Tag: buget

  • Ungaria şi Polonia au blocat o procedură necesară adoptării bugetului UE şi Fondului de relansare

    În cursul unei reuniuni a ambasadorilor UE, reprezentanţii Ungariei şi Poloniei au blocat procedura Deciziei Propriilor Resurse, necesară aprobării Fondului UE de relansare economică.

    “Ambasadorii UE nu au putut obţine unanimitatea necesară pentru iniţierea procedurii scrise, din cauza rezervelor exprimate de două state membre”, a anunţă Preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene.

    “Ungaria a blocat prin veto bugetul UE, aşa cum avertizase premierul Viktor Orban, întrucât nu putem susţine proiectul în forma actuală, cu acea clauză care condiţionează deciziile bugetare de criteriul statului de drept, este în contradicţie cu rezultatele summitului din iulie”, a confirmat, prin Twitter, Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Budapesta.

    Ungaria şi Polonia au semnalat în mai multe rânduri că nu sunt de acord cu noul mecanism privind respectarea normelor statului de drept, avertizând că ar putea bloca aprobarea bugetului multianual comunitar şi a Fondului de relansare economică.

    Preşedinţia germană a Consiliului UE tocmai a ajuns la un acord cu Parlamentul European privind bugetul comunitar pentru perioada 2021-2027. Dar, pentru a intra în vigoare, proiectul de buget multianual, în valoare de 1.074,3 miliarde de euro, şi Fondul de relansare de 750 de miliarde de euro trebuie aprobate formal de Parlamentul European şi de Consiliul UE. Votul în Consiliul UE este prin unanimitate, astfel că un singur stat membru poate bloca adoptarea deciziei.

    Premierul Ungariei, Viktor Orban, a avertizat recent, într-o scrisoare trimisă liderilor Uniunii Europene, că va bloca aprobarea proiectului de buget multianual dacă va fi introdusă clauza privind respectarea normelor statului de drept. “Deşi Ungaria se simte obligată să coopereze, în contextul noilor evoluţii, este posibil să nu asigurăm unanimitatea care este necesară pentru aprobarea formală a proiectului bugetar decis în iulie”, a transmis Viktor Orban în scrisoare. Viktor Orban consideră că mecanismul privind respectarea statului de drept conţine “definiţii neclare privind încălcarea normelor”, astfel că “pot apărea abuzuri politice”.

    Preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene a ajuns la un acord cu negociatorii Parlamentului European privind un mecanism de condiţionare a accesului la fonduri comunitare de respectarea normelor statului de drept, un sistem care ar putea funcţiona prin majoritate calificată. Acordul provizoriu a fost obţinut pe baza recomadărilor formulate la summitul Consiliului European desfăşurat în iulie şi trebuie aprobat formal de Consiliul UE şi de Parlamentul European. Conform unor oficiali UE citaţi de publicaţia germană Der Spiegel, Comisia Europeană va formula propunerile oficiale de sancţionare a unui stat care nu respectă normele statului de drept. Decizia de sancţionare va fi luată de Consiliul UE prin majoritate calificată: voturile a 15 state UE, reprezentând 65% din populaţia UE (o procedură numită şi regula “dublei majorităţi”).

  • România are cel mai mic buget pentru Sănătate din UE

    Sănătatea costă puţin în ochii guvernanţilor. România alocă 5,6% din PIB, fiind pe ultima poziţie în U.E. În fiecare an, s-au alocat bani mai mulţi, dar insuficienţi. Spitale noi nu s-au construit şi investiţiile importante se lasă aşteptate. De asemenea, numeroşi manageri nu ştiu să coordoneze resursele materiale şi umane, susţine un fost consilier al ministrului Sănătăţii.

    „Avem manageri care nu sunt suficienţi pregătiţi. Avem manageri care sunt la influenţa politicului. La Neamţ au fost 8 manageri în ultimele 12 luni. Aşa ceva este inacceptabil. Vedem cazuri peste cazuri de corupţie mare, corupţie mică la nivelurile cele mai înalte”, a declarat doctorul Marius Ungureanu.

