BusinessMagazin

Tag: capital

  • De ce preţul Bitcoin-ului s-ar putea prăbuşi foarte curând

    Balenele pot face ca preţul bitcoin-ului să se prăbuşească doar prin simpla vânzare a unei porţiuni din bani, scrie Bloomberg. Această perioadă este propice vânzării având în vedere cât de mult a crescut preţul unui bitcoin.

    “În jur de 40% din bitcoin sunt probabil deţinuţi de 1000 de persoane. La preţul curent fiecare dintre ei s-ar putea să-şi vândă jumătate din sumă”, spune Aaron Brown, fost director al firmei de cercetare de piaţă AQR Capital Management.

    Mai mult, balenele s-ar putea organiza să vândă în acelaşi timp deoarece mulţi dintre ei se cunoscut de multă vreme şi pot lucra împreună să crească sau să scadă piaţa.

    “Cred că sunt câteva sute şi cred ca se ştiu şi se pot suna unii pe alţii”, spune şi Kyle Samani, managing partner la Multicoin Capital. Întrebat dacă persoanele cu sume mari de bitcoin pot acţiona în grup, Roger Ver, un investor în Bitcoin încă de la început, a spus că “este foarte probabil. Oamenii pot face ceea ce vor cu banii lor”.

    Alex Sunnaborg, co-fondator al fondului Tetras Capital, crede că 100 de oameni deţin 17,3% din totalul monedelor bitcoin, iar asta nu este diferit de alte monede virtuale precum etherum unde 100 de oameni ar deţine 40% din total.

    Alţii sunt de părere că aceşti investitori nu ar vrea să vândă acum pentru că sunt încrezători în bitcoin şi în potenţialul monedei în viitor. 

  • Bitdefender, evaluată la peste 600 de milioane de dolari, dupa ce Vitruvian Partners cumpără circa 30% din companie de la Axxess Capital

    Bitdefender va fructifica noul parteneriat cu Vitruvian Partners pentru a-şi întări poziţia de lider atât în piaţa de soluţii de securitate pentru companii, cât şi în cea pentru utilizatori individuali. Bitdefender şi-a extins amprenta internaţională în ultimii ani prin stabilirea unui nou sediu enterprise în Santa Clara, California, pe lângă cel din Bucureşti. Astfel, peste 40% din vânzările companiei provin de pe piaţa nord-americană, una dintre regiunile cu cele mai mari creşteri la nivel global.

    Bitdefender are 1.300 de angajaţi în nouă ţări, care deservesc clienţi din peste 150 de pieţe şi o reţea de circa 7.000 de parteneri revânzători.

    „Tranzacţia demonstrează creşterea şi scalarea rapidă a businessului nostru, dat fiind că suntem evaluaţi acum la peste 600 de milioane de dolari. Experienţa amplă a Vitruvian în dezvoltarea companiilor de tehnologie susţine strategia noastră de creştere şi, în special, investiţiile semnificative în construcţia ofertei de soluţii pentru companii şi a prezenţei din Statele Unite ale Americii. Vom continua să operăm cu baze financiare solide, ceea ce ne va permite să ne extindem şi să diversificăm portofoliul de produse ca să ne protejăm mai bine clienţii şi să fim mereu cu un pas înaintea atacatorilor”, spune Florin Talpeş, CEO şi cofondator al Bitdefender.

    „Realizările Bitdefender sunt pe aceeaşi linie cu ceea ce căutăm pentru noi investiţii şi sunt sprijinite de o echipă excepţională de management care prezintă oportunitate importantă de a crea valoare strategică. Suntem nerăbdători să fim alături de Florin Talpeş şi de echipa lui în drumul spre un nou nivel al inovaţiilor şi expansiunii Bitdefender”, a declarat Stephen Byrne, partener la Vitruvian Partners.

    „Suntem onoraţi să ne fi alăturat familiei Talpeş în transformarea Bitdefender într-un furnizor de soluţii de securitate de top, utilizat de oameni şi companii din întreaga lume. Odată cu exitul nostru după o călătorie de opt ani, suntem încrezători că, alături de Vitruvian Partners, Bitdefender va continua expansiunea globală cu produse revoluţionare”, afirmă Horia Manda, Managing Partner al Axxess Capital.

