Ea coordonează o echipă formată din 20 de ingineri de software. Produsul pe care ei îl dezvoltă, Primetime Authentication, a avut anul trecut o creştere a veniturilor de 117%.
Dezvoltat în totalitate de Adobe România, acesta conferă accesibilitate oriunde conţinutului TV, pe dispozitive mobile de toate formele. Cota de piaţă a Adobe Primetime Authentication este de 99% în Statele Unite, respectiv de 95% în Canada, iar recent a intrat şi în Europa, prin integrarea cu Discovery/Eurosport. Deţine rolul curent de aproximativ doi ani, anterior acestuia ocupând poziţia de head of development discipline Bucharest (engineering) în cadrul Endava. Diana Ţarfulea a absolvit secţia de Informatica din cadrul facultatii de Cibernetică, Statistică şi Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşt în 2003, iar de atunci şi-a dezvoltat cariera în mai multe companii din domeniul tehnologiei. Din perspectiva educaţiei, un aspect important l-a marcat absolvirea programului de Executive MBA în 2013, al Tiffin University, Ohio, iar din perspectiva carierei, un moment însemnat a fost trecerea în 2012, dintr-o companie axată pe servicii (Omnilogic), într-una de produs (1&1 Internet Development).Consideră că acesta a fost unul dintre momentele definitorii din cariera sa, alături de şansa oferită de oamenii întâlniţi pe parcurs, care au inspirat-o să ia decizii bune, în momente cheie. Din 2012, a interacţionat, zi de zi, cu echipe diverse, din ţări precum SUA, Germania, UK, Suedia, Norvegia, Danemarca şi consideră că lucrul într-un mediu cultural divers este o continuă sursă de învăţare. „Consider că din ce în ce mai mult, un mod de a gândi multicultural (multicultural mindset) va fi un diferenţiator atât pentru angajaţi, cât şi pentru companiile care iau în calcul acest aspect la angajare.” Nu exclude varianta unui parcurs profesional în străinătate, însă spune că până acum nu a găsit companii în care să construiască, să aducă valoare şi să crească.
Tag: construire
-
Diana Ţarfulea, Adobe România: „Am rămas în România deoarece aici am găsit companii în care am putut construi”
-
Cine este tânărul care coordonează operaţiunile PayU România
Marius Costin a fost numit country manager al liderului local de plăţi online PayU România în noiembrie 2014. El şi-a început cariera în telecom în 2003 (a lucrat mai întâi la Astral Telecom, iar apoi la Telekom România). „Uitându-mă în urmă, cred că am avut un parcurs profesional interesant din toate punctele de vedere, solid fundamentat pe multă muncă, intuiţie, valorificare a oportunităţilor şi un plan bine pus la punct. Sunt persoana care în momentul în care>îşi doreşte un anumit lucru profesional, setează un plan clar şi obiective concrete şi le urmăreşte pe tot parcursul procesului de dezvoltare”, îşi descrie el parcursul profesional. A început să lucreze de la 18 ani, când spune că i se părea că poate muta munţii din loc. „Şi i-am mutat: la 25 de ani, am câştigat prima poziţie de management, cu foarte multă muncă şi ambiţie”, spune el. A învăţat că responsabilitatea în business este una dintre cele mai mari calităţi într-o poziţie de management şi, astfel, la 28 de ani a ajuns să conducă o echipă de 800 de oameni.
A absolvit Facultatea de Management şi Marketing a Universităţii Constantin Brâncoveanu din Piteşti şi deţine şi un master de financial management şi administraţie publică la Universitatea Danubius din Galaţi.
Cântă la chitară şi face parte dintr-o trupă formată din oameni din industria de IT şi software.
În 2018, PayU România a procesat tranzacţii online în valoare de peste 3,4 miliarde de lei, cu 26% mai mult fata de anul 2017 (2,7 miliarde de lei). PayU estimează că, în acest an, piaţa de e-commerce din România va depăşi 4.5 miliarde de euro.Profilul lui Marius Costin a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.
