BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Efectul pandemiei asupra angajaţilor români: cheltuie mai puţin şi economisesc mai mult. Ce produse au tăiat de pe lista de cumpărături

    Criza sanitară provocată de răspândirea pandemiei de coronavirus i-a determinat pe angajaţii români să-şi drămuiască banii cât mai bine, limitându-şi cheltuielile la strictul necesar, şi să încerce să economisească mai mult, arată datele unui sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs. Doi din trei vor să păstreze acest obicei căpătat în perioada stării de urgenţă şi după pandemie.

    Printre obiceiurile dobândite în ultima perioadă pe care angajaţii au în plan să le păstreze se numără şi grija mai mare pentru sănătate şi timpul petrecut în natură, alături de cei apropiaţi (60%). Alţi 48% s-au obişnuit, totodată, să evite zonele aglomerate şi să facă mai mult sport (39%), să gătească mai des acasă (35%), dar şi să continue să lucreze remote cât mai mult posibil (32%) şi să cumpere preponderent online (25%). De altfel, 65,5% dintre cei chestionaţi afirmă că vor să menţină un echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională, motiv pentru care intenţionează să pună mai puţină presiune pe ei (32%) şi să prioritizeze viaţa personală în locul carierei (27%).

    La capitolul achiziţii pe care le-au amânat sau redus în pandemie şi vor continua să le limiteze şi în perioada următoare, 48% dintre respondenţii la sondajul BestJobs menţionează hainele, 45% au renunţat la călătorii şi vacanţe, alţi 44% s-au abţinut să cumpere electronice şi electrocasnice, iar 33% spun că au limitat achiziţiile pentru hobby-uri. Totuşi, în perioada următoare, 33% dintre angajaţii românii au în plan să crească cheltuielile pentru concedii şi 28% pentru serviciile de îngrijire personală.

    Din perioada izolării, 30% dintre cei chestionaţi spun că le lipseşte timpul petrecut alături de cei apropiaţi, în timp ce 27,6% menţionează starea de siguranţă pe care au simţit-o, fiind mai puţin expuşi riscului de infectare.

    Recrutarea noilor angajaţi se mută tot mai mult online

    Starea de urgenţă a topit şi nişte idei preconcepute. 33% dintre angajaţii români şi 40% dintre angajatorii care au răspuns sondajului BestJobs consideră că recrutarea post-Covid 19 se va face aproape în totalitate online. În acelaşi timp, 29% dintre angajaţi şi 15% dintre angajatori cred că în procesul de recrutare va fi necesar, pe lângă CV, şi un video de prezentare, iar un sfert dintre angajaţi şi 35% dintre angajatori se aşteaptă să fie introduse şi teste mai amănunţite de aptitudini. În plus, firmele respondente subliniază că recrutarea se va face în principal pe bază de recomandări de la angajaţii existenţi (22,5%).

    De altfel, mai mult de jumătate dintre angajatorii români (55%) se pregătesc să reziste într-un mediu de afaceri post-Covid 19 mai ostil, dar afirmă că vor menţine un mix între promovări interne în poziţii de management şi recrutare de candidaţi din extern (50%). Totodată, cei mai mulţi (35%) spun că vor păstra în mare parte stilul de muncă remote din ultimele luni şi vor continua să dezvolte componenta online a businessului (34%).

    Când vine vorba de impactul pandemiei asupra pieţei muncii din România, şi angajaţii (82%) şi angajatorii (70%) pun pe primul loc creşterea numărului şomerilor, urmată de scăderea salariilor şi reducerea beneficiilor extrasalariale. Dacă angajatorii au observat că a crescut numărul celor care vor să-şi schimbe jobul (25%) şi candidaţii sunt mai uşor de găsit (30%), 65% dintre angajaţii care au răspuns sondajului Bestjobs au constatat că joburile sunt mai greu de găsit.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 26 iunie – 2 iulie 2020, pe un eşantion de 969 de utilizatori de internet şi 142 de companii mici şi medii din România.

  • Vă mai amintiţi de Brexit? Regatul Unit va cheltui aproape 800 de milioane de euro pentru a întări frontierele cu Uniunea Europeană

    Guvernul britanic a anunţat că va investi 705 milioane de lire (788 de milioane de euro) în noul sistem de infrastructură de la graniţa cu Uniunea Europeană în condiţiile în care perioada de tranziţie post-Brexit expiră în primă lună din 2021, notează Euronews.

