BusinessMagazin

Tag: bnr

  • Urcă BNR dobânda la 3%? Cât contează inflaţia mare şi cât încetinirea economiei?

    Însă, în contextul perspectivelor de încetinire a economiei spre 3%, există şi posibi­lita­tea unei majorări a ratei-cheie cu doar 0,25 puncte procentuale, combi­na­tă cu extinderea coridorului si­me­tric din jurul ratei-cheie, de la 100 la 125 de puncte de bază (1,25 pp).

    În luna februarie, BNR a mărit cadenţa şi a majorat dobânda-cheie cu 0,5 puncte procentuale, până la 2,5%, după ce la precedentele trei şe­dinţe de politică monetară a mizat pe paşi mici optând pentru majorări de do­bândă cu 0,25 puncte procentuale de fiecare dată. BNR anticipa atunci o inflaţie de două cifre în trimestrul al doilea, în principal ca urmare a ma­jo­rării mai ample ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, notează ZF.

    „Ne aşteptăm ca BNR să majo­re­ze dobânda-cheie cu 50 pb (puncte de bază – n.red.; 0,50 pp) la 3% la şe­dinţa boardului din 5 aprilie. Rata fa­ci­lităţii de credit, care rămâne instru­mentul de politică operaţional rele­vant în cadrul politicii stricte de ges­tio­nare a lichidităţii, ar trebui să atin­gă 4%. Indicii pieţei monetare rele­vanţi pentru transmiterea politicii mo­netare sunt semnificativ mai mari faţă de nivelul dobânzii la facilitatea de credit, deşi încă sub indicii echi­va­lenţi din ECE. Acţiunile băncilor cen­trale din regiune par să fi pierdut recent o parte din importanţă în procesul decizional al BNR“, susţine Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR.

    Rata anuală a inflaţiei a conti­nuat să crească urcând până la 8,53% în februarie 2022, faţă de 8,35% în ia­nuarie, dar sub aşteptările economiş­ti­lor. În ceea ce priveşte cursul de schimb leu/euro, acesta a rămas re­lativ stabil, cub 4,95 lei/euro.

    Spre deosebire de băncile cen­trale comparabile, BNR nu pare să fa­vorizeze combaterea inflaţiei prin întărirea monedei naţionale în faţa euro. BNR vizează o volatilitate scă­zută a cursului de schimb leu/euro, per­miţând probabil o depreciere treptată în continuare a leului, explică Dascălu.

    El aduce în discuţie o implicare puternică a BNR pe piaţa valutară pentru a asigura stabilitatea valutară în primele săptămâni de război din Ucraina, având în vedere importan­ţa cursului de schimb în funcţia de reacţie a BNR.

    Rezervele valutare la BNR au scă­zut cu 1,73 mld. euro în mar­tie faţă de februarie, până la 40,1 mld. euro, după ce în cursul lunii au intrat în rezerva băncii centrale 2,91 mld. euro şi au ieşit 4,64 mld. euro.

    Noua prognoză preliminară a BNR privind inflaţia, nepublică, ar tre­bui să aducă o revizuire în scădere a inflaţiei IPC în următoarele patru tri­mestre după extinderea guverna­men­tală a măsurilor antiinflaţioniste pen­tru preţurile energiei. În acelaşi timp, perspectivele pentru inflaţia de bază (CORE) ar trebui urce în ur­mătoarele douăsprezece luni, menţi­nân­du-se probabil peste intervalul-ţintă al BNR pe întregul orizont de po­litică, apreciază economistul-şef al BCR.

    „Prin urmare, BNR s-ar putea aş­tep­ta la presiuni inflaţioniste limitate, de­terminate de cererea internă ac­tua­lă în trimestrele următoare, deşi efec­te­le întârziate ar trebui să menţină infla­ţia de bază ridicată în următoa­re­le trimestre. Vedem încă două creş­teri ale ratei-cheie, de 25 pb (puncte de bază – n.red.) fiecare, din partea BNR până la 3,5% la jumătatea anu­lui, cu facilitatea de credit, care ar tre­bui să rămână instrumentul opera­ţio­nal relevant în cadrul politicii de control ferm al lichidităţii, ajungând la 4,5%“, menţionează Dascălu.