    Marius Ungureanu consideră că strategia de sănătate ar trebui schimbată complet prin investiţii în sistemul ambulator şi în medicina de familie, astfel încât să se uşureze povara spitalelor.

    „Să vă dau un exemplu. De ce să internăm un pacient cu hipertensiv doar pentru monitorizarea tensiunii timp de şapte zile într-un spital care înseamnă nişte costuri enorme când acest lucru ar putea fi făcut în ambulator”, a precizat Marius Ungureanu.

    Bugetul Ministerului Sănătăţii a fost în 2019 de 5% din PIB, iar anul acesta s-a ajuns la 5,6% din PIB.

  • UPDATE: Surse: Ungaria vrea să blocheze bugetul UE din cauza mecanismului statului de drept

    Ungaria le-a transmis celorlalte state membre ale Uniunii Europene că va bloca aprobarea bugetului multianual comunitar şi a Fondului de relansare economică din cauza mecanismului privind statul de drept.

    Preşedinţia germană a Consiliului UE tocmai a ajuns la un acord cu Parlamentul European privind bugetul comunitar pentru perioada 2021-2027. Dar, pentru a intra în vigoare, proiectul de buget multianual, în valoare de 1.074,3 miliarde de euro, şi Fondul de relansare de 750 de miliarde de euro trebuie aprobate formal de Parlamentul European şi de Consiliul UE. Votul în Consiliul UE este prin unanimitate, astfel că un singur stat membru poate bloca adoptarea deciziei.

    Potrivit unor surse UE citate de agenţia DPA, reprezentantul permanent al Ungariei în Consiliul UE a semnalat că ar putea să nu voteze bugetul UE, din cauza introducerii mecanismului privind condiţionarea accesului la fonduri europene de respectarea normelor statului de drept.

    Gergely Gulyás, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, a confirmat iniţiativa. Proiectul privind Mecanismul statului de drept este inacceptabil şi, dacă va fi menţinut, vom bloca bugetul UE, a declarat Gergely Gulyás, potrivit site-ului Portfolio.hu.

    Premierul Ungariei, Viktor Orban, a avertizat săptămâna trecută, într-o scrisoare trimisă liderilor Uniunii Europene, că va bloca aprobarea proiectului de buget multianual dacă va fi introdusă clauza privind respectarea normelor statului de drept. “Deşi Ungaria se simte obligată să coopereze, în contextul noilor evoluţii, este posibil să nu asigurăm unanimitatea care este necesară pentru aprobarea formală a proiectului bugetar decis în iulie”, a transmis Viktor Orban în scrisoare. Viktor Orban consideră că mecanismul privind respectarea statului de drept conţine “definiţii neclare privind încălcarea normelor”, astfel că “pot apărea abuzuri politice”.

    Preşedinţia germană a Consiliului Uniunii Europene a ajuns la un acord cu negociatorii Parlamentului European privind un mecanism de condiţionare a accesului la fonduri comunitare de respectarea normelor statului de drept, un sistem care ar putea funcţiona prin majoritate calificată. Acordul provizoriu a fost obţinut pe baza recomadărilor formulate la summitul Consiliului European desfăşurat în iulie şi trebuie aprobat formal de Consiliul UE şi de Parlamentul European. Conform unor oficiali UE citaţi de publicaţia germană Der Spiegel, Comisia Europeană va formula propunerile oficiale de sancţionare a unui stat care nu respectă normele statului de drept. Decizia de sancţionare va fi luată de Consiliul UE prin majoritate calificată: voturile a 15 state UE, reprezentând 65% din populaţia UE (o procedură numită şi regula “dublei majorităţi”).

    La rândul său, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a anunţat că nu intenţionează să accepte mecanismul UE privind statul de drept.

  • Pandemia aduce pierderi de 129 de milioane de lei pentru Compania de Aeroporturi Bucureşti

    Pentru anul 2021 se prevede un profit brut de 15,626 milioane lei, iar pentru anul 2022 se prevede o revenire a traficului aerian de pasageri, ceea ce va conduce la îmbunătăţirea situaţiei financiare a Companiei şi realizarea unui profit în creştere, în valoare de 207 milioane lei.