    Autorităţile britanice plănuiesc să creeze noi puncte de trecere a frontierei, să dezvolte tehnologii noi şi să angajeze sute de oameni pentru a gestiona impactul creat odată cu despărţirea de Uniunea Vamală a UE, neţinând cont de rezultatul discuţiilor cu Uniunea Europeană.

    Pachetul include 470 de milioane de lire pentru infrastructură şi controale vamale şi 235 de milioane de lire pentru noii angajaţi şi sistemele de IT.

    Într-o scrisoare obţinută se Business Insider săptămâna trecută, Secretarul pentru Comerţ Internaţional din Regatul Unit, Liz Truss, şi-a exprimat îngrijorările cu privire la starea actuală a graniţelor cu Uniunea Europeană.

    Datele Biroului Naţional de Statistică al Regatului Unit arată că economia ţării a înregistrat un declin de 2,2% în T1, cea mai mare scădere din ultimii 40 de ani. În aprilie, prima lună de carantină totală, PIB-ul britanic a scăzut cu 20%.

    Cu toate acestea, Andy Haldane – principalul economist al Băncii Angliei – a declarat că economia îşi revine într-un ritm mai rapid decât estimările iniţiale ale analiştilor, însă a avertizat că nivelul inflaţiei poate creşte substanţial în viitorul apropiat.

    Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană pe 31 ianuarie anul acesta, însă, în perioada de tranziţie de 11 luni, comerţul şi celelalte aranjamente au rămas neschimbate.

     

  • Viaţă grea pentru românii care lucrează în Regatul Unit: Doar în primele trei luni ale anului, cheltuielile britanicilor au scăzut cu peste 10 miliarde de euro

    Autorităţile britanice au decis să reducă numărul cheltuielilor în condiţiile în care economia a fost lovită puternic de pandemia de coronavirus, scrie Bloomberg.

    Gospodăriile au economist mai mult în primul trimestru decât în orice altă perioadă din ultimii patru ani, fapt datorat în mare măsură închiderii business-urilor neesenţiale de pe 23 martie, când a fost aplicată starea de carantină în Regatul Unit. Astfel, cheltuielile nominale au scăzut cu 9,5 miliarde de lire (10,4 miliarde de euro), ceea ce reprezintă un declin de aproape 3%. Prin contrast, veniturile au înregistrat o scădere marginală.

    Având în vedere subvenţiile salariale lansate de guvern, rata de economisire – care a atins 8,6% trimestrul trecut – urmează să crească gradual în viitorul apropiat. În consecinţă, recuperarea economică va fi influenţată de încrederea de consum a oamenilor pe măsură ce restricţiile continuă să fie ridicate.

    Biroul Naţional de Statistică a declarat marţi că economia a scăzut cu 2,2% în primele luni ale anului, peste estimările iniţiale de 2%, însă dezastrul a venit în al doilea trimestru. Produsul intern brut (PIB) a scăzut cu peste 20% în luna aprilie.

    Datele ies la iveală într-un moment în care prim-ministrul Boris Johnson se pregăteşte să relanseze economia, promiţând investiţii de 5 miliarde de lire în drumuri, şcoli şi spitale.

    În primele trei luni ale anului, PIB-ul Marii Britanii a înregistrat cel mai mare declin din 1979 încoace. Cheltuielile de consum au scăzut cu 2,9%, cheltuielile guvernamentale cu 4,1%, iar investiţiile cu 0,3%.

  • Pe ce a mai cheltuit cel mai bogat om al planetei 1 miliard de dolari. Ştirea a apărut recent „pe surse” în presa internaţională

    Amazon.com Inc, compania miliardarului american Jeff Bezos, cel mai bogat om al lumii, va cumpăra start-up-ul de maşini autonome Zoox Inc într-o tranzacţie de 1 miliard de dolari.

    Informaţia a apărut joi în presa internaţională, ca urmare a informaţiilor unor surse, scrie The New York Times.
    Mişcarea ar urma să diversifice activităţile Amazon cu tehnologia autovehiculelor inteligente.

    Valoarea tranzacţiei nu a fost confirmată încă.
    Wall Street Journal a scris luna trecută că cele două companii poartă discuţii avansate şi dealul ar putea evalua Zoox la o valoare mai mică de 3,2 miliarde de dolari, la care se plasa când a primit finanţare în 2018.