-
Tânărul care, la doar 25 de ani, este cunoscut în toată lumea pentru invenţiile sale
La doar 25 de ani, Cornel Amariei este cunoscut în toată lumea pentru invenţiile sale: de la roboţi-salvatori, până la ochelarii .lumen, meniţi să îi avertizeze pe nevăzători prin vibraţii de obstacolele ce le ies în cale. În prezent, este head of innovation la Continental Automotive, unul dintre cei mai mari furnizori de componente electronice şi software pentru industria auto, unde, alături de colegii săi, lucrează la crearea viitorului mobilităţii.
Cornel Amariei s-a născut în Bucureşti, într-o familie în care ambii părinţi sufereau de handicap locomotor. Se autodescrie drept un om curios şi îi place să creeze lucruri cu impact. A construit primul robot la vârsta de 15 ani, iar scopul acestuia era unul nobil: să fie trimis în dărâmăturile de după un cutremur pentru a găsi supravieţuitori.
A construit ulterior diverşi roboţi, iar în clasa a X-a a înfiinţat primul club de robotică din licee din România, el fiind elev la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti (ICHB), o instituţie privată de învăţământ recunoscută pentru numărul mare de elevi olimpici la nivel internaţional. A creat primul club de robotică din licee şi a primit ofertă de job la 16 ani. Tot în 2010, la câteva luni după ce a creat acest club de robotică, s-a angajat ca cercetător la compania românească MB Technology, unde a contribuit la realizarea proiectului Roboscan Aeria, un robot care scanează avioanele.
Ulterior, a creat .lumen. „Când am creat .lumen şi am început să căutăm finanţare, am făcut un plan financiar şi am constatat că putem fi o piaţă de 7 miliarde de euro pe care nu avem niciun competitor. Când creezi semnificaţie, când rezolvi o problemă, vor veni şi banii, dar nu trebuie să începi ceva doar cu scopul de a face bani.” Legat de obiectivele sale profesionale pentru următorul deceniu, Cornel Amariei spune că cel mai mult îi place să creeze: „Direcţiile pe care mă concentrez sunt mobilitatea inteligentă, asistenţa handicapurilor umane, unde se află şi .lumen, iar ultimul este încă în discuţie. Poate să fie ori construcţii, ori educaţie şi creaţie. Sau poate vor fi toate cele patru direcţii. O să vedem”.
Cornel Amariei a apărut în ediţia 2019 a catalogului 100 Tineri Manageri de Top.
-
Primul judeţ din România unde se construieşte un aeroport în ultimii 50 de ani. Când va începe operarea acestuia
Braşovul este singurul judeţ din ţară în care se construieşte un aeroport în ultimii 50 de ani, contractul pentru realizarea terminalului de pasageri fiind semnat de Consiliul Judeţean, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„Este o aşteptare veche a braşovenilor. Suntem primul judeţ în care, după 50 de ani, în România se construieşte un aeroport, cu eforturi proprii. Este extrem de necesar. Braşovul este cel mai important judeţ din punct de vedere turistic. Suntem în top ca şi destinaţie turistică, suntem singurul judeţ care nu avem nici măcar 1 km de autostradă. Sperăm ca până la final de 2020 să reuşim finalizarea infrastructurii, iar din anul 2021 să începem operarea aeroportului, dacă nu apar complicaţii în viitoarele proceduri de achiziţii”, a declarat Veştea.
Contractul pentru obiectivul „Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav Etapa a III-a Proiectare şi execuţie lucrări de construcţii şi instalaţii Obiectul Terminal de pasageri” a fost semnat miercuri, după ce CNSC a respins contestaţia depusă de o firmă.
-
ONG: Autorizaţia de construire pentru ”ciotul” de 4,5 km al A3 nu mai este valabilă
Asociaţia Pro Infrastructură precizează că licitaţia pentru “ciotul” de 4,5 km al Autostrăzii A3 între Aeroportul Transilvania (Ungheni) şi sud-vestul oraşului Târgu Mureş (plus drum legătură conexiune cu zona Promenada Mall/Metro) a fost lansată acum aproape 3 ani, pe 21.10.2016, iar autorizaţia de construire a fost emisă în aprilie 2017.