    Şi Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank, estimează o creştere a dobânzii de politică monetară cu 50 de puncte de bază până la 3%, care va fi în continuare cea mai mică rată-cheie din regiunea CEE 4. „Pe măsură ce creşterea economică încetineşte, argumentele pentru rate mai mari se estompează, dar încă ne aşteptăm să ajungă la 4,5% în acest an“, anticipează el.

    El aduce în discuţie şi o altă posibilă măsură, cu o probabilitate relativ mică, dar deloc neglijabilă (15%) ca BNR să extindă culoarul simetric în jurul ratei cheie de la 100 la 125 de puncte de bază (1,25 pp) la una din următoarele două întâlniri. Acest lucru ar oferi, în esenţă, încă 25 de puncte de bază (0,25 pp) de înăsprire şi ar putea justifica majorări mai mici ale ratelor.

    În februarie, Consiliul de administraţie al BNR a decis să majoreze rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,5% pe an, de la 3% pe an şi să crească rata dobânzii la facilitatea de depozit la 1,5%, de la 1% pe an, începând cu data de 10 februarie 2022.

  • Cine este promovat în BNR primeşte o creştere salarială de 10-15%

    Promovarea internă în cadrul BNR poate aduce o creştere salarială de cel puţin 10%, pe lângă cele 14,6 sa­larii oferite angajaţilor pe an, 2,6 salarii fiind primele pe care instituţia le acordă salariaţilor în locul bonurilor de masă sau abonamentelor plătite la săli de fitness, a spus Mugur Tolici, director resurse umane al BNR, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    “La o promovare internă de regulă se câştigă cel puţin 10% în plus. Există şi situaţii în care postul pe care a promovat în zona respectivă de salarizare înseamnă mai mult decât 10%, dar în general 10-15% se obţine la o promovare. Avem beneficii care sunt acordate salariaţilor, inclusiv prime, care sunt în cuantum de 2,6 sa­larii pe an, dar în afara lor nu avem bonuri de masă sau abonamente plătite la săli de fitness”, a explicat Mugur Tolici.

    El a mai spus că abordarea BNR cu privire la salariu este că reprezintă o componentă dintr-un pachet total de remunerare, iar banca încearcă să-i atragă pe cei mai buni din piaţă exclusiv prin acest instrument, oferind cel mai mare salariu comparativ cu alte instituţii.

  • Viorica Dăncilă a demisionat şi de la BNR. Ultima zi de lucru a fost luni

    După ce a anunţat că a demisionat din PSD, Viorica Dăncilă a plecat şi de la BNR.

    Purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale, Dan Suciu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că Viorica Dăncilă a demisionat de la BNR, ultima zi de lucru fiind luni.

    Contractul acesteia a fost desfăcut cu acordul părţilor.

    Viorica Dăncilă a lucart peste un an, de la începutul lui 2021, pe post de consultant de strategie al guvernatorului Mugur Isărescu.

    Marşi, Dăncilă a anunţat că a demisionat din PSD şi s-a înscris în Partidul Naţiune Oameni Împreună (NOI).

  • Să vă pregătiţi: De vineri începe prima majorare, dintr-o lungă serie de creşteri care nu ştim unde se va opri, a ratelor la bancă, iar cel mai mult se va vedea la creditele ipotecare luate atunci când dobânzile erau mici

    De vineri, 1 aprilie, IRCC – indicatorul de referinţă pentru creditele ipotecare şi de consum luate de populaţie – va înregistra prima creştere mai substanţială, ceea ce va aduce majorarea semnificativă a ratelor la bancă.

    Cel puţin petru creditele ipotecare luate în anii anteriori, când dobânzile erau mici, această creştere se va vedea cel mai bine şi va începe să usture. Acum IRCC este de 1,17%, nivel care a luat în calcul tranzacţiile de pe piaţa monetară interbancară din T3/2021, când încă era linişte.

    IRCC are un decalaj de şase luni, luând în considerare tranzacţiile înregistrate anterior.

    De la 1 aprilie, IRCC va lua în considerare tranzacţiile efectiv realizate în T4/2021, atunci când dobânzile au început să crească din cauza creşterii inflaţiei.

    Încă nu apăruse războiul din Ucraina.