    Pentru Amazon nu este prima investiţie în direcţia vehiculelor autonome: a mai participat cu 530 de milioane de dolari într-o rundă de finanţare anul trecut pentru start-up-ul de maşini care se conduc singure Aurora Innovation.

     

  • O criză neaşteptată: Guvernul Statelor Unite cheltuie sute de milioane de dolari pentru producerea flacoanelor de vaccin anticoronavirus

    Autoritatea de Cercetare şi Dezvoltare Biomedicală Avansată (BARDA) din Statele Unite a anunţat că va grăbi procesul de dezvoltare a unui vaccin de combatere a coronavirusului, potrivit Quartz.

    La sfârşitul lunii aprilie, BARDA a anunţat o rundă de investiţii îndreptată către companiile farmaceutice care dezvoltă un tratament anticoronavirus, însă acum se concentrează asupra producerii flacoanelor de sticlă, vitale în distribuirea vaccinului.

    Săptămâna trecută, BARDA a oferit 204 milioane de dolari companiei newyorkeze Corning pentru producerea flacoanelor de sticlă. Suma de bani va aduce una dintre fabricile companiei la capacitate maximă şi va furniza echipamentele necesare pentru alte două fabrici din New Jersey şi Carolina de Nord.

    În cel mai optimist scenariu, Statelor Unite vor distribui 300 de milioane de vaccinuri până în luna ianuarie. Cu ajutorul ultimei runde de investiţii, Corning speră să susţină companiile farmaceutice care se află deja în parteneriat cu BARDA: AstraZeneca, Moderna şi Johnson & Johnson.

    Flacoanele de vaccin sunt produse dintr-o sticlă specială şi tind să înmagazineze între 2 ml şi 100 de ml de lichid. În plus, trebuie să suporte temperaturi cât mai joase şi să fie suficient de rezistente pentru a fi transportate sute sau mii de kilometri. Îmbutelierea vaccinurilor este cunoscută în industrie drept „fill-and-finish”/„umple-şi-termină” şi reprezintă principalul motiv de întârziere în ceea ce priveşte distribuirea.

     

  • Un român cumpără anual patru săpunuri pe care cheltuie în medie 10 lei. Dove curăţă singur 20% din vânzări, brandul fiind urmat de alte produse aduse din import

    ♦ Românii cheltuie anual peste 200 mil. lei pe săpun – solid şi lichid -, piaţa fiind aşteptată să crească în 2020 cu 2% faţă de anul anterior, dar fiind cu 40% mai mare faţă de acum circa un deceniu ♦ Săpunul solid reprezintă 60% din vânzările totale, însă ponderea scade continuu în condiţiile în care sortimentul lichid câştigă tot mai mulţi adepţi ♦ În contextul pandemiei de Covid-19, vânzările de săpun solid sunt aşteptate să revină pe plus după şase ani de scăderi ♦ Piaţa e dominată clar de branduri străine, însă pe segmentul săpunului lichid îşi fac loc pe poziţiile 5-7 şi trei mărci locale.

    Anual în România se cumpără 7.400 de tone de săpun, ceea ce înseamnă că fiecare consumator foloseşte în medie mai puţin de 400 de grame de produs, echivalentul a patru bucăţi de săpun solid, arată calculele ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. 

    Vânzările se referă însă atât la săpunul solid, cât şi la cel lichid care se vinde în gramaje mai mari.

    Consumul cantitativ per capita în România este relativ similar cu cel din Polonia sau Cehia, şi nu cu mult sub cel din Germania, cea mai dezvoltată economie europeană.

    Acesta este de altfel un indicator bun dat fiind că în valoare piaţa poate fi diferită şi din cauza preţurilor. Mai exact, dacă ar fi aliniate salariilor din fiecare ţară, preţurile ar trebui să fie local mai mici decât în aproape orice stat UE ţinând cont că un român câştigă în medie lunar 3.300 de lei (sub 700 de euro), de aproape două ori mai puţin ca un polonez sau un ceh şi de patru ori mai puţin ca un neamţ. De multe ori însă, preţurile sunt aliniate în Europa, deşi salariile sunt diferite.