    Activitatea CNAB a fost afecctată de pandemie, în condiţiile în care multe state din Uniunea Europeana, printre care şi ţara noastră, au decretat stare de urgenţă, închiderea spatiilor aeriene, a graniţelor terestre, fiind afectate în mod direct companiile aeriene, aeroporturile, companiile de handling şi alţi furnizori de servicii specifice.

    Drept urmare, traficul de pasageri pe aeroporturile bucureştene a scăzut dramatic faţă de valorile prognozate pentru anul 2020, cu 58,5% în luna martie, cu 98,4% în luna aprilie, cu 98% în luna mai şi cu 94,5% în luna iunie.

    Pentru anul 2020, în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020, numărul estimat de pasageri de aproximativ 5,55 mil. reprezintă 35,60% din numărul de pasageri aprobaţi în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2020, aprobat prin HG nr.301/2020, de 15,6 milioane.

    Veniturile totale ale companiei au scăzut cu 59,33% ca urmare a scăderii traficului aeroportuar cu 64,4% faţă de valoarea aprobată în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2020, iar cheltuielile totale vor fi diminuate cu 16,42%, având în vedere scăderea traficului aeroportuar, care impune reanalizarea şi redimensionarea cheltuielilor companiei.

    Compania a înregistrat cheltuieli suplimentare privind achiziţionarea de materiale consumabile şi servicii, pentru combaterea pandemiei COVID -19, necesare desfăşurării activităţii, în condiţii de securitate şi prevenire împotriva îmbolnăvirii cu noul virus (materialele de protecţie – măşti, dezinfectanţi, mănuşi de protecţie), cu închirierea de corturi pentru triajul pasagerilor şi cu achiziţionarea de termoscannere.

    Câştigul mediu lunar pe salariat, determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială conform OG 26/2013 şi Legii bugetului de stat nr.5/2020, va scădea cu 0,33% faţă de nivelul aprobat pentru anul 2020, urmarea scăderii cheltuielilor de natură salarială.

    Nivelul indemnizaţiilor membrilor CA a fost plafonat, ceea ce duce la scăderea cheltuielilor aferente contractelor de mandat cu 10,73%. În prezent, la nivelul CNAB nu sunt încheiate contracte de administrare în urma unei proceduri de selecţie conform OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă, cu modificările şi completările ulterioare, ci în baza art. 641 alin. (3) din acelaşi act normativ.

    Cheltuielile pentru investiţii, estimate în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020 au scăzut cu 11,68% faţă de cele aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2020 prin HG. nr.301/2020.

  • Diana Şucu: Dacă până în pandemie bugetul unei familii era împărţit între vacanţe, haine, cosmetice şi la sfârşit îşi găsea locul şi zona casei, acum, clienţii noştri pun casa pe primul plan

    În urma pandemiei de COVID-19 şi a măsurilor de distanţare socială, care au făcut ca mai multe companii active pe plan naţional să adopte telemunca, „priorităţile” populaţiei s-au schimbat, iar acum, oamenii pun casa pe primul plan, a spus Diana Şucu, antreprenoarea care a adus pe piaţa locală, în urmă cu circa şapte ani, brandurile de mobilier de lux Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt reunite sub businessul Select Design by Diana Şucu.

    „Am constat că oamenii sunt extrem de preocupaţi de amenajarea şi reamenajarea caselor. Dacă până în pandemie bugetul unei familii era împărţit între vacanţe, haine, cosmetice şi la sfârşit îşi găsea locul şi zona casei, acum clienţii noştri pun casa pe primul plan”, a spus Diana Şucu.

    Astfel, pentru a răspunde nevoilor clienţilor, Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt Interiors, cele trei showroom-uri din Băneasa Shopping City, şi-au extins portofoliul cu noi obiecte de mobilier.