    Pe baza informaţiilor publicate zilnic de BNR, dacă nu am greşit la calcule, IRCC va fi stabilit la 1,8%, iar această valoare va sta la baza calculării plăţii ratelor la bancă în Trimestul II din 2022.

    Spre exemplu, la un credit ipotecar dobânda este stabilită luându-se în considerare IRCC plus 2 puncte procentuale.

    La un calcul sumar, pentru un credit ipotecar de 300.000 de lei, adică 60.000 de euro, pe 30 de ani, rata la bancă acum este de 1.625 de lei (833 de lei principal, plus 792 de lei dobâda). De la 1 aprilie rata la bancă creşte la 1.783 de lei (833 de lei principal, plus 950 de lei dobânda), adică o creştere de 158 de lei pe lună, timp de trei luni. Problema este că IRCC va creşte apoi accelerat din T3, care are la bază tranzacţiile din T1. IRCC va creşte şi mai mult, iar în T4 se va duce la 3,5%, ceea ce va însemna o creştere substanţială a ratei la 2.208 lei.

    Dacă acum ai nevoie de o creştere a salariului mediu – 3.600 de lei – de 4% pentru a putea plăti creşterea ratei, în viitor vei avea nevoie de o creştere a salariului mediu de 16% pentru a putea plăti noua rată.

    Acestea sunt nişte calcule sumare, dar care arată cât va creşte rata la bancă.

     

    Săptămâna următoare, pe 5 aprilie, BNR va avea o nouă şedinţă de politică monetară, unde analiştii se aşteaptă să majoreze dobânda de la 2,5% la 3%, pentru a pregăti terenul pentru perioada în care va încerca să preia controlul inflaţiei. Acum, inflaţia în România, ca de altfel peste tot în lume, este determinată de explozia preţurilor la energie şi de creşterea preţurilor la materiile prime agricole.

    La noi, 80% din creşterea inflaţiei are la bază creşterea preţurilor enegiei, dar care, prin plafonarea decisă de guvern, va tempera şi creşterea inflaţiei. Dar şi aşa inflaţia va rămâne la 9% dacă nu chiar peste, pentru că guvernul nu poate să plafoneze toate preţurile produselor şi serviciilor care au început să crească din cauza majorării preţurilor materiilor prime.

    În jurul nostru, Ungaria a ridicat dobânda de referinţă la 4,4%, iar Polonia are o dobândă de politică monetară de 3,5%. Pe piaţa interbancară, ROBOR la trei luni, celălalt indicator folosit pentru creditele de consum şi ipotecare luate înainte de apariţia IRCC-ului – 2018 -, este cotat la 4,56%, dar tranzacţiile efective în piaţă sunt făcute la o dobândă de 3,5%. ROBOR este mai degrabă un indicator de percepţie, care anticipează ceea ce se va întâmpla. Chiar dacă băncile cotează între ele aceste date, tranzacţiile efective la aceste dobânzi sunt minime sau chiar deloc. Istoric, ROBOR are un punct procentual peste tranzacţiile din piaţă. De aceea PSD a introdus IIRCC acum patru ani.

    Pe piaţa titlurilor de stat, randamentele s-au mai stabilizat după ce BNR a început din nou să cumpere titluri de stat pe 9 martie pentru a detensiona piaţa, care înregistra o diferenţă mare între cotaţiile de cumpărare şi cele de vânzare de titluri de stat. La titlurile pe 10 ani, un indicator de referinţă, randamentul a fost cotat la 6,25% după ce, pe 8 martie, se situa la 6,75%, un nivel care a fost considerat de Banca Naţională destul de periculos, care ameninţa finanţarea bugetului de stat la dobânzi mai rezonabile. Şi aşa Ministerul Finanţelor se împrumută greu, fiind nevoit să ofere randamente de 6,2% ca să atragă investitori.

    Problema este că nimeni nu ştie unde se va duce inflaţia, mai ales că acest conflict din Ucraina, care a aruncat în aer toate pieţele de materii prime, pare că se va prelungi destul de mult. Sancţiunile lumii occidentale împotriva Rusiei afectează pe toată lumea – şi pe francezi, şi pe nemţi, şi pe americani, şi pe români, nu numai pe ruşi. 

    Preţurile actuale la petrol, peste 100 $/barilul, sau la gaze nu pot fi preluate atât de uşor în producţie, iar ulterior să fie transmise consumatorului final.