    În ceea ce priveşte piaţa în valoare, ea este estimată în acest an la 216 mil. lei, cu 2% peste nivelul din 2019 şi cu circa 40% peste cel din 2008. Piaţa a crescut în această perioadă pe segmentul de săpun lichid, însă pe solid abia în 2020 este estimat primul avans după şase ani. Acesta poate fi pus pe seama pandemiei de Covid-19 care a făcut ca cererea pentru astfel de produse să crească puternic, mai ales în martie-aprilie când românii au cumpărat stocuri de săpun. Între timp situaţia s-a normalizat.

    Ascensiunea rapidă a altor produse, precum săpunul lichid, gelurile şi cremele de duş, scrub-urile au făcut ca vânzările de săpun solid să scadă în România în ultimii şase ani. Acum e aşteptată o revenire, însă nu există date dacă va fi o revenire temporară sau de durată, pandemia urmând să schimbe comportamentul de consum pe termen mai lung.

    Piaţa de săpun solid este dominată clar de mărci internaţionale, primii cinci jucători având mai bine de 70% din vânzări. E vorba de Dove (Unielever), Protex (Colgate-Palmolive), Pamolive (Colgate-Palmolive), Fa (Henkel) şi Nivea (Beiersdorf). Toate aceste bunuri provin din import dat fiind că niciunul dintre jucători nu are local producţie de profil. De altfel, doar Unilever realizează local bunuri de îngrijire personală şi a locuinţei, mai exact detergent. Anterior, gigantul Colgate-Pal­molive a avut în România fabrici şi de săpun şi de pastă de dinţi şi de alte produse, însă a tras obloanele la fiecare dintre ele. Astfel, România nu mai are nicio fabrică importantă de săpun solid, investiţiile antreprenoriale recente din domeniu fiind de mici dimensiuni şi mai degrabă axate pe producţie artizanală.

    „În trecut exista producţie de săpun solid în Ro­mânia. Un astfel de produs are un conţinut foarte mare de grăsimi. Colgate a avut o fabrică mare în Bucureşti – Stela – unde producea gră­simi. Era şi furnizorul nostru pentru că gră­simea se foloseşte şi la alte produse cos­metice, însă în cantităţi mult mai mici”, spune Mir­cea Turdean, CEO al celui mai mare pro­du­cător local de cosmetice, Farmec Cluj-Napoca.

    Fabrica Stela a fost cumpărată în anii ’90 de către grupul american Colgate-Palmolive, care iniţial anunţa planuri de expansiune. În 2004 însă aceasta s-a închis, pe terenul ei ridicându-se hipermarketul Kaufland din zona Bucur Obor, primul magazin al nemţilor în România. Colgate-Palmolive nu mai are local nicio fabrică, făcând afaceri de 270 mil. lei din import şi distribuţie, având nici 50 de salariaţi.

    Compania se numără însă cu brandurile Protex şi Palmolive în top trei jucători atât pe piaţa săpunului solid, cât şi pe cea a celui lichid. Pe aceasta din urmă există mai mulţi jucători în afară de giganţii străini, printre care şi Farmec. Îşi mai fac loc între primele şapte mărci şi Elmiplant şi Hofigal, ambele nume româneşti.

    În cazul Elmiplant însă, producţia din România s-a închis şi a fost mutată în Grecia, în ţara-mamă a acţionarului Sarantis care a cumpărat businessul acum mai bine de un deceniu.

    Pe acest segment mai este activă şi compania InterstarChim care produce săpun lichid sub marca Igienol, dar şi sub mărci private pentru retaileri.

    „Săpunul solid îl importăm din Grecia, nu sunt fabrici specializate în România. Săpun lichid producem atât Igienol, cât şi private label pentru retaileri”, spune Kostas Fidanakis, directorul comercial al InterstarChim, companie cu acţionar elen, ce are o fabrică în Bucureşti.

    Pe segmentul săpunului lichid, mărcile private câştigă teren în special datorită preţurilor cu până la 30% mai mici decât cele ale brandurilor consacrate. În valoare însă, piaţa e dominată tot de nume cunoscute. Vin puternic din urmă şi mărcile locale precum Farmec, Mircea Turdean afirmând că dezvoltarea producţiei de săpun lichid e o direcţie prioritară pentru companie.

    Astfel, într-o perioadă în care săpunul este unul dintre cele mai căutate produse de către consumatori pe fondul pandemiei de Covid-19, România e nevoită să importe tot ce înseamnă produsul solid, pe când la cel lichid doar o parte din necesar este realizat local, restul fiind adus de peste graniţă. Situaţia nu este aşteptată să se schimbe nici pe viitor.

