezi sau nu de vreun discount şi informează-te asupra produselor pe care vrei să le cumperi: site-urile specializate sunt un start bun pentru a vedea comentariile altor consumatori legat de eficienţa produselor. Nu cumpăra un produs doar fiindcă este redus!”, a declarat Irina Chiriţoiu, director ECC Romania

  • (P) UPC reinventează experienţa Wi-Fi prin lansarea modemului Connect Box

    UPC lanseaza Connect Box, modemul ce ofera clientilor rezidentiali viteze de pana la 500 Mbps, conexiune stabila si acoperire oriunde in casa. Connect Box este disponibil la nivel national in toata aria de acoperire a UPC  impreuna cu pachetele de internet Fiber Power 200 si 500.

    Lansarea Connect Box vine in contextul cresterii accelerate din ultimii ani a numarului de consumatori care acceseaza internetul prin Wi-Fi acasa. In prezent, 83% dintre utilizatorii rezidentiali de internet folosesc internetul wireless, fata de 69% in urma cu doi ani, conform unui studiu de piata realizat de UPC in perioada iulie-august 2015, pe un esantion reprezentativ de utilizatori de internet din mediul urban.*

    Tot potrivit studiului UPC, a crescut si numarul de dispozitive conectate la internet, utilizatorii detinand, in medie, 3,6 echipamente prin care acceseaza internetul acasa, iar in intervalele orare obisnuite de utilizare sunt conectate simultan aproximativ 2,4 persoane per locuinta. Jumatate dintre utilizatori cred ca viteza internetului prin wireless este aceeasi cu cea oferita de internetul prin cablu si tot atatia sunt de parere ca viteza internetului ramane aceeasi indiferent cate persoane sunt conectate in acelasi timp.

    Mai multe informatii despre Connect Box sunt disponibile pe www.upc.ro/internet/connect-box.

  • Cum să cumpăraţi anvelopele de iarnă pentru a evita amenzi

    Apropierea iernii îi obligă pe conducătorii auto să îşi doteze maşinile cu anvelope speciale de iarnă. Obligativitatea nu depinde de un anumit interval de timp, ci de condiţiile meteorologice, după cum se precizează în Ordonanţa de Guvern 5/2011. Astfel, şoferii trebuie să aibă cauciucuri de iarnă doar când circulă pe drumuri acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, indiferent de perioada calendaristică.

    Dacă sunt prinşi în trafic fără anvelope de iarnă, sau dacă acestea nu respectă condiţiile prevăzute de lege – alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevazute în certificatul de înmatriculare sau înregistrare ori sunt uzate peste limita admisă – şoferii riscă să plătească o amendă (de la 9 la 20 de puncte-amendă).

    Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor România (APC România) a stabilit o listă de criterii după care oamenii se pot ghida pentru achiziţionarea de anvelope de iarnă:

    Anvelopele de iarnă funcţionează cel mai bine la temperaturi de sub 7 grade, dar uzura poate fi mai mare decât la pneurile standard în cazul în care le utilizaţi în condiţiile unei atmosfere mai calde.

    Anvelopele de iarnă acceptate de legislaţia românească şi europeană sunt cele inscripţionate pe lateral cu unul dintre simbolurile “M+S”, “M.S.”, “MS” sau “M&S”. Iniţialele M şi S vin de la cuvintele mud (noroi) şi snow (zăpadă).

    Anvelopele “all seasons” pot fi acceptate dacă au marcajul specific anvelopelor de iarnă (“M+S”, “M.S.”, “MS” sau “M&S”).

    Anvelopele cu crampoane se folosesc în condiţii extreme cum ar fi zăpada groasă şi gheaţa. Vor fi demontate atunci când acestea ajung în contact direct cu partea carosabilă.

    Lanţurile antiderapante pot fi folosite în cazul în care zăpada sau gheaţa este întâlnită în timpul unei călătorii, cu condiţia să fie demontate odată cu îmbunătăţirea vremii.

    “Şosete” pentru zăpadă (antiderapant textil): este un material textil plasat în jurul anvelopei pentru a îmbunătăţi aderenţa pe zăpadă şi gheaţă. Ele sunt uşor de folosit, dar nu sunt la fel de eficiente ca lanţurile antiderapante. “Şosetele” nu pot produce pagube la nivelul carosabilului, dar trebuie dezinstalate rapid, deoarece ele scad performanţa anvelopei în condiţii normale de drum.

    Începând cu data de 1 noiembrie 2012, toate anvelopele trebuie să aibă o etichetă ce prezintă informaţii despre performanţa acestora – eficienţa consumului de combustibil, aderenţa pe carosabil umed şi nivelul de zgomot exterior. Costurile pentru combustibil depind în bună măsură de calitatea anvelopelor. Diferenţa poate fi de până la 10%, între utilizarea celor mai performante sau a celor mai slabe anvelope comercializate pe piaţa Uniunii Europene.

    “Etichetele cuprinzând caracteristicile anvelopelor trebuie să fie afişate la punctul de vânzare, în cataloage, pliante şi pe website-urile care comercializează cauciucuri. Astfel, consumatorii vor putea compara, înainte de achiziţionare, atât preţurile, cât şi siguranţa pe carosabil umed, sau impactul asupra cheltuielilor cu combustibilul”, a spus Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor România.

    Anvelopele premium, deşi sunt mai scumpe decât anvelopele de buget, vor avea o durată de viaţă mai mare cu 1-2 ani până la apariţia semnelor de bătrâneţe. Durata de viaţă a unei anvelope este de 4 ani, dar, în unele cazuri, anvelopele premium pot fi folosite 5-6 ani. Pentru a afla când a fost produsă o anvelopă ne vom uita la DOT, un cod de 4 cifre (ex: DOT 1009 – a zecea săptămână din anul 2009), primele două sunt săptămâna din an, iar celelalte două reprezintă anul fabricaţiei.