    „Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt au îmbinat tehnologia modernă şi meşteşugul tradiţional pentru a crea aceste noi colecţii. Sunt modele elegante, într-o paletă rafinată de culori neutre sau pasteluri dulci. Inspiraţia designerilor americani a mers până la cei mai mari designeri de produs englezi, cum ar fi Thomas Sheraton sau George Hepplewhite. Noile piese de mobilier Caracole sunt inspirate din creaţiile acestor maeştri ai designului, iar rezultatul este unul de 5 stele”, a adăugat antreprenoarea.

    Ea afirmă că produsele din portofoliul Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt sunt concepute în acord cu stilul de viaţă al consumatorilor din ziua de azi, „cu modul în care aceştia îşi petrec timpul acasă. În plus, piesele sunt definite de acelaşi mix special între frumos şi practic, cu care designerii americani ne-au obişnuit.”

    De asemenea, la începutul pandemiei, cele trei showroom-uri din Băneasa Shopping City au fost închise, iar angajaţii au lucrat de acasă.

    „A fost o perioadă grea pentru toată lumea, mai ales că a venit după un început de an foarte bun. Din fericire pandemia ne-a prins cu stocuri pentru că ne aprovizionaserăm şi ne pregăteam pentru anul în curs. Noi toţi am lucrat de acasă, colegii mei au ţinut permanent legătura cu clienţii şi chiar am avut vânzări rezonabile”, a conchis Diana Şucu.

     

  • Florin Roman: Tunul pe care PSD îl dă României loveşte în siguranţa fiecărui cetăţean, pentru că azi PSD a dat foc României

    Guvernul este obligat să majoreze pensiile cu 40%, să majoreze acum salariile profesorilor, nu din 2021, şi să aloce 1,5 miliarde de lei în plus la sumele defalcate din TVA pentru bugetele locale. PNL acuză că PSD aruncă în aer finanţele României.

    Comisiile reunite de buget din Parlament, unde PSD are majoritate, au adoptat o serie de măsuri cu impact financiar important, criticate de PNL, care susţine că nu există surse de finanţare pentru acestea.

    Astfel, parlamentarii din comisiile de buget au votat majorarea pensiilor cu 40% şi obligarea Guvernul să majoreze acum salariile profesorilor, nu din 2021.

    De asemenea, s-a aprobat alocarea sumei de 3.400 de milioane de lei pentru programul Start Up Nation şi, acordarea, în plus, a 1,5 miliarde de lei la sumele defalcate din TVA pe anul 2020 pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor locale.

    Liderul deputaţilor PNL, Florin Roman, acuză PSD că aruncă în aer finanţele României.

    „Un PSD ilegitim, dar încă numeros, a angajat cheltuieli în valoare de circa 65 miliarde de lei, adică aproximativ 6,5% din PIB-ul naţional. Spun un PSD ilegitim, întrucât toate celelalte partide parlamentare (PNL, USR, UDMR, Pro România şi minorităţi naţionale) au boicotat spectacolul sinistru pus în scena de Marcel Ciolacu şi compania. După eşecul moţiunii de cenzură, este a doua oară în doar o lună de zile, când PSD devine nefrecventabil pentru întreg Parlamentul”, a spus Roman.

    Potrivit acestuia, PSD nu ar fi putut obţine cele 20 de voturi necesare unui raport de adoptare, fără „votul de aur al proaspătului om de stânga, Varujan Vosganian”.

    „Adoptarea raportului, precum şi a altor proiecte cu impact bugetar uriaş (pensii, salarii profesori, alocatii, ISR, Start Up, catedrala şi facilitaţi învăţământ) înseamnă pe o perioadă de 4 luni din anul 2020 şi pentru 2021, un total de circa 65 miliarde de lei. Tunul pe care PSD îl dă României loveşte în siguranţa fiecărui cetăţean, pentru că azi PSD a dat foc României. Consecinţele se vor vedea curând în evaluările agenţiilor de rating”, a precizat deputatul liberal.

    Florin Roman a menţionat că PNL va ataca la CCR toate proiectele cu impact bugetar, fără sursă de finanţare, care pun în pericol stabilitatea economică a României.

    „PSD, numele tău este iresponsabilitate”, a conchis Roman.