    Bitdefender pune inovaţia în centrul activităţilor sale, peste 50% dintre angajaţi fiind implicaţi în activităţi de cercetare şi dezvoltare în cele patru centre R&D din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara.

    Cofondatorii Bitdefender, Măriuca şi Florin Talpeş, vor continua să deţină pachetul majoritar din Bitdefender. Un grup de investitori privaţi mai deţin o participaţie minoritară din companie.

  • One United Properties a anunţat o emitere de obligaţiuni de 20 mil. euro

    Credit Value Investments (CVI) este o firmă independentă de investiţii, care şi-a început activitatea în 2012 şi a devenit în scurt timp liderul segmentului non-bancar de finanţare în Polonia şi Europa Centrală şi de Est.

    „Finanţarea prin obligaţiuni a One United Properties arată încrederea CVI în poziţia de lider a companiei pe piaţa rezidenţială segmentul de lux din Bucureşti, dar mai ales în perspectivele sale de creştere pentru următorii ani. Finanţarea acordată vizează atât proiectele rezidenţiale existente ale One United Properties, cât şi unele noi. Credem în puterea capitalului privat care poate deveni motorul economiei româneşti, pentru a crea un lanţ de valoare adăugată care să rămână înăuntrul ţării”, spune Ciprian Nicolae, director Credit Value Investments.

    „Obligaţiunile vor îmbunătăţi structura de capital a companiei şi vor pune la dispoziţie lichiditate pentru noi dezvoltări rezidenţiale. Este un demers care ne va stimula în crearea de noi proiecte sustenabile, care să se alinieze standardului de top şi filosofiei brandului One United Properties”, spune Victor Căpitanu, fondator One United Properties:

    Tranzacţia a fost încheiată prin intermediul avocaţilor celor două părţi: Wolf Theiss şi Rădulescu & Muşoi pentru Credit Value Investments şi Biriş Goran şi Schoenherr. Consultantul de investitii al tranzactiei a fost Simona Gemeneanu de la Morphosis Capital.

    În septembrie 2017, One United Properties S.A. şi-a crescut capitalul cu 10 milioane de euro proveniţi din investiţii private, care reprezintă 8,13 % din companie.

    One United Properties este principalul dezvoltator imobiliar specializat pe proprietăţi rezidenţiale exclusiviste din Bucureşti, România. One United are mai multe proiecte rezidenţiale finalizate (188 de apartamente), în construcţie (340 de apartamente) şi care urmează să fie începute în urmatorii ani (484 de apartamente).

     

     


     

  • Aceste sunt cele mai valoroase zece companii şi bănci din România

    Ediţia din acest an a catalogului vine după cel mai bun an pentru businessul local. Cifra de afaceri a companiilor şi a băncilor din România a ajuns în 2016 la 1.300 de miliarde de lei (285 mld. euro), în timp ce marja de profit net a atins un nivel record de 4%. Rezultatele se văd şi în evaluarea companiilor, astfel că pentru prima dată în ultimul deceniu companiile din top 100 sunt evaluate la peste 70 de miliarde de euro.

    De cinci ani valoarea companiilor prezente în Top 100 creşte constant, însă cel mai mare avans, de 18% (la valoarea calculată în lei), a fost atins anul acesta. Astfel, cele mai valoroase 100 de companii şi bănci din România au fost evaluate la 333,8 de miliarde de lei (72,5 mld. euro).

    Ediţia de anul acesta cuprinde 20 de businessuri din România evaluate la peste un miliard de euro.

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, este pentru al doilea an consecutiv cea mai valoroasă companie locală, fiind cotată la 3,578 miliarde de euro.

    ”Hidroelectrica a depăşit cu succes perioada dificultăţilor financiare. Acum este momentul să ne îndreptăm atenţia foarte clar către zona de investiţii, dezvoltare şi mentenanţă. Pentru anul 2018 ne dorim să consolidăm aceste activităţi pe care noi le considerăm vitale pentru evoluţia sănătoasă şi sustenabilă a companei“, spune Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica.

    Producătorul de energie va fi listat cel mai probabil anul viitor la Bursa de Valori din Bucureşti, după estimările Ministerului Energiei. Listarea, anunţată din 2016, vine după ce compania a ieşit anul trecut din insolvenţă, procedură în care s-a aflat timp de patru ani, începând cu 2012. Proiectul de listare a companiei se află acum în dezbatere publică, iar aceasta este cea mai râvnită listare la bursa românească de către investitori. Acum însă statul vrea să listeze 10% din companie, faţă de 15% cât stabilise în 2013.