  • Pe ce a aruncat fiul lui Donald Trump zeci de mii de dolari din banii publici şi cum s-a aflat cât a cheltuit de fapt

    Călătoria lui Donald Trump Jr. din vara trecută în Mongolia pentru a vâna argali, o oaie pe cale de dispariţie a costat contribuabilii americani aproape 77.000 de dolari doar pentru a acoperi costurile serviciilor secrete, scrie Yahoo.com. Serviciul Secret a furnizat în martie documente care dezvăluiau că pentur călătoria lui Trump Jr. agenţia a cheltuit peste 17.000 de dolari. Însă, după solicitările suplimentare legate de Legea privind informaţiile, oficialii au preluat alte documente care au dezvăluit cheltuieli suplimentare de 60.000 de dolari.

    Călătoria de opt zile a lui Trump Jr. a fost extrem de controversată, nu numai pentru uciderea oilor, ci şi din cauza întâlnirii sale secrete cu preşedintele mongol Khaltmaagiin Battulga. Se pare că Trump a vânat alături de un donator republican major.

    Călătoria a fost organizată printr-o companie de turism deţinută de un membru politic legat de partidul preşedintelui mongol, potrivit grupului de pază.

    Vânătoarea a venit la doar câteva săptămâni după discuţiile guvernamentale din SUA între oficialii americani şi mongoli şi o întâlnire între preşedintele Donald Trump şi Battulga la Casa Albă.

    Familia Trump efectuează de 12 ori mai multe călătorii protejate de serviciile secrete decât a făcut familia Obama – în medie cu aproximativ 1.000 de călătorii în plus în fiecare an – potrivit documentelor Departamentului Trezoreriei. Aceste călătorii nasc îngrijorări cu privire la conflictele de interese, întrucât călătoriile finanţate de contribuabili sprijină promovarea afacerilor familiei Trump, puterea Casei Albe şi liderii politici străini care solicită favoruri americane şi tratament special.

     

     

  • Cum ar trebui românii să cheltuie banii în perioada aceasta de criză şi care este de fapt MOTIVUL pentru care nu au ECONOMISIT SUFICIENT până acum

    Nevoia de economisire devine mai clară în contextul unei crize, precum cea prin care trecem acum. Înainte de pandemie însă, doar 40% dintre români aveau bani puşi deoparte, potrivit unui studiu derulat de ING Bank. Care sunt motivele şi cum poate fi îmbunătăţită această situaţie a povestit pentru Business MAGAZIN Serge Offers, CFO-ul ING Bank România. 

    „Într-o notă personală aş putea să spun că oamenii sunt încrezători în ceea ce priveşte viitorul lor şi merg mai departe cu planurile lor antreprenoriale, ceea ce este un lucru foarte bun”, a spus Serge Offers, CFO-ul ING Bank România, în cel mai recent interviu acordat Business MAGAZIN. El menţiona că până în urmă cu aproximativ două săptămâni, când a avut loc acest interviu, circa 35.000 de persoane au solicitat sprijinul ING Bank, atât prin solicitări de amânare a plăţii ratelor, cât şi prin solicitări de finanţare prin creditele garantate de stat IMM Invest.

    Din acest număr, majoritatea sunt persoane fizice, dar în ceea ce priveşte companiile, procentul celor care au aplicat pentru programul IMM Invest îl depăşeşte pe al celor care au solicitat amânări de plată, de unde şi perspectiva sa optimistă. Iar când vine vorba despre principalele lucruri care s-au schimbat pentru ING Bank în contextul pandemic, el se referă la mutarea unui procent semnificativ dintre colegii săi la munca de acasă. „Unul dintre principalele lucruri pe care le-am realizat este că lucrăm acum în regim de telemuncă în procent de 95%”, menţionează el.

    În ceea ce priveşte comportamentul de economisire al românilor – a cărui necesitate a devenit poate mai evidentă în acest context neaşteptat – Serge Offers oferă ca reper un studiu al ING Bank derulat înainte de această pandemie, în care au analizat modul în care stau lucrurile când vine vorba de sănătatea financiară a românilor. „Eu cred că ar trebui să existe un soi de tampon care să cuprindă economii ale veniturilor cuprinse între trei şi şase luni astfel încât să nu intri în dificultăţi financiare în perioada unor crize precum aceasta cauzată de COVID-19”, crede Offers.