“Pe-atunci părea a fi un proiect gestionat responsabil de statul român, birocraţia fiind rezolvată înainte de semnarea contractului. Dar ulterior totul s-a transformat într-un FIASCO.Echipa care a gestionat licitaţia a luat nenumărate decizii eronate, întoarse în repetate rânduri de judecători în urma contestaţiilor celor doi antreprenori rămaşi în cursă (Strabag şi Itinera). Şi telenovela nu s-a terminat, depăşindu-se inclusiv termenul de valabilitate a ofertelor (30.11.2018). Sunt şanse mari de anulare după ani întregi de chin”, anunţă ONG-ul, pe Facebook.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Semne de furtună. Suprafaţa medie a locuinţelor noi construite în România a coborât aproape de minimul ultimelor două decenii
Suprafaţa medie construită a locuinţelor finalizate anual a coborât anul trecut la 133 de metri pătraţi per locuinţă, aproape de minimul ultimelor două decenii, după cum arată calculele ZF pe baza datelor publicate pe site-ul Institutului Naţional de Statistică.
Trendul descendent a început în 2013, de când suprafeţele au devenit tot mai mici. În 2000, anul în care s-a înregistrat cea mai mică valoare a acestui indicator, suprafaţa medie per locuinţă nouă a fost de 131 de metri pătraţi.
Pentru a realiza media, s-a folosit suprafaţa totală construită, raportată la numărul total de locuinţe livrate anual.
-
Dăncilă pune capăt oricărei colaborări cu Ponta: Stil duplicitar şi mincinos/ Om incapabil să construiască, ştie doar să distrugă
„Ca şi în cazul UDMR, doamna Dăncilă mi-a cerut şi mie “sprijinul pentru rămânerea la guvernare” ; mi-a spus că îi dă afară pe ALDE şi să îi iau eu parlamentarii – şi că îmi dă ce ministere doresc pentru ProRomânia/ a insistat să mă vadă şi să mă convingă deşi am fost foarte clar că nu cred şi nu mă interesează ofertele ei! Am încercat să îi explic cu toată răbdarea ( pentru că nu părea să înteleagă ce se întamplă şi care este realitatea ) că târguilelile gen -Piaţa de zarzavat din Videle- sunt inutile şi că singura variantă de sprijin din partea ProRomânia este aceea în care : restructurează tot Guvernul şi administraţia publică; vine cu un nou program de guvernare realist şi eficient; asigură stabilitatea şi predictibilitatea economică şi bugetaraă/ renunţă la OUG care să modifice Codul Fiscal introducând peste noapte taxe şi impozite aberante; numeşte oameni în Guvern pe singurul criteriu al profesionalismului; renunţă la candidatura proprie la prezidentiale şi stabileşte împreună cu ALDE si ProRomania un candidat comun cu sanse reale de a merge in turul al doilea o alternativa serioasa pentru Iohannis si Barna”, a scris Victor Ponta pe Facebook.
Ponta a mai precizat că Viorica Dăncilă a fost de acord cu toate punctele, mai puţin cu ultimul, şi anume acela de a renunţa la prezidenţiale.
Ulterior, Viorica Dăncilă a reacţionat la postarea liderului Pro România, acuzându-l pe acesta că are un stil duplicitar şi mincinos.
„Stilul acesta mincinos şi duplicitar al domnului Victor Ponta este unul dintre motivele pentru care nu am mai dorit să colaborăm, până la urmă. Neseriozitatea sa, dorinţa permanentă de a ieşi în faţă prin orice mijloace, inclusiv prin neadevăruri nu fac casă bună cu PSD. Este un om incapabil să construiască şi ştie doar să distrugă. Crin Antonescu a spus foarte clar motivul pentru care Ponta a distrus USL: este un om care are tot timpul o agendă ascunsă, croită nu pe interesele ţării, ci pe interese personale”, a scris Viorica Dăncilă, luni, pe Facebook.