    OMV Petrom s-a clasat, pentru al doilea an consecutiv, pe locul al doilea în topul celor mai valoroase companii din România, cu o valoare de 3,559 miliarde de euro, în creştere cu 25% faţă de 2016. Timp de zece ani, OMV Petrom a fost lider incontestabil în Top 100, poziţie pe care a pierdut-o în 2016.

    Producătorul naţional de gaze Romgaz şi-a majorat valoarea cu aproape 30% la sută faţă de anul trecut, până la 2,577 miliarde de euro, clasându-se pe poziţia a treia în topul celor mai valoroase 100 de companii din România.

    Romgaz completează astfel un podium format pentru prima dată în ultimii ani de companii din energie şi industria petrolieră.
    Topul s-a realizat pe baza rezultatelor financiare din 2016 pentru companiile necotate, în timp ce la firmele listate la bursă s-a luat în calcul capitalizarea bursieră din ultima şedinţă de tranzacţionare a lunii septembrie. Evaluarea băncilor din Top 100 a fost realizată în acest an de firma de consultanţă şi evaluare independentă Veridio.

    Ursus Breweries, cel mai mare producător de bere din România, care anul acesta a trecut în mâinile grupului japonez Asahi, a înregistrat cea mai mare creştere a valorii. Alături de Ursus, alte cinci companii din clasament au fost evaluate în creştere cu cel puţin 100% faţă de anul precedent.

    ”Valoarea companiilor din sectorul bunurilor de consum prezente în Top 100 cele mai valoroase companii a crescut de 2,1 ori faţă de anul precedent, calcul realizat fără a lua în considerare impactul cursului de schimb. Această evoluţie a fost determinată atât de creşterea vânzărilor şi a profitabilităţii operaţionale, cât şi de ajustarea multiplilor de evaluare la condiţiile macroeconomice favorabile consumului, aşa cum a fost cazul în tranzacţia prin care liderul pieţei berii din România a fost cumpărat într-o tranzacţie regională“, a explicat Alexandru-Ştefan Vlaicu, analist de investment banking în cadrul BT Capital Partners, partenerul ZF în realizarea acestui catalog.

    Douăzeci şi unu de jucători nou intraţi sunt incluşi în topul din acest an, iar prezenţa lor arată creşterile înregistrate anul trecut în retail, dar şi în piaţa de restaurante sau agrobusiness. Reţeaua cu profil de discount Lidl România este situată cel mai sus între firmele nou intrate, pe locul 26.

    ”Un alt câştigător al fundamentelor bune ale consumului privat a fost sectorul de retail, care a înregistrat o creştere a valorii cu 51% faţă de anul precedent. Această evoluţie a fost determinată de creşterea cu 29% a valorii companiilor prezente în ambii ani în Top 100, dar şi de apariţia în top a trei nume noi care activează în sectoarele: retail de îmbrăcăminte, retail de jucării şi retail tradiţional (hipermarket)“, a mai spus Alexandru-Ştefan Vlaicu.

    Raportat la evoluţia industriilor, sectorul producţiei auto şi al componentelor auto este marele câştigător al ediţiei din acest an, cu treisprezece companii în top 100.

    Investiţiile din industria auto, precum şi rulajele mari de vânzări şi marjele în creştere au trimis în top 100 cele mai valoroase companii din România treisprezece companii din sectorul auto, din care patru sunt companii nou intrate în acest clasament, arată datele din anuarul realizat de Ziarul Financiar împreună cu BT Capital Partners şi cu firma de evaluare şi consultanţă Veridio.

    Automobile Dacia este de patru ani cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, iar anul acesta producătorul de la Mioveni continuă să păstreze cea de-a patra poziţie în Top 100 după ce în 2016 pentru prima dată s-a apropiat de podiumul celor mai valoroase businessuri locale.

    Dacia a fost evaluată la 2,15 mld. euro (9,91 mld. lei), în creştere cu 1% faţă de anul trecut.

    Al doilea constructor auto local, Ford România, a urcat puternic şi după ce anul trecut a intrat în Top 25, anul acesta a ajuns pe locul 17 între cele mai valoroase 25 de companii din economia locală, după ce compania a fost evaluată la 5 mld. lei (1,08 mld. euro), în creştere cu 60%.