    Din studiul ING reiese însă că 40% dintre respondenţi nu aveau economii de acest tip. „Dacă 40% dintre oamenii îşi pierd locul de muncă sau se confruntă cu crize neaşteptate precum aceasta, vor avea imediat dificultăţi”, spune Offers. Din rândul celor 60% care aveau economii, acestea cuprindeau mai puţin de trei luni din veniturile lor pentru  mai mult de jumătate dintre ei, or acest lucru îi face şi pe ei vulnerabili la situaţii neaşteptate precum pandemia de COVID-19.

    „Observăm că România are cel mai ridicat număr de oameni care nu au economii, dar pentru aceasta nu cred că trebuie să îi învinovăţim pe oameni, în contextul în care motivele pentru care ei nu economisesc se leagă de veniturile lor.”
    Potrivit aceluiaşi studiu citat de el,  7 din 10 români spun că motivele pentru care nu economisesc se leagă de un cost al vieţii mai ridicat decât salariile pe care le obţin, iar 2 din 10 spun că nu au economii pentru că s-au confruntat cu cheltuieli neaşteptate precum plata unor facturi medicale sau nevoia de a repara o maşină. „Astfel,  90% dintre români au motive bune din cauza cărora nu economisesc, iar acest lucru este foarte important, nu cred că este vorba despre un comportament iresponsabil, este o provocare pentru mulţi oameni să îşi plătească cheltuielile zilnice.”
    Astfel, datele legate de gradul mic de economisire în rândul românilor trebuie pus în contextul dificultăţilor lor de a-şi gestiona cheltuielile lunare din cauza remuneraţiei scăzute.

    Pe de altă parte, Serge Offers consideră că oamenii trebuie încurajaţi să facă paşi în direcţia economisirii şi menţionează o aplicaţie mobilă lansată de ING Bank care permite oamenilor să economisească sume mici de bani când fac achiziţii, prin care se rotunjeşte suma plătită pentru diferite produse, iar surplusul de bani până la suma rotunjită este direcţionat într-un cont de economii. „Aşadar este aproape un obicei zilnic ca atunci când plăteşti ceva, o sumă mică de bani să fie direcţionată în acel cont.”
    Pentru cei care au posibilitatea să economisească mai mult, Serge Offers indică stabilirea unui obicei lunar de a pune deoparte o parte din veniturile obţinute. „Nu aş indica o sumă fixă, dacă ne uităm la faptul că 7 din 10 oamenii spun că motivul pentru care nu economisesc este că nu au suficiente venituri comparativ cu cheltuielile lor, cred că ar trebui să pui deoparte oricât de puţini bani în fiecare lună.”

    Pentru un eveniment neprevăzut, cum este acesta al pandemiei, ideal ar fi să existe un fond de urgenţă care să cuprindă veniturile cuprinse între 3 şi 6 luni.

    În ceea ce priveşte una dintre preocupările principale ale românilor – după cum reiese din statisticile care ne plasează în fruntea europenilor când vine vorba despre gradul de proprietate a românilor în materie de imobiliare – Serge Offers este de părere că achiziţia unei locuinţe nu ar trebui condiţionată de contextul actual.

    „Când mă uit la numărul de proprietari din România şi observ că acesta este foarte ridicat, aceasta indică faptul că oamenii au o stabilitate, deţin un mai bun control asupra vieţii lor, prin urmare este important ca ei să continue să se gândească dacă vor să îşi cumpere o casă chiar şi în aceste circumstanţe. Dacă ai găsit o casă pe care ţi-o poţi permite, din punctul meu de vedere nu există un motiv pentru care să nu cumperi acea locuinţă.”

    Chiar dacă în prezent nu poate oferi previziuni referitoare la evoluţia pieţei imobiliare sau asupra evoluţiei preţurilor, este de părere că nu preţul trebuie să fie elementul care să cântărească cel mai mult atunci când vorbim despre decizia de achiziţie a unui locuinţe. „Sunt multe motive pentru care preţurile caselor pot urca sau scădea, elementul cheie în a lua această decizie este dacă îţi permiţi sau nu achiziţia.”