-
Ce afaceri mai deţin cei mai bogaţi oameni din România
Există şi aceia care iau antreprenoriatul ca pe o provocare şi de fiecare dată construiesc ceva pentru a vinde şi pentru a o lua de la capăt. Care sunt poveştile afacerilor secundare ale marilor antreprenori români?
Raul Doicescu (Bog’Art), Doina Cepalis (TeRox Prod), Dragoş Pavăl (Dedeman), Dan Şucu (Mobexpert) şi Gabriel Comănescu (Upetrom) sunt câţiva dintre antreprenorii locali de top din România care şi-au construit afaceri în capitalism, businessuri în domenii cu greutate precum construcţii, energie sau producţie. În paralel, fiecare dintre ei a decis să dezvolte şi alte iniţiative fie ca urmare a unor pasiuni, fie ca urmare a unui potenţial neexplorat al unor sectoare. Aşa au apărut pe piaţă hoteluri de cinci stele, cafenele sau crame-butic care vin să condimenteze un mediu de business care are nevoie de culoare.
„Eu nu mă îndrăgostesc de business, pot să vând orice afacere pe care o am”, spunea recent antreprenorul turc Omer Susli, cel care dezvoltă acum o reţea de magazine de decoraţiuni sub brandul Homelux. Acesta nu este singur business pe care îl are, deşi de-a lungul anilor a şi vândut alte câteva afaceri.
El nu e de altfel nici singurul om de afaceri care şi-a împărţit ouăle în mai multe coşuri, modelul fiind deja practicat de marii antreprenori ai lumii, de la Bill Gates (Microsoft) la Bernard Arnault (Carrefour, LVMH) sau familia Ferragamo (brandul de modă cu acelaşi nume şi crama Il Borro). -
Viorica Dăncilă recunoaşte una dintre greşelile făcute: Selectarea Cabinetului
“Nu aş mai crede atât de mult în << nu pot>>. Am auzit de cele mai multe ori. Când veneam cu un obiectiv de investiţii, asta auzeam. Când veneam cu autostrază, că avem peşteră de lilieci. Apoi,
nu aş mai lua în calcul jignirile, care au fost de multe ori cu un limbaj violent. Ei vin cu minciunile, noi venim cu implementarea programului”, a declarat Viorica Dăncilă, la Iaşi.Premierul spune că un alt lucru pe care l-ar schimba este legat de modul în care şi-a construit Cabinetul.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Cătălin Nacu, Chief Information Officer, NN Asigurări de Viaţă
Din rolul de CIO, Cătălin Nacu conduce în prezent o echipă formată din 90 de angajaţi; unul dintre obiectivele sale constă însă în creşterea echipei, în scopul strategiei NN Asigurări de Viaţă de digitalizare şi transformare a operaţiunilor.
El a preluat poziţia de chief information officer al NN Asigurări de Viaţă în noiembrie 2018, fiind responsabil de consolidarea transformării şi digitalizării companiei de asigurări, de implementarea de soluţii tehnologice care să inoveze experienţa clienţilor şi de dezvoltarea întregii infrastructuri informatice necesare în acest sens. Are o experienţă de peste 10 ani dobândită cu precădere în companii din domeniul financiar şi experienţă în programe majore de transformare şi digitalizare. Anterior poziţiei de chief information officer la NN, Cătălin Nacu a ocupat mai multe poziţii de management în segmentul IT în companii precum Deutsche Bank, Raiffeisen Bank sau Oracle. Cătălin Nacu a absolvit Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică şi Facultatea de Administrarea Afacerilor din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
Din rândul celor mai recente realizări ale departamentului pe care îl coordonează menţionează finalizarea de anul trecut a digitalizării procesului de vânzări pentru produsele de asigurare de viaţă şi de sănătate, dezvoltarea de noi produse şi modernizarea infrastructurii tehnologice la nivelul întregii companii.