    Noile vedete ale industriei sunt fabricile Takata, Schaeffler, Marquardt şi Robert Bosch.

    Compania germană Robert Bosch, situată pe locul 100, stabileşte şi pragul de intrare în top din acest an la 220 de milioane de euro. Faţă de ediţia anterioară, când Siemens încheia topul la 152 de milioane de euro, pragul de intrare a urcat cu aproape 70 de milioane de euro.

    Şaptesprezece companii au fost evaluate în scădere, iar ca industrii cele mai afectate au fost telecomul, energia, dar şi sectorul industrial, cu TenarisSilcotub Zalău şi ArcelorMittal Galaţi pierzând puternic teren la finalul unui an marcat de o piaţă cu multe semne de întrebare.

    ”Sectorul de telecom, măcinat de concurenţa asiduă şi cu un ritm mai încet de creştere, a înregistrat o scădere a valorii de circa 23%. Ajustarea negativă a multiplilor de evaluare din sector a fost confirmată inclusiv de tranzacţia prin care singurul jucător controlat de un antreprenor român s-a listat la bursa de la Bucureşti în primăvara acestui an“, a explicat Alexandru-Ştefan Vlaicu.

    Patru businessuri controlate de antreprenori sunt evaluate la peste 500 de milioane de euro fiecare, iar liderul este Banca Transilvania.

    Cele mai scumpe 25 de afaceri controlate de antreprenori sunt evaluate la 9,1 mld. euro în acest an, potrivit datelor din anuarul Top 100 cele mai valoroase companii din România, care a stabilit pragul maxim de evaluare a unui business antreprenorial la 2 mld. euro, iar pe cel minim pentru Top 25 la 81 mil. euro.

    Podiumul businessurilor antreprenoriale este format din aceleaşi trei companii ca şi anul trecut – Banca Transilvania, Dedeman şi Digi – doar că afacerea din bricolaj a fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl a trecut pe poziţia a doua în faţa Digi, după ce şi-a dublat valoarea la finalul unui an în care vânzările au sărit de un miliard de euro. Mai mult, Dedeman este o prezenţă constantă în topul celor mai profitabile companii din România, cu o marjă de profit net care nu a coborât niciodată în ultimii ani sub 10%.

    în ultimul an, trei companii antreprenoriale din Top 100 cele mai mari firme cu capital privat românesc au venit pe bursă, acesta fiind un nivel record. MedLife a deschis calea bursei printr-o listare în decembrie 2016, compania controlată de familia Marcu fiind urmată în mai anul acesta de Digi (compania RCS&RDS). Din noiembrie a intrat în ring un nou business antreprenorial, Sphera Franchise Group (compania umbrelă care operează KFC şi Pizza Hut).

    ”Unde îşi poate găsi susţinerea o companie românească pentru a-şi continua dezvoltarea şi, de ce nu, a deveni un jucător regional sau global? în lumina ultimului an, primul răspuns care ne vine în minte este listarea la bursă. (…) Iar cu trei nume mari listate în ultimele 12 luni, dintre care două prind Top 10 şi unul Top 25 companii antreprenoriale Româneşti, anul 2017 pare să reprezinte începutul schimbării din acest punct de vedere“, a concluzionat analistul de la BT Capital Partners.

  • Ruptura dintre stat şi privat se vede în statisticile creşterii economice

    Creşterea economică de 7% în primele 9 luni şi de 8,8% în trimestrul III 2017, anunţată de Institutul Naţional de Statistică (INS), reprezintă o medie naţională a evoluţiilor sectoriale, o rezultantă a minusurilor şi plusurilor, unde – în premieră – minusurile vin din sectorul public, dependent de bugetul de stat, iar plusurile vin din sectorul privat. Cifrele INS sunt tip ”semnal“, arată doar evoluţia pe scurt a Produsului Intern Brut, dar din datele lunare comunicate recent se poate întrevedea contribuţia fiecărui sector la mersul economiei.

    Afacerile din industrie, spre exemplu, au un plus de peste 10% pe medie, dar asta pentru că în ramurile privatizate vânzările au crescut cu 15% spre 20% (producţia de autovehicule, confecţiile metalice şi activităţile de rafinare ar fi câteva exemple), în timp ce ramurile unde predomină statul (cum ar fi extracţia cărbunelui) au minusuri de până la 15%. Mai mult, vechea problemă a investiţiilor este prezentă şi acum: cheltuielile publice de capital au un minus de 20,3%, iar la construcţiile inginereşti – lucrările de infrastructură – minusul este de 26%, în timp ce construcţiile de case (particulare) au crescut cu 82,9% şi înmatriculările auto – cu 43,8%.