  • Florin Roman: Tunul pe care PSD îl dă României loveşte în siguranţa fiecărui cetăţean, pentru că azi PSD a dat foc României

    Guvernul este obligat să majoreze pensiile cu 40%, să majoreze acum salariile profesorilor, nu din 2021, şi să aloce 1,5 miliarde de lei în plus la sumele defalcate din TVA pentru bugetele locale. PNL acuză că PSD aruncă în aer finanţele României.

    Comisiile reunite de buget din Parlament, unde PSD are majoritate, au adoptat o serie de măsuri cu impact financiar important, criticate de PNL, care susţine că nu există surse de finanţare pentru acestea.

    Astfel, parlamentarii din comisiile de buget au votat majorarea pensiilor cu 40% şi obligarea Guvernul să majoreze acum salariile profesorilor, nu din 2021.

    De asemenea, s-a aprobat alocarea sumei de 3.400 de milioane de lei pentru programul Start Up Nation şi, acordarea, în plus, a 1,5 miliarde de lei la sumele defalcate din TVA pe anul 2020 pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor locale.

    Liderul deputaţilor PNL, Florin Roman, acuză PSD că aruncă în aer finanţele României.

    „Un PSD ilegitim, dar încă numeros, a angajat cheltuieli în valoare de circa 65 miliarde de lei, adică aproximativ 6,5% din PIB-ul naţional. Spun un PSD ilegitim, întrucât toate celelalte partide parlamentare (PNL, USR, UDMR, Pro România şi minorităţi naţionale) au boicotat spectacolul sinistru pus în scena de Marcel Ciolacu şi compania. După eşecul moţiunii de cenzură, este a doua oară în doar o lună de zile, când PSD devine nefrecventabil pentru întreg Parlamentul”, a spus Roman.

    Potrivit acestuia, PSD nu ar fi putut obţine cele 20 de voturi necesare unui raport de adoptare, fără „votul de aur al proaspătului om de stânga, Varujan Vosganian”.

    „Adoptarea raportului, precum şi a altor proiecte cu impact bugetar uriaş (pensii, salarii profesori, alocatii, ISR, Start Up, catedrala şi facilitaţi învăţământ) înseamnă pe o perioadă de 4 luni din anul 2020 şi pentru 2021, un total de circa 65 miliarde de lei. Tunul pe care PSD îl dă României loveşte în siguranţa fiecărui cetăţean, pentru că azi PSD a dat foc României. Consecinţele se vor vedea curând în evaluările agenţiilor de rating”, a precizat deputatul liberal.

    Florin Roman a menţionat că PNL va ataca la CCR toate proiectele cu impact bugetar, fără sursă de finanţare, care pun în pericol stabilitatea economică a României.

    „PSD, numele tău este iresponsabilitate”, a conchis Roman.

  • Producătorii de soft solicită Guvernului să clarifice condiţiile de acordare a sprijinului financiar de 2.500 lei pentru angajaţii care lucrează de acasă, inclusiv bugetul total

    Producătorii de soft solicită Guvernului să clarifice condiţiile de acordare a sprijinului financiar de 2.500 lei pentru angajaţii care lucrează de acasă, inclusiv bugetul total alocat pentru achiziţia echipamentelor ori numărul de telesalariaţi pentru care există buget, precum şi detalierea procesului de restituire a diferenţelor de bani în cazul în care valoarea echipamentelor achiziţionate de angajator este mai mică de 2.500 de lei.

    Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii IT (ANIS) salută iniţiativa Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale referitoare la stabilirea modalităţii de acordare a sprijinului financiar şi a categoriilor de bunuri ce pot fi achiziţionate conform art. 6 alin. (1) din OUG nr. 132/2020, dar cere ca documentul publicat în Monitorul Oficial pe 10 septembrie să cuprindă şi data de la care se aplică Ordinul Ministerului nr. 1376/2020 pentru achiziţia de echipamente.