    Pe piaţa occidentală, Fed – banca centrală a SUA – a ridicat dobânda la 0,5%, dar a anunţat că va opera cel puţin cinci creşteri de dobândă, în încercarea de a prelua controlul inflaţiei.

    În Europa BCE încă nu a început procesul de creştere a dobânzilor, dar se pregăteşte.

    În tot acest tablou de război, cursul valutar leu/euro este ireal de stabil. Dacă pe 24 februarie, cu o zi înainte de atacul armat al Rusiei asupra Ucrainei, BNR a dat un curs de 4,9489 lei/euro, vineri cursul avea aceeaşi cotaţie. BNR a anunţat că urmăreşte stabilitatea cursului valutar, dar nici chiar aşa.

    Forintul ungar a scăzut cu 5,4% în ultima lună, de la începutul războiului, în timp ce zlotul polonez a scăzut cu 2,3%. Rubla a scăzut cu 24%. Dolarul a crescut cu 1,57%, iar francul elveţian cu 1,23%.

    Nimeni nu ştie când se va termina războiul din Ucraina şi mai ales cum, dar certitudinea creşterii dobânzilor este clară.

    De la 1 aprilie să vă uitaţi la noile rate de plată pentru creditele de la bancă. Din păcate este prima creştere dintr-un viitor şir de creşteri.

  • Datoria externă totală a României a crescut în luna ianuarie cu 2,82 miliarde euro, ajungând la un total de 137 miliarde euro, din care administraţia publică deţine 61 miliarde euro

    Datoria externă totală a României a crescut în ianuarie cu 2,82 miliarde euro, ajungând la un total de 137 miliarde euro, din care administraţia publică deţine 61 miliarde euro, cu 2,4 miliarde euro peste nivelul din decembrie 2021, arată datele publicate miercuri de BNR.

    Banca Naţională a modificat formatul de prezentare a datoriei, oferind mai multe detalii despre structura ei.

    DIn volumul total, datoria externă este de 98 miliarde euro, iar creditele intra-grup reprezintă 39 miliarde euro.

    Datele BNR arată că în calculul  datoriei externe intră, pe lângă sumele adminsitraţiei publice, şi alocările DST către FMI, de 3,3 miliarde euro, precum şi sume deţinute de bănci, inclusiv BNR, respectiv numerar şi depozite de 7,7 miliarde euro şi titluri de natura datoriei de 588 milioane euro.

    Din suma totală, datoria externă pe termen lung a însumat 99,29 miliarde euro la 31 ianuarie 2022 (72,4% totalul datoriei externe), în creştere cu 2,3% faţă de 31 decembrie 2021. Datoria externă pe termen scurt se ridica la 37,78 miliarde euro, în creştere cu 1,5%.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 11,2% în luna ianuarie 2022, comparativ cu 16,5% în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 ianuarie 2022 a fost de 4,9 luni, în comparaţie cu 5,0 luni la 31 decembrie 2021.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 ianuarie 2022 a fost de 86,7%, comparativ cu 82,3% la 31 decembrie 2021.

     

     

  • BNR reia achiziţiile de titluri de stat pentru a suplimenta lichiditatea din piaţă şi a reduce tensiunile

    BNR a reluat  astăzi operaţiunile de cumpărare de titluri de stat în lei de pe piaţa secundarăpentru a suplimenta lichiditatea din piaţă şi a reduce tensiunile, după cum spune Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii centrale.

    „Am suplimentat lichiditatea din piaţă. Am vrut să detensionăm un pic piaţa, să reducem tensiunile pentru că este diferenţă mare între Bid şi Ask. Am cumpărat cât a fost nevoie. Să vedem dacă vom mai cumpăra şi în zilele următoare titluri”, a declarat Suciu pentru ZF. El nu a dorit să menţioneze valoarea de tranzacţionare.

    BNR a decis în primăvara anului 2020, în aprilie, în premieră, să cumpere titluri de stat în lei de pe piaţa secundară , facilitând finanţarea bugetului. Practic BNR a realizat astfel de achiziţii pentru consolidarea lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public, în contextul efectelor tensiunilor legate de pandemia de COVID-19.

    Astfel de operaţiuni au fost realizate după ce BNR a devenit creditor net în relaţia cu băncile comerciale.

    În lunile ianuarie şi februarie 2022, la fel ca în decembrie 2021 şi în lunile noiembrie, octombrie, septembrie, august, iulie, iunie şi mai 2021, BNR nu a mai cumpărat titluri de stat de pe piaţa secundară.

    Anterior, în aprilie 2021 volumul achiziţiilor a fost de 134,7 mil. lei, iar în martie era de 112,7 mil. lei.

    Banca centrală reluase aceste achiziţii în martie 2021, după şase luni consecutive de pauză.

    În 2020, timp ce cinci luni consecutive BNR a cumpărat titluri de stat de pe piaţa secundară de circa 5,3 mld. lei, cumulat, pentru ca ulterior, în septembrie, octombrie, noiembrie şi decembrie 2020 şi în primele două luni din 2021 banca centrală să nu mai facă astfel de achiziţii, până în primăvara anului 2021.

  • Opinie Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Daca razboiul dureaza, criza din 2008 a fost parfum pe langa ce urmeaza!

     A fi in business inseamna a fi intr-un fel de razboi, aproape in fiecare zi. A fi langa un razboi adevarat inseamna mult mai mult decat atat. Inseamna sa te confrunti (si) cu un inamic invizibil, pe care nu poti sa-l evaluezi sau combati. Aproape nimic nu mai depinde de tine. Inseamana nesiguranta totala a zilei de maine, ca antreprenor sau angajat in mediul privat. Daca esti la stat, la fel ca in pandemie, ti se cam rupe. Statul va trebui sa-ti asigure salariu. Doar d-aia esti bugetar.

    De cand Capitoliul din Washington a fost cucerit de niste bezmetici, am zis ca orice este posibil in lumea asta. Uite asa poate sa apara si al 3-lea Razboi Mondial. In aceste conditii, le transmit un mesaj ”oamenilor de afaceri” care se vaitau ca nu exista predictibilitate in Romania, pe vremea cand economia duduia si era pace in zona: fiti antreprenori sau angajati-va la stat! Sau, macar nu va mai plangeti. Obisnuiti-va cu ideea ca, nimeni nu stie cand si cum se va incheia razboiul. Acum aveti ”predictibiliate” totala. Marsaluiti sau muriti!

    In 2008 criza era oarecum anuntata. Venea din lacomia bancherilor din SUA, la pachet cu criza subprime din imobiliare. BNR nu s-a sinchisit sa o ia in considerare. Insusi tovarasul Mugur Isarescu prognoza, la sfarsitul lui 2008 ca in 2009 Romania va fi in zona economica pozitiva. S-a inselat amarnic! La inceputul anului 2010, Institutul National de Satistica a anuntat oficial ca PIB-ul Romaniei in 2009 s-a contractat cu 7,2 %! si inflatia a fost de 4.7 %. Daca in 2022 inflatia va fi dubla cum credeti ca va arata economia?

    In februarie 2022, acelasi guvernator a anuntat ca anul asta si in 2023, economia va creste cu 4,5%, in fiecare an. Bravo, ”tataie”! Dupa ce BNR a anuntat ca in trimestrul 2 inflatia poate sa ajunga la 10%, chiar m-am linistit. Suntem pe maini ”bune”. Traditia se poate repeta si in 2022/23 cred ca va curge lapte cu miere pe strazile patriei. Daca se inseala BNR, din nou, cine plateste? Desigur, poporul. Pe guvernator il vei gasi tot acolo. E mai „vechi” in BNR decat Putin la Kremlin. Bancherii sunt experti sa faca profit si daca economia se duce in cap!

    Cei mai multi patroni, care au mici afaceri de familie, nu se pricep la macroeconomie. Ceea ce simt antreprenorii patriei mai bine decat ”camatarii” autorizati este pulsul strazii. In micile pravalii, in magazinele modeste, in fabricutele din provincie sau printre comerciantii de duzina, producatorii de diverse produse sau prestatorii de servicii, adica pe unde poporul se misca si isi duce viata, se simte altceva. Se simte frigul, de cand a explodat pretul energiei. Se simte spectrul recesiunii, de cand mancarea s-a scumpit. Se simte inflatia, cand cu aceeasi bani, cumperi din ce in ce mai putin. Acum, se simte si frica, cu Rusia alaturi!

    Piata nu minte. Niciodata. Te pune in garda. Am constatat ca, cei mai putin vaicareti sunt oamenii simpli. Pe unde merg, si nu sunt putine aceste locuri, ei sunt cei care o duc cel mai greu, dar rezista. Ipocriti sunt cei care au mult si multe, dar nu se satura niciodata. Unora le e frica si de umbra lor, daramite de vecinatatea unui razboi. Intre aceste extreme, sunt antreprenorii medii, cei care incearca sa se adapteze vremurilor si duc greul economiei tarii. Dar, acum e diferit. Cu criza ne-am obisnuit. Stim cum arata. Cu rusii langa noi, e total diferit. Si in mediul privat, la nivel mediu, se simte teama de faliment!

    Cum va evolua economia tarii daca treburile se deterioreaza si mai tare in regiune? Poate sa ne asigure cineva ca Rusia nu va destabiliza intreaga zona? Se pot baza proprietarii de afaceri si romanii in prognozele BNR, dupa ce ni s-a demonstrat ca bancherii traiesc intr-o bula, paralela cu realitatea. In 2008 au ”batut campii” cu cifre scoase din burta si acum nici macar nu au luat in calcul iminenta unui conflict la granita? Asta da ”viziune” de bancheri! Despre politicieni „numai de bine”, stim ca se gandesc la interesele lor.

    Un lucru e cert. Ca antreprenor, in vremuri tulburi, esti singur sau ramai singur. Nu te poti baza pe stat. Cu atat mai putin pe BNR. Nu te mai poti increde nici in economia UE. Cu atat mai putin cu cat Rusia e printre noi. In 2008, parca lucrurile erau mai clare. In 2022, nimeni nu-si mai asuma nimic, pentru ca a garanta ceva e o utopie. Avem un singur reper valabil: daca ucrainienii s-au opus rusilor si au aratat ca se poate, cred ca si antreprenorii romani pot sa supravietuiasca vremurilor, in conditii de razboi economic total. Succesul tine cu oamenii curajosi si asta face diferenta intre patroni si bugetari. Suntem pe cont propriu!

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Citatul săptămânii. Cristian Popa, BNR, la ZF Power Summit: Politica monetară nu poate rezolva problemele din piaţa de energie. Noi, cu politica monetară, nu putem crea nici petrol, nici gaze, nu putem face vântul să bată mai tare

    Prognoza noastră de 11,2% inflaţie la mijlocul anului presupune că măsurile de compensare şi de plafonare expiră. Dacă măsurile de plafonare şi compensare de preţuri la energie rămân în vigoare, atunci vom avea inflaţie de o cifră la mijlocul anului. Politica monetară nu poate rezolva problemele din piaţa de energie. Noi, cu politica monetară, nu putem crea nici petrol, nici gaze, nu putem face vântul să bată mai tare.

  • Popa, BNR: Dacă plafonarea şi compensarea la energie rămân în vigoare, vom avea inflaţie de o cifră

    Cristian Popa, membru al board-ului Băncii Naţionala a României (BNR) a spus, la ZF Power Summit, că, dacă măsurile de plafonare şi compensare de preţuri la energie rămân în vigoare, va fi inflaţie de o cifră la mijlocul anului, în locul previziunii BNR din acest moment, de 11,2%.

    „Prognoza noastră de 11,2% inflaţie la mijlocul anului presupune că măsurile de compensare şi de plafonare expiră. Dacă rămân în vigoare, atunci vom avea inflaţie de o cifră” a spus el.

    Cristian Popa spune că problema cu inflaţia este pe partea de ofertă şi, din păcate, politica monetară nu poate rezolva problemele din piaţa de energie. „Noi, cu politica monetară, nu putem crea nici petrol, nici gaze, nu putem face vântul să bată mai tare. 80% din inflaţie vine din piaţa de energie şi 20% din restul. Să încercăm să influenţăm atât de puternic ar însemna sa fie foarte costisitor pentru partea economică, cu dobânzi foarte mari”.

    El a adăugat că o luptă cu preţurile la gaze ar afecta puternic economia, ar crea recesiune şi ar creşte şomajul. „Încercăm să domolim transmiterea preţurilor la energie în restul preţurilor”, a spus Popa.

    În cel mai recent Raport asupra inflaţiei, BNR a anticipat o infaţie de două cifre la jumătatea anului, estimare bazată pe datele din piaţă valabile la acel moment.

  • 3-4 ani de dobânzi negative pentru cei care îşi ţin banii la bancă: după câţiva ani de pauză, Isărescu vrea din nou stimularea economisirii prin creşterea dobânzilor bancare, dar problema este că băncile sunt cu dobânzile la depozite cu mult sub inflaţie şi nici nu vor creşte ratele aşa de repede/mult

    În comunicatul oficial de miercuri, 9 februarie 2022, prin care a anunţat creşterea dobânzii de referinţă de la 2 la 2,5% şi a dobânzii Lombard la care se împrumută băncile de la 3 la 3,5%, BNR a menţionat:

    “Deciziile CA ale BNR urmăresc ancorarea anicipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5%, plus/minus 1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală”.

    BNR prognozează o rată a inflaţiei pentru acest an de 9,6%, cu un maxim de două cifre în aprilie, după care ar urma o scădere din toamnă, dacă piaţa de energie se va calma iar preţurile vor scădea.

    La această inflaţie dobânzile la depozitele bancare sunt real negative cu mult.

    Spre exemplu, Banca Transilvania, cea mai mare de pe piaţă, are o dobândă la 12 luni de 1,9% pe an, la 24 de luni de 2,1%, iar la 36 de luni de 2,3%.

    BCR,a doua bancă de pe piaţă, are la 12 luni o dobândă de 1,6%, asta dacă clientul îşi încasează salariul prin bancă, iar la 24 de luni de 1,95%.

    BRD, a treia bancă de pe piaţă, are la 12 luni o dobândă de 1,05%, iar la 24 de luni o dobândă de 1,25%.

    CEC Bank, a şaptea bancă de pe piaţă şi una dintre principlele bănci care atrage economiile populaţiei, are o dobândă de 3,1% pe 12 luni, 3,35% pe 24 de luni şi 3,5% pe 36 de luni.

    Probabil că sunt bănci mai mici care au dobânzi mai mari la depozite, dar sumele atrase de la populaţie sunt reduse.

    La aceste dobânzi, cei care îşi ţin banii la bancă în lei, dar şi în euro, s-au trezit cu dobânzi real negative începând cu a doua parte a anului trecut, atunci când inflaţia a început să crească accelerat şi foarte mult.

    Cineva care are un depozit pe un an de 3,1% la o inflaţie de 9,6%, are o pierdere de 6,5%. Practic, câştigul obţinut în doi ani anteriori este spulberat de inflaţie.

    Dacă cineva are un depozit de 1,05% la o inflaţie de 9,6%, are o pierdere în valoare reală de nu mai puţin de 8,45%.

    Ministerul Finanţelor are dobânzi mai bune la titlurile de stat Tezaur: la un an dobânzile sunt de 4,5%, la trei ani de 5%, iar la cinci ani de 5,35%. Chiar şi la aceste dobânzi, cu mult peste dobânzile bancare la depozite, rezultatul este negativ pentru cei care apelează la această formă de economisire.

    Demersul Ministerului de Finanţe de a oferi dobânzi mai mari populaţiei la vânzarea de titluri de stat este lăudabil, dar sumele atrase încă nu pot ataca depozitele bancare. Anul trecut, 114.000 de români au cumpărat titluri Tezaur în valoare de 5 miliarde de lei.

    La finalul anului trecut, depozitele bancare în lei ale populaţiei au fost de 165 de miliarde de lei, în creştere cu 9%, adică o creştere de 15 miliarde de lei. Chiar în condiţiile în care dobânzile au fost extrem de mici, real negative. Populaţia a economisit anul trecut mai mult în valută, unde creşterea a fost de 12,9%, soldul depozitelor în valută fiind echivalentul a 118,8 miliarde de lei.

    Băncile, în special cele mari (top 10 bănci deţin 82% din activele bancare şi probabil 85% din totalitatea depozitelor bancare), au exces de lichiditate, având în vedere că soldul creditelor este cu mult sub soldul depozitelor atrase atât de la populaţie, cât şi de la companii. Spre exemplu, creditele acordate populaţiei în lei au crescut anul trecut cu 15,3%, peste creşterea depozitelor, dar sunt la 136 de miliarde de lei, versus depozite de 165 de miliarde de lei.

    Situaţia este “dramatică” pe componenta de valută: creditele în valută acordate populaţiei au coborât la echivalentul a 27,5 miliarde de lei, în timp ce depozitele în valută sunt de 118,8 miliarde de lei, adică băncile au un exces de 91 de miliarde de lei, echivalent în valută. Tocmai de aceea sunt bănci care nu mai oferă clienţilor români depozite în euro, sau dacă au această formă de economisire, dobânzile sunt “zero”. Spre exemplu, Banca Transilvania oferă la un an o dobândă la euro de 0,01%, iar la doi ani de 0,05%.

    În încercarea de a prelua din nou controlul inflaţiei care pur şi simplu a explodat peste tot în lume, depăşind toate previziunile, BNR dar şi celelalte bănci centrale sunt nevoite să majoreze dobânzile, într-un context în care economiile încă nu şi-au revenit după criza Covid.

    Băncile centrale nu au apăsat pedala pe acceleraţie pentru creşterea dobânzilor ca să nu afecteze revenirea economică.

    La Bucureşti BNR ar fi majorat mai mult dobânzile şi mai repede, dar a încercat să protejeze economia în trimestrul patru, care a dat semne de reducere a creşterii cu impact asupra businessului şi a consumului.

    Dacă inflaţia se va menţine la aceste niveluri ridicate mai mult timp, aşa cum cred analiştii, economiile celor care îşi ţin banii la bancă vor fi practic spulberate.

    Băncile nu au cum să ţină pasul cu inflaţia (spre exemplu în SUA, la o inflaţie de 7%, în cel mai bun caz dobânda de referinţă a Fed va creşte la 1%), aşa că dobânzile real negative vor persista.

    Până anul trecut, dobânda real negativă era mai mică: spre exemplu, la o inflaţie de sub 2% în Europa, dobânda la Banca Centrală Europeană era de minus 0,5%, rezultând o dobândă real negativă de 2,5%. La o inflaţie de 5% în Europa, dobânda real negativă a urcat la 5,5%. La Bucureşti, analiştii cred că BNR va ajunge cu dobânda de referinţă la 3,5-4%, în condiţiile unei inflaţii de 7-11%.

    Problema este ce se va întâmpla în 2023, când BNR prognozează o reducere a inflaţiei spre 3,5%, asta într-un caz fericit. Băncile nu vor creşte dobânzile la depozite pentru că nu au niciun interes, pentru că au lichiditate suficientă şi pentru că dobânda la care pot să se împrumute la BNR (acum este de 3,5%) este cu mult sub inflaţie.

    Creditele sunt legate de ROBOR pentru companii, la care se adaugă marja băncii. ROBOR-ul a urcat acum la 3,59% şi se îndreaptă spre 4%.

    Pentru persoanele fizice dobânzile de referinţă sunt IRCC şi ROBOR. La IRCC există acest decalaj de 6 luni în urmă, care ţine IRCC-ul jos (acum este de 1,17%, nivel de referinţă pentru primul trimestru din acest an).

    Deşi ROBOR-ul a crescut substanţial (spre exemplu, faţă de acum un an creşterea este de aproape 250%), dobânzile efective de tranzacţionare de pe piaţa interbancară sunt mai mici, aşa că IRCC-ul, care se calculează pe baza tranzacţiilor efectuate, nu va ajunge la acelaşi nivel ca ROBOR-ul.

    ROBOR este mai mult o dobândă de viitor, care urmăreşte inflaţia şi alte evenimente, şi oricum băncile tranzacţionează prea puţin între ele la aceste cotaţii.

    Populaţia îşi poate proteja prea puţin economiile de această inflaţie întrucât dobânzile de la bancă şi dobânzile de la titlurile de stat nu vor creşte la nivelul inflaţiei. Problema este că şi la euro dobânzile sunt real negative.

    Dacă îţi ţii banii în euro, te poţi proteja de o creştere a cursului valutar leu/euro.

    Dar dacă creştea cursului valutar este sub dobânda bancară la lei, cei care au depozite în euro pierd.

    Oricum ar fi, cei care au depozitele bancare în lei şi în euro în această perioadă, care va ţine mai mult decât aşteptările, pierd din valoarea banilor.