    Practic, toate sectoarele importante ale economiei au avut creşteri cu două cifre în primele nouă luni: comerţul (+11% la auto şi carburanţi, +12.5% la mărfurile nealimentare, +29,9% la livrările online), serviciile profesionale şi pentru populaţie (+13,1%, respectiv +14,1%), transporturile (+14,7%), turismul (+10,8%). Atunci de ce media naţională a creşterii economice este de numai 7%?

    Explicaţia nu poate fi alta decât că statul, prin retragerea în locul alocării de fonduri care ar trebui direcţionate către investiţii, nu mai e un factor multiplicator, ci un vector care trage în jos, cel puţin statistic, economia.

    Privite dintr-o altă perspectivă, cifrele sectoriale mai arată că industria câştigă tot mai mult teren, agăţându-se de creşterea încă viguroasă a consumului populaţiei (a se vedea avansurile din comerţ, auto şi construcţiile rezidenţiale), dar acoperă într-o măsură deocamdată redusă această cerere, restul venind din import.

    Ţările din care noi importăm până şi cele mai banale produse ce puteau fi obţinute aici (să zicem Germania, Polonia, Turcia sau Olanda) ar trebui să transmită României scrisori de mulţumire. Prin cumpărăturile noastre furibunde, le menţinem lor locurile de muncă, le cedăm lor crema profiturilor şi le umplem lor vistieriile cu valută. Ei produc, noi cumpărăm.

    Dar – vestea bună – începem să producem tot mai mult, acoperind într-o mai mare măsură şi ce cumpărăm noi (în locul importurilor), şi ce cumpără ei (la export). Şi încă o veste bună: media salariilor nete a crescut (cu 13,5% în septembrie 2017 faţă de septembrie 2016) şi va mai creşte, având în vedere noua criză a forţei de muncă, susţinând – ca putere de cumpărare – şi economia românească, şi economiile altora.

    Continuăm, aşadar, cu acest model de creştere economică bazată pe consum şi importuri, cu investiţii şi construcţii în derivă. Acum, în statisticile primelor nouă luni, se mai vede încă ceva: între stat şi privat se produce o ruptură care ar putea avea consecinţe chiar mai grave decât o eventuală supraîncălzire a economiei, câtă vreme sectorul public pare hotărât să anuleze avântul sectorului particular.

  • Cum arată noul vagon al primului tren de lux din România. “Chiar nu merită oboseala şi riscul de a face 7-8 ore pe drum, cu maşina”

    Pe Facebook, Jurnal Feroviar a postat fotografii cu mesajul: „Momentul asteptat aproape 5 luni a sosit. Astra TransCarpatic ne-a prezentat ieri 09/11, al 2-lea vagon de clasa intrat in serviciul comercial dupa 20-90 043 a aparut in peisajul feroviar si 20-70 006. E incadrat ca 20-70 pentru ca are V.max de 160km/h.

    Pana acum, pentru trenurile de noapte, ATC detine teoretic o flota de 14/15 vagoane impartite in felul urmator;

    – 5 vagoane de dormit;
    – 7 vagoane cuseta;
    – 2 vagoane de clasa 006, 043 posibil sa existe si al 3-lea 036 in probe la Arad.

    Informatiile despre vagoane sunt pur informative, daca cineva are date exacte il rugam sa le impartaseasca si cu noi, pur si simplu recunosc ca le-am pierdut numerotarea.

    Odata cu intrarea pe M900 de la noul mers din 10 decembrie 2017, se va rezolva o problema majora pe aceasta ruta, ATC venind cu cele mai bune servicii pe o ruta unde trenurile si vagoanele la momentul actual sunt insuficiente si in cursul saptamanii nu numai vineri-duminica”.

  • De ce şi-ar lista un antreprenor compania la bursă?

    Bursa de valori de la Bucureşti enumeră 10 motive pentru care un antreprenor ar vrea să-şi listeze firma pe bursă.