    De asemenea, Asociaţia menţionează necesitatea detalierii procesului de restituire a diferenţelor de bani în cazul în care valoarea echipamentelor achiziţionate de angajator este mai mică de 2.500 de lei pentru fiecare telesalariat, aşa cum este prevăzut în Ordinul Ministerului, şi dacă această sumă include sau nu TVA.

    ANIS ridică, totodată, problema achiziţionării de echipamente doar pentru o parte din angajaţii care se califică pentru ajutorul de stat.

    Astfel, Asociaţia propune scenariul în care o companie are doi telesalariaţi, iar angajatorul a cumpărat un laptop în valoare de 5.000 de lei, deoarece unul dintre telesalariaţi avea deja laptop. În acest caz, este necesar de a se specifica în Ordinul Ministerului modul în care compania respectivă va deconta sumele, dacă este vorba despre 2.500 sau 5.000 de lei.

    Ordinul Ministerului menţionează că decizia de acordare a banilor pentru echipamente revine Agenţiilor pentru Ocuparea Forţei de Muncă judeţene, respectiv directorilor acestora. ANIS atrage atenţia asupra subiectivismului acestei hotărâri, în special în contextul achiziţionării de licenţe software care au modalităţi diferite de stabilire a preţurilor.

    În plus, ANIS subliniază necesitatea aplicării sprijinului pentru angajatori şi pentru perioada stării de alertă, nu doar pentru cele două luni de stare de urgenţă.

    Ordonanţa de Guvern oferă angajatorilor care şi-au continuat activitatea în regim de telemuncă pe perioada stării de urgenţă posibilitatea de a primi o singură dată un sprijin financiar în valoare de 2.500 lei pentru fiecare telesalariat, pentru a se achiziţiona bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţi de telemuncă.

    Aceste sume se acordă angajatorilor pentru fiecare salariat care a lucrat în regim de telemuncă pe perioada stării de urgenţă cel puţin 15 zile lucrătoare, în ordinea depunerii solicitărilor, până la 31 decembrie 2020, din bugetul asigurărilor de şomaj, prin ANOFM, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie.

    Ulterior acordării acestor sume, angajatorul are obligaţia de a transmite documentele justificative referitoare la achiziţia de bunuri necesare în activitatea de telemuncă în termenul de 30 de zile de la acordării sumei, în caz contrar angajatorul trebuie să restituie integral, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului în care trebuiau depuse documentele justificative, sumele primite.

    Asociaţia are peste 130 de membri, atât companii mici, cât şi multinaţionale, firme cu capital românesc sau străin, cu o cifră de afaceri totală de peste 2,5 miliarde de euro.


     

  • (P) Cel mai bun gaming laptop, în funcţie de buget, stil şi utilizare

    Acesta este poate cel mai bun moment în care să fii gamer, mai ales când vine vorba de laptopuri. Laptopurile de gaming au devenit mai uşoare, mai puternice şi mai ieftine ca niciodată, iar ele sunt deosebit de utile pentru studenţi, deoarece hardware-ul lor performant poate fi potrivit şi pentru a face temele pentru acasă.

    Pentru studenţi sau oricine doreşte să se joace din mers, există în prezent numeroase opţiuni de laptopuri portabile puternice, comparabile cu computerele desktop de înaltă calitate. În ceea ce priveşte performanţa, majoritatea gaming laptop-urilor din ziua de astăzi sunt mai puternice decât consolele şi sunt chiar mai puternice decât unele PC-uri desktop.

    În plus, nu doar performanţa face ca un gaming laptop să fie o achiziţie excelentă, ci şi portabilitatea. În afară de şcoală, aceste laptopuri sunt, de asemenea, minunate pentru muncă, navigarea pe web, Microsoft Office şi chiar editare video, deoarece au procesoare, GPU-uri şi rezoluţii de afişare extrem de puternice.

    Un gaming laptop este extrem de versatil. Nu numai că este suficient de bun pentru jocuri, ci rezolvă fără probleme sarcinile de zi cu zi, cum ar fi temele şi proiectele studenţeşti, având de asemenea şi o putere mare, durabilitate şi soluţii de răcire.

    Prin urmare, dacă eşti student în căutarea unui gaming laptop care poate înlocui computerul desktop, laptopurile de mai jos sunt cele pe care ar trebui să le iei în considerare.

    Cea mai bună opţiune de nivel mediu pentru majoritatea oamenilor – Gaming laptop ASUS ROG Zephyrus G14

    ASUS Zephyrus G14 este practic un laptop de milioane. Este un notebook de 1,5 kilograme, cu procesoare puternice AMD Ryzen 4000 (inclusiv opţiuni cu şase nuclee şi opt nuclee) şi cele mai noi GPU-uri ale NVIDIA. Se simte doar puţin mai greu decât majoritatea laptopurilor ultraportabile, dar are puterea unor laptopuri de gaming care cântăresc mai mult de 2 kilograme. ASUS a reuşit, de asemenea, să includă un ecran rapid de 120Hz, astfel încât jocurile vor apărea line, dacă depăşeşti 60FPS. Această rată de actualizare rapidă face, de asemenea, aproape totul să pară mai bun, indiferent dacă doar navighezi pe web sau prin documente Word.

    Şi chiar dacă pare unic, cu un design care pare inspirat de anime-uri, acest gaming laptop nu este ţipător ca multe alte laptopuri de gaming. Acest lucru îl face o opţiune excelentă şi pentru birou. Preţul este atractiv şi pentru cumpărătorii cu punguţa mai mică.

    Cea mai bună opţiune „de buget” – Gaming laptop Dell G5 15

    Laptopurile din seria G Dell au devenit rapid standardul pentru laptopuri de gaming ieftine. G5 15 oferă un mix echilibrat între hardware solid, cum ar fi procesoarele Intel seria H de a 10-a generaţie şi cele mai noi GPU-uri NVIDIA, şi un preţ de pornire scăzut. Cântărind 2,3 kilograme, este un pic mai greu decât laptopurile mai uşoare în vogă şi nu tocmai elegant. Dar dacă nu îţi pasă atât de mult despre aceste aspecte, atunci este greu să scoţi un preţ mai bun pentru un astfel de laptop.

    Merită, de asemenea, să te uiţi la întreaga gamă a seriei G şi pentru alte opţiuni. Poţi economisi şi mai mult cu modelele G3, deşi cel mai probabil vei obţine laptopuri cu aspect mai ieftin. Ediţia specială G5 15 este o alegere excelentă dacă vrei mai degrabă un procesor şi GPU de la AMD.

    Cea mai bună opţiune high-end – Gaming laptop Razer Blade 15

    Razer produce laptopuri superbe, dar şi scumpe pentru utilizatorii de PC care doresc o calitate de nivelul MacBook. Aşadar, nu este surprinzător că Blade 15 este laptopul suprem de gaming de câţiva ani de zile. Există câteva motive: carcasa sa subţire şi rezistentă din metal, răcire excelentă şi hardware puternic. Dacă nu ai constrângeri legate de buget, te poţi orienta către cele mai rapide GPU-uri mobile NVIDIA, RTX 2080 Super Max-Q sau Quadro RTX 5000 pro-grade, alături de procesoarele octa-core din a 10-a generaţie Intel. Poţi alege, de asemenea, unele dintre cele mai bune ecrane de laptop de pe piaţă, inclusiv un LCD de 300Hz 1080p LCD şi panouri OLED 4K.

     

  • CATALOGUL „CELE MAI RESPONSABILE COMPANII DIN ROMÂNIA” – Ediţia 2020

    În acest anuar, vom publica răspunsurile companiilor la întrebări referitoare la obiectivele proiectelor de CSR, etapele realizării acestora, cât şi bugetele alocate pentru acestea.
    Exemplele prezentate sunt poate mai importante ca niciodată în contextul în care ne aflăm, când solidaritatea este de bază pentru supravieţuirea businessurilor, dar şi pentru bunul mers al societăţii. Detalii despre acest proiect puteţi afla pe site-ul Business MAGAZIN, precum şi la adresele ioana.matei@businessmagazin.ro, andra.stroe@businessmagazin.ro.