    Când vine vorba despre predicţii ale evoluţiei economiei în următoarea perioadă, CFO-ul ING Bank menţionează studiile economistului-şef al ING Bank, care vorbea despre o contracţie a PIB-ului cuprinsă între 6,5%  şi 7%. Corelând aceste previziuni cu cele ale Comisiei Europene, Serge Offers spune: „Cred că ne putem aştepta la o contracţie economică ce va fi cuprinsă între 5 şi 7%; depinde de modul în care evoluează economia în starea de alertă, odată cu deschiderea treptată a activităţii economice”. 

  • Oamenii nu mai cheltuie: Spania şi Germania se confruntă cu scăderi masive ale vânzărilor de retail în luna aprilie, un declin dublu faţă de cel din martie

    Vânzările de retail au scăzut într-un ritm record în Spania şi Germania, în timp ce inflaţia a încetinit, întrucât pandemia a forţat majoritatea magazinelor să se închidă, distrugând cererea din piaţă, potrivit datelor FT.

    În aprilie, volumul vânzărilor de retail a scăzut în Spania cu 31,6%, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor oficiale. Declinul îl depăşeşte cu uşurinţă pe cel de 14% înregistrat în luna martie.

    În Germania, o serie de statistici preliminare arată că valoarea vânzărilor a scăzut cu 13,8% în comparaţie cu luna anterioară, conform biroului naţional de statistică Destatis. Declinul vine după o cădere de 7,5% în luna martie şi aruncă vânzările la nivelul din 2016.

    Datele din Germania sunt bazate pe un nou indice experimental determinat în baza veniturilor colectate din taxe şi impozite – oferind rezultate preliminare înaintea datelor oficiale.

    În ciuda faptului că ambele ţări au început relaxarea restricţiilor, nivelul cererii şi activitatea economică rămân în modul de criză.

    Date separate din economia spaniolă relevă că preţurile de consum – un indicator al cererii într-un sens mai larg – s-au contractat cu 1% în luna mai, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, situându-se la minimul ultimilor patru ani.

  • Programul de Convergenţă: Creşterea cheltuielilor cu pensiile, cu un vârf de 14,4% din PIB în 2053, pune presiune pe nivelul datoriei pe termen mediu şi lung şi afectează sustenabilitatea finanţelor publice

    Ministerul de Finanţe atrage atenţia, în Programul de Convergenţă pe 2020, asupra creşterii estimate a cheltuielilor cu pensiile în următorii ani, pe fondul îmbătrânirii populaţiei, dar şi al indexărilor punctului de pensie şi recalculării pe o nouă formulă prevăzută pentru 2021.

    Astfel, proiecţiile actualizate, conform cerinţelor Comisiei Europene pentru a include prevederile legislative în vigoare, indică o creştere a cheltuielilor legate de acest sector (cheltuieli cu pensii, educaţie, sănătate şi îngrijire pe termen lung) de 6 puncte procentuale din PIB pentru perioada 2016-2070 (faţă de 2,1 pp variaţie prognozată anterior).

    Media europeană este de 1,8 puncte.

    ”Evoluţia cheltuielilor cu pensiile publice totale luând în, calcul legislaţia în vigoare, vor creşte considerabil, cu un vârf de 14,4% din PIB în 2053. Cheltuielile cu pensiile vor atinge, la sfârşitul orizontului de proiecţie, 12,5% din PIB, comparativ cu 8,7% din PIB estimat conform prevederilor legislative anterioare. Acest lucru pune presiune pe nivelul datoriei pe termen mediu şi lung şi afectează sustenabilitate finanţelor publice”, se arată în raport.

    Creşterea cheltuielilor cu pensiile este determinată atât de indexările ad-hoc ale punctului de pensie, de formula de indexare mai generoasă pe termen lung dar şi de recalcularea pensiilor prin noua formulă de calcul prevăzută în anul 2021.

    În raportul de monitorizare a sustenabilităţii datoriei publice , publicat la începutul anului 2020, Comisia Europeană atrage atenţia asupra riscului pe care îl generează legislaţia în vigoare asupra indicatorilor de sustenabilitate pe termen mediu si lung.

    România înregistrează o creştere a riscului de la nivel mediu la nivel ridicat privind sustenabilitatea finanţelor publice atât pe termen mediu şi pe termen lung. Similar se înregistrează o creştere de la risc mediu la risc ridicat şi pentru sustenabilitatea datoriei publice.

    Rezultatele previziunii demografice oferite de Eurostat pentru România indică o scădere semnificativă a populaţiei, cu 4,7 milioane persoane mai puţin în 2070 comparativ cu anul 2018.