    Când o companie vinde pe bursă un pachet nou de acţiuni, banii strânşi sunt investiţi înapoi în companie şi pot fi utilizaţi pentru a finanţa mai departe alte proiecte de dezvoltare – noi produse, echipamente, penetrarea altor pieţe sau chiar achiziţia competitorilor.

    Utilizarea propriilor acţiuni este unul dintre cele mai rapide şi mai ieftine moduri de a finanţa noile achiziţii deoarece acestea sunt întotdeauna cea mai ieftină monedă. De asemenea, companiile listate sunt considerate mai transparente şi credibile comparativ cu cele nelistate datorită cerinţelor de raportare şi regulilor de guvernanţă corporativă. Acest lucru le oferă un atu când vine vorba de atragerea unor granturi sau chiar fonduri europene.  

     

  • Călin Popescu Tăriceanu: „Bunicul meu mi-a spus că afaceri cu bani ştiu toţi proştii să facă”

    „Mă adresez acum în mod special generaţiei tinere, dumneavoastră, studenţilor la ASE – probabil că o parte dintre voi se vor angaja, iar o parte veţi deveni întreprinzători. O să mă înrebaţi – da, dar de unde să obţinem bani, nu avem capital. Într-adevăr, este dificil să porneşti în afaceri fără capital, dar eu vă spun ce mi-a spus bunicul meu, care a fost om de afaceri: mi-a spus să ştii că afaceri cu bani ştiu toţi proştii să facă. Vreau să vă spun, astfel, că trebuie să vă folosiţi inteligenţa, Steve Jobs nu a avut bani la început, Bill Gates nu avea bani la început. Uitaţi-vă ce imperii au dezvoltat, folosindu-şi intelegenţa”, a declarat preşedintele Senatului, la o dezbatere pe tema sectorului de comerţ organizată de Asociaţia Companiilor de Distribuţie din România (ACDBR) la Academia de Studii Economice.

    Tăriceanu le-a mai relatat participanţilor că foloseşte tehnologia în mod curent, sugerându-le studenţilor că va trebui să fie atenţi la ultimele tendinţe de dezvoltare a economiei. „La vârsta mea, folosesc Uber , cumpăr de pe eBay şi de pe eMag, îmi iau bilete de avion în format electronic, plec în vacanţe prin e-booking”.

    Referindu-se la sectorul de comerţ, preşedintele Senatului a menţionat că lipsa unui cod CAEN specific face ca mulţi dintre distribuitori să nu fie eligibili pentru a atrage fonduri europene.

    Cititi mai multe pe www.medifax.ro

  • Opinie Bogdan Roşu, director executiv, Next Capital Group: Suntem în criză şi primul pas este să recunoaştem asta

    Dintr-o prudenţă specifică perioadei post-criză, inevitabil avem anumite întrebări din spatele indicatorilor macro, legate de starea de fapt actuală şi de perspective, ale căror răspunsuri încercăm să le înţelegem şi să le punem cap la cap.

    1. De unde provin aceşti bani suplimentari şi ce se întâmplă cu ei odată ce au fost distribuiţi? Banii suplimentari provin, din păcate, din partea de investiţii a bugetului, acea parte care ar trebui să asigure stabilitatea şi prosperitatea României pe termen mediu şi lung. |n loc să se investească în sănătate, educaţie, cercetare (ingredientele de bază ale viitorului) sau în mari proiecte de infrastructură de exemplu, care ar fi creat multe locuri de muncă şi implicit taxe întoarse la buget, a fost preferată o altă tactică: ţinerea investiţiilor la niveluri minime, dar aruncarea pe piaţă de bani pentru anumite segmente de populaţie. Care populaţie, s-a şi grăbit să îi cheltuiască, crescând astfel consumul. Plasmele şi frigiderele cumpărate în anii 2006-2008 s-au cam învechit, trebuie schimbate. Nu mai vorbim de telefonul mobil, care s-a cam uzat fizic şi moral. Şi parcă ar fi mai frumoasă o vacanţă în Spania sau Portugalia, nu doar în Bulgaria. Mulţi bugetari au cheltuit mare parte din ce au câştigat suplimentar, uitând că nimic nu e garantat şi că la un moment dat banii aceştia se termină. Statul se tot împrumută să facă faţă acestor cheltuieli uriaşe, iar atunci când Statul se va împrumută prea scump, sau nu se va mai putea împrumuta, acesta are două alternative, la fel ca în 2010: să scadă tuturor bugetarilor salariile şi pensiile sau să mai dea afară din angajaţi, astfel încât să se reducă nivelul total al cheltuielilor. Asta că să nu urmăm parcursul nefericit al Greciei…

    2. Care este principalul contributor la această creştere economică spectaculoasă? Creşterea de PIB este în mare parte datorată creşterii consumului. Dar nu consumul ca atare este problema principală, ci faptul că se consumă în special pe bază de importuri, nu pe baza producţiei interne, încă insuficient dezvoltate şi incapabile să absoarbă o variaţie pozitivă a cererii. Iese din ţară prea multă valută pentru a plăti aceste importuri, în raport cu valuta intrată din exporturi. Ca atare, valuta rămasă devine mai scumpă, deci leul se devalorizează, iar ratele la bancă cresc.

    3. De ce este important să producem şi de ce nu producem suficient? Motivele sunt foarte multe, de la faptul că Statul nu încurajează substanţial producătorii locali şi nu susţine creditarea acestora, până la (mai nou) lipsa de forţă de muncă. Suntem într-o postură pe de o parte de invidiat, adică avem multe oportunităţi de creştere a afacerilor, bazate în principal pe comenzi de afară. |ncercăm zi de zi să lăsăm în urmă brandul de ţară ”low cost“ şi să ne poziţionăm ca ”value for money“ şi acesta este un lucru absolut necesar, care arată maturitate. Zi de zi antreprenorii se chinuie să aducă de afară proiecte şi comenzi pentru produse şi servicii cu valoare adăugată, pe care să ceară mai mulţi bani, însă pe de altă parte nu prea mai găsesc oameni pe care să-i angajeze şi să-i formeze pentru a munci pe acele noi proiecte. Situaţia aceasta nu este una trecătoare, nu este una specifică unor domenii izolate, ci este o probleme gravă care tinde să se generalizeze.

    4. Cu ce ne afectează lipsa forţei de muncă, că doar avem o rată a şomajului de invidiat? |ntr-adevăr, Eurostat ne confirmă că avem o rată a şomajului foarte redusă, sub media UE (4,18% în august, pe un trend de scădere). |nsă o rată scăzută a şomajului nu e doar un lucru pozitiv dacă ne uităm că în acelaşi timp sunt foarte multe locuri de muncă neocupate în economie, în toate domeniile. Asta se datorează insuficienţei forţei de muncă, care este o realitate cu mult mai gravă decât o rată a şomajului mare. |nseamnă că pierdem multe oportunităţi de a produce, de a exporta, de a colecta taxe, din care să facem noi investiţii.

  • FT: Schimbări în domeniul investiţiilor speculative/ O nouă generaţie de manageri preia controlul

    Nimănui nu-i place să fie numit barbar. La un sfert de secol după ce preluarea, în 1988, a firmei RJR Nabisco de către Kohlberg Kravis Roberts a inspirat romanul bestseller “Barbarii de la poartă” (“Barbarians at the Gate”), unul dintre fondatorii grupului privat de investiţii de capital oferă o descriere alternativă asupra firmei sale. George Roberts, R-ul din KKR, a declarat la o conferinţă organizată de Financial Times în New York că el consideră KKR drept prima forţă într-un front de investitori care au perturbat ordinea capitalistă în anii 1980 prin implicarea în efortul admirabil al dezagregării corporatiste. KKR a făcut companiile mai eficiente, susţine el. “Oamenii uită că RJR nu avea de fapt nicio conducere”, adaugă George Roberts.

    “În prezent, George Roberts şi generaţia fondatorilor firmelor de acest tip au devenit miliardari care deţin controlul asupra universului serviciilor financiare prin cumpărarea de companii şi creşterea gradului de îndatorare, în efortul de a perturba echipe de management care au poziţii confortabile şi a forţa astfel reducerea costurilor de producţie şi a impozitelor aplicate. Îi eclipsează pe majoritatea managerilor companiilor înscrise pe Wall Street la capitolul profitabilităţii obţinute (…)”, subliniază editorialiştii FT Henny Sender şi Gary Silverman, precizând însă că “fondatorii unora dintre cele mai mari firme specializate în cumpărarea masivă de capital privat se pregătesc să cedeze controlul unei noi generaţii, care se va confrunta cu un mediu de afaceri mai restrictiv”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro