Una dintre căsuţe este inspirată de căsuţele de turtă dulce din povestirile lui Hans Christian Andersen. Cea mai înaltă structură este denumită “cuibul corbului”.
Căsuţele au electricitate, Wi-Fi şi şemineu exterior pentru a menţine căldura.
Reprezentanţii Microsoft spun că motivul pentru care au investit în aceste căsuţe este să îi scoată pe angajaţi din birouri. Mai mult, unele studii arată că munca în mijlocul naturii îmbunătăţeşte creativitatea, concentrarea şi chiar fericirea.
“Bitdefender investeşte în protecţia suplimentară a clienţilor şi îşi completează portofoliul de soluţii de securitate cu noi tehnologii capabile să contracareze, la nivel de reţea, ameninţări informatice avansate” suna anunţul referitor la achiziţia companiei olandeze de tehnologie RedSocks, făcut la mijlocul săptămânii trecute de producătorul de soluţii de securitate informatică. Sub limbajul de specialitate, era îmbrăcată o ştire care marchează o nouă etapă din dezvoltarea companiei: prima achiziţie a unei companii de tehnologie.
Până acum, Bitdefender a anunţat câteva achiziţii de companii – activităţile acestora erau concentrate însă exclusiv pe vânzare şi marketing. Mai întâi, Bitdefender a cumpărat în 2017 partenerul de pe piaţa franceză, iar în ultima lună a integrat linia de business a partenerului australian şi a deschis birouri proprii la Melbourne, sediul Bitdefender Australia.
Achiziţia companiei olandeze RedSocks Security BV face parte din strategia de fuziuni şi achiziţii a Bitdefender şi are rolul de a extinde portofoliul de soluţii în zona de securitate a reţelelor şi de monitorizare a ameninţărilor informatice complexe, potrivit reprezentanţilor Bitdefender. Aceştia nu oferă detalii referitoare la valoarea tranzacţiei; potrivit informaţiilor din presa internaţională, afacerile companiei olandeze sunt de circa 8,6 milioane de dolari anual.
Tranzacţia dintre cele două părţi, asistată de I5 Invest GmbH, a avut loc în 11 octombrie şi include tehnologiile, produsele, portofoliul de clienţi şi parteneri şi angajaţii RedSocks – consultanţi de relaţii cu clienţii şi ingineri specializaţi în monitorizare de trafic şi incidente la nivel de reţea. Cumpărarea RedSocks completează seria de fuziuni şi achiziţii derulate în ultimii doi ani de către Bitdefender.
„Soluţiile Bitdefender şi cele ale RedSocks sunt complementare, iar Bitdefender poate oferi acum clienţilor săi protecţie în faţa celor mai avansate ameninţări informatice, inclusiv la nivel de reţea”, descriu reprezentanţii companiei motivele care au stat în spatele deciziei de achiziţie a companiei cu origini olandeze. În plus, spun ei, dincolo de tehnologiile integrate, ca urmare a tranzacţiei, în portofoliul Bitdefender, preluarea birourilor RedSocks de la Haga va permite simultan dezvoltarea oportunităţilor de business de pe piaţa olandeză, prin înfiinţarea Bitdefender Olanda, şi va susţine extinderea operaţiunilor în vestul Europei. Bitdefender este prezentă pe piaţa olandeză de 12 ani, cu soluţii destinate familiilor şi companiilor.
„Modelul de business al Bitdefender presupune prezenţa în anumite pieţe fie prin birouri proprii, fie prin intermediul unor parteneri exclusivi, care gestionează integral activităţile de vânzări şi marketing pentru produsele Bitdefender. Decizia asupra deschiderii de birouri proprii sau a achiziţiei unor parteneri se ia cu scopul de a accelera dezvoltarea Bitdefender în pieţele de importanţă strategică, prin investiţii masive menite să întărească relaţia cu distribuitorii şi clienţii”, descriu reprezentanţii companiei strategia de extindere.
Potrivit informaţiilor Bitdefender, compania RedSocks Security este specializată în detectarea automată de incidente şi de trafic suspect la nivelul reţelei şi în combaterea criminalităţii informatice. Combinând algoritmii de inteligenţă artificială cu vizibilitatea asupra atacurilor, RedSocks oferă clienţilor soluţii de detecţie în timp real a breşelor şi mecanisme de răspuns la incidente de securitate. Soluţiile RedSocks ar răspunde astfel unei nevoi stringente a pieţei, rezultată din creşterea numărului breşelor de amploare cauzate de atacuri sofisticate care nu pot fi blocate de soluţiile pentru reţele de pe piaţă. Procesul de integrare a acestei companii în ecosistemul Bitdefender presupune integrarea celor 30 de angajaţi ai RedSocks cu cei 1.600 ai echipei globale a Bitdefender, în timp ce acţionarii companiei RedSocks vor deveni şi ei o parte a liniei de business Bitdefender Network Security. Bitdefender Olanda va avea sediul în actualele birouri RedSocks şi va continua în viitor extinderea echipei şi a portofoliului de produse. „Bitdefender a preluat de la RedSocks Security toate activele, tehnologiile, portofoliul de clienţi şi angajaţii din vânzări, marketing, administraţie, suport tehnic, dezvoltare şi R&D”, spun reprezentanţii companiei româneşti de produse de securitate cibernetică. Integrarea completă a RedSocks Security va dura circa un an.
„Suntem capabili să oferim acum clienţilor Bitdefender şi noilor noştri clienţi RedSocks o protecţie şi mai solidă în faţa atacurilor informatice. Soluţia Bitdefender pentru business, GravityZone, este acum o platformă completă de prevenţie, detecţie şi răspuns, odată cu funcţionalităţile revoluţionare aduse de RedSocks”, spune Florin Talpeş, CEO al Bitdefender, în comunicatul de presă care anunţa tranzacţia.
În prezent, Bitdefender şi-a stabilit prezenţa locală în SUA, Franţa, Germania, Danemarca, Spania, Italia, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite, Suedia, Canada, Australia şi, cel mai recent, Olanda. Cele mai recente achiziţii au constat în preluarea partenerilor locali din Franţa, în 2017, şi Australia, în 2018.
„Când am pornit RedSocks în 2012, obiectivul nostru a fost să construim soluţii care să fie utile oricărui tip de organizaţie şi să oferim clienţilor valoare pe termen lung. Alături de Bitdefender, ne atingem acum acest ţel. Suntem extrem de mândri să fim recunoscuţi de o companie vizionară de talia Bitdefender”, spune şi Pepijn Janssen, fondatorul RedSocks, în comunicatul de presă trimis de reprezentanţii Bitdefender.
La finalul anului trecut, Bitdefender, unul dintre cele mai puternice branduri româneşti din IT, a anunţat că fondul de investiţii paneuropean Vitruvian Partners a devenit al doilea cel mai mare acţionar al companiei, odată cu achiziţia pachetului minoritar de aproximativ 30%, deţinut de fondul de investiţii Axxess Capital. Ca urmare a acestei tranzacţii, valoarea companiei Bitdefender este stabilită la peste 600 de milioane de dolari. Reprezentanţii Bitdefender spuneau atunci că vor fructifica noul parteneriat cu Vitruvian Partners pentru a-şi întări poziţia de lider atât în piaţa de soluţii de securitate pentru companii, cât şi în cea pentru utilizatori individuali.
Cei care optează pentru co-living nu o fac numai pentru a plăti o chirie mai mică împărţind o locuinţă cu alţi oameni, ci şi din dorinţa de a intra într-o comunitate în care să-şi petreacă o parte a timpului liber, scrie Wall Street Journal. Există deja o serie de firme care oferă asemenea servicii, cum ar fi Ollie, Common, Starcity, PodShare, WeLive şi altele, iar oferta lor este atractivă mai ales pentru tinerii care abia îşi formează grupul de prieteni după absolvirea facultăţii.
Unele dintre aceste companii au în administrare proprietăţi imobiliare special amenajate pentru co-living, cu dormitoare separate şi spaţii comune, în timp ce altele oferă un serviciu în stilul Airbnb, intermediind închiriatul de locuinţe de la diverşi proprietari către persoane care doresc să locuiască la comun.
Pe lângă punerea la dispoziţie a spaţiului de locuit, firmele din domeniu se ocupă de utilarea spaţiilor comune, instalarea de internet wireless şi oferirea de servicii de curăţenie – astfel, chiriaşii nu trebuie să îşi bată capul nici măcar cu cumpăratul de şampon sau săpun. În plus, acestea organizează evenimente în cadrul cărora cei care locuiesc în clădirile transformate în spaţii de co-living să se poată cunoaşte şi împrieteni.
Analiza ţine cont de costurile cu chiria, taxa pentru servicii (service charge), costurile operaţionale (apă, electricitate, internet, consumabile, curăţenie, servicii de recepţie), dar şi de costurile cu amenajarea şi mobilarea spaţiului, amortizate într-o perioadă de cinci ani – durata medie a unui contract de închiriere în piaţa spaţiilor de birouri din Bucureşti.
Rezultatul este influenţat, de asemenea, de densitatea din cadrul spaţiilor de birouri, majoritatea companiilor alocând între 8 şi 12 metri pătraţi pentru fiecare angajat, suprafaţă care include şi cota din spaţiile comune ale biroului închiriat, precum sălile de conferinţă, bucătăria sau recepţia.
Cele mai importante costuri sunt cele cu chiria netă efectivă, care pot varia în intervalul 8 – 17,5 euro/ mp/ lună, urmate de costurile de amenajare şi mobilare, care variază între 300 şi 750 de euro / mp, reprezentând un cost de amortizare lunară cuprins între 5 şi 12,5 euro/ mp.
Ţinând cont de aceşti parametri, costurile de ocupare a spaţiilor per angajat pornesc de la circa 175 – 180 de euro/ lună în zone precum Sud, Est sau Pipera Nord şi pot chiar depăşi pragul de 500 de euro/ lună pentru angajaţii care lucrează în CBD (Piaţa Victoriei – Aviatorilor – Piaţa Charles de Gaulle). În zona CBD sunt cele mai mari chirii din Bucureşti, iar companiile fac investiţii majore pentru confortul angajaţilor, alocând bugete consistente pentru amenajare şi spaţii mai generoase pentru fiecare staţie de lucru.
„Modul de ocupare al birourilor este în proces de transformare în pieţele vestice, unde spaţiile de coworking sunt în plin avânt. În condiţiile în care operatorii spaţiilor de coworking devin din ce în ce mai activi şi în Bucureşti, credem că o parte din companiile locale vor analiza varianta diversificării portofoliului imobiliar prin relocarea unor departamente care au nevoie de flexibilitate şi acces la o platformă extinsă de networking în aceste spaţii alternative. Principalele lor avantaje sunt legate de flexibilitatea contractelor şi de acoperirea tuturor serviciilor printr-o singură taxă, facilitând totodată comunicarea şi schimbul de experienţă ȋntre angajaţi din domenii diverse şi conexe. Această etapă face parte din maturizarea şi diversificarea pieţei, care se va adapta la cerinţele şi valorile noilor generaţii de angajaţi,” spune Mădălina Cojocaru, partner, office agency, Cushman & Wakefield Echinox:
Nu am putut să nu mă întreb – asta avea să fie activitatea mea de atunci încolo? La fel ca mulţi alţii, credeam pe atunci că presa de business, economică, ar fi „aridă”, împânzită cu cifre. Aveam şi eu să aflu cu Business MAGAZIN că cifrele din Exceluri sunt cele mai frumoase atunci când reuseşti să desluşeşti povestea din spatele lor. Am atenuat „şocul cifrelor” în aceeaşi săptămână: în drum spre muncă, în fosta parcare Ciclop dintre Piaţa Romană şi Universitate, „nişte băieţi” vindeau biciclete Pegas. Votul de încredere acordat de Dorin Oancea, coordonatorul de atunci al revistei, şi transformarea subiectului cu care m-am întors în redacţie într-unul de copertă m-au ajutat să înţeleg fascinaţia poveştilor din spatele cifrelor şi modul în care acestea sunt repere ale succesului în business. Am înţeles atunci unul dintre principalele roluri ale revistei – cel de „căutător de talente” în lumea businessului. În cei şase ani şi trei luni în care am continuat să lucrez aici, am observat cum „Bicicletele Pegas din zodia Capitalismului”, cum am intitulat atunci articolul despre Atelierele Pegas, au evoluat de la investiţia de 70.000 de euro, bani strânşi de la părinţi şi prieteni, la un business „serios“, cu investiţii de la Iulian Stanciu şi planuri pentru deschiderea unei fabrici, cum îmi povestea în primul interviu Andrei Botescu, care voia încă de pe atunci să depăşească producţia de altădată de la Tohan de 14.000 de biciclete pe an.
Primul număr al revistei însă, scris de Dorin Oancea, publicat la începutul lui octombrie 2008, oferea un răspuns la o întrebare validă şi astăzi, relevant în continuare pentru atenţia cu care Business MAGAZIN a realizat radiografia economiei locale: Cât costă România? Articolul prezenta situaţia domeniului public al statului. Fondatorul Microsoft, Bill Gates, ar fi putut cumpăra întreaga zestre a statului român, la valoare de inventar – aceasta era concluzia la care a ajuns Businesss MAGAZIN după ce a analizat aproape 12.000 de pagini ale declaraţiei de avere a României.
De atunci, Business MAGAZIN a publicat mii de poveşti, analize de afaceri, fenomene interne sau internaţionale. A încercat mereu să aducă politicul cu picioarele pe pământ, a fost o sursă de inspiraţie pentru cei care vor să realizeze ceva şi să se realizeze, a scris despre tineri antreprenori care au construit afaceri şi au făcut bani buni, a scris despre români care conduc afaceri din străinătate, dar şi despre expaţi care au ales România pentru dezvoltarea lor – şi, de cele mai multe ori, a familiilor lor.
De asemenea, de-a lungul anilor, sub umbrela Business MAGAZIN, nume ce a pornit la drum ca o revistă, am dezvoltat şi alte produse – cataloagele anuale – 100 Tineri Manageri de Top, 100 cei mai admiraţi CEO, Cele mai puternice femei din business, Cele mai inovatoare companii din România, am organizat conferinţe, dezbateri şi gale. Poveştile Business MAGAZIN nu au cum să lipsească din mediul online. De 9 ani, site-ul revistei facilitează accesul cititorilor la subiectele pe care le dezvoltăm în print, dar şi la cele mai importante ştiri ale zilei. Din 2010, revista Business MAGAZIN este prezentă şi pe Facebook, iar de un an prezentăm lumea din ce în ce mai alertă a businessului şi în formate video. Totuşi, indiferent de proiectele derulate, menţinem filosofia ilustrată de Dorin Oancea într-unul din materialele sale: „Jurnalismul nu este pe hârtie sau online – este despre cum îţi respecţi interlocutorul şi cititorul despre normalitatea unei societăţi”.
Dacă în septembrie 2004 redacţia Business MAGAZIN scria primul material la ultimul etaj al unei clădiri de birouri din strada Tudor Arghezi, în spatele Teatrului Naţional, şi număra 15 oameni, între timp birourile redacţiei s-au schimbat de vreo cinci ori, iar echipa, cel puţin pe atât. Suntem mai puţini şi avem mai multe proiecte ca niciodată, însă ne asumăm să continuăm proiectul ambiţios început de predecesorii noştri.
După Laurenţiu Ispir, Mona Dîrţu, Ionuţ Bonoiu, Dorin Oancea şi Ioana-Mihai Andrei, preiau, împreună cu talentaţii (şi workaholicii mei colegi), misiunea de a îmblânzi în continuare Excelul.
Vă mulţumim că sunteţi alături de noi!
Aproape jumătate din cei 363 de preşedinţi de secţii de votare din judeţul Teleorman, care au fost traşi la sorţi în şedinţa din 28 septembrie au anunţat miercuri că nu vor lua parte la procesul electoral de la finalul săptămânii.
Cristian Toma, reprezentant USR în BEJ Teleorman, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că numărul celor care s-au retras e îngrijorător de mare.
„Au depăşit 100. Unii au murit, unii sunt bolnavi, unii nu ştiu că sunt pe listă, unii pur şi simplu sunt în concediu sau au probleme personale şi unii s-au mutat din judeţ. Cam 50% dintre toţi. Acum trebuie să vadă ce fac, pentru că e posibil ca acest Referendum să fie un fiasco”, a spus Toma.
Furnizorul de servicii de outsourcing Genpact România, care are peste 3.300 de angajaţi în România, îşi va muta birourile din Cluj-Napoca într-o suprafaţă cu peste o mie de metri pătraţi mai mare.
Compania a închiriat patru etaje în clădirea United Business Center Riviera din Cluj-Napoca, dezvoltată de omul de afaceri Iulian Dascălu. Închirierea celor patru etaje implică renunţarea la cele două etaje de birouri din Iulius Business Center, clădire care îi aparţine tot lui Iulian Dascălu.
„Adunarea generală a asociaţilor aprobă închiderea sediului secundar al societăţii (Genpact România – n. red.) înregistrat la următoarea adresă: str. Alexandru Vaida Voevod, nr. 53-55, Iulius Mall, etajele 1 şi 2, Cluj-Napoca, jud. Cluj, România (Iulius Business Center – n. red.). Aprobă deschiderea unui nou sediu secundar al societăţii la următoarea adresă: str. Teodor Mihali, nr. 64, clădirea Riviera, etajele 2-5, Cluj-Napoca, judeţul Cluj, România”, se arată într-un document publicat de companie ieri în Monitorul Oficial.
Anul trecut compania a înregistrat o cifră de afaceri de 4 milioane de euro, cu 60% mai mare faţă de 2016, pe fondul evoluţiei pozitive a segmentului IT şi orientarea companiilor din acest sector către soluţii ergonomice de înaltă calitate (scaune, birouri electrice, soluţii acustice).Pentru acest an, Workspaces Studio prognozează o cifra de afaceri de peste 4.5 milioane de euro, în creştere cu minimum 15% faţă de 2017.
În timp ce în Bucureşti se dezvoltă în continuare peste 90% dintre proiectele de amenajare cu mobilier ergonomic de la Workspaces Studio, Timişoara este oraşul cu cea mai dinamică evoluţie în acest an.
Principalii factorii care au determinat dinamica pozitivă sunt creşterea interesului companiilor pentru ergonomie şi soluţii acustice de calitate, alături de intensificarea competiţiei pe piaţa muncii, care determină tot mai mulţi angajatori să investească în birouri cu design atractiv.
„Ergonomia şi sustenabilitatea mobilierului de birou sunt printre cele mai căutate caracteristici la produsele de mobilier. Mai mult ca oricând, clienţii noştri sunt interesaţi de beneficii precum wellbeing, sănătate şi creşterea productivităţii printr-un design al birourilor integrat, la cheie, centrat pe activitatea umană. Este o tendinţă remarcată la nivel internaţional încă de acum câtiva ani, însă adopţia acesteia în România se simte puternic începând cu 2017, în special în segmentul IT, de unde provin 80% dintre clienţii noştri”, declară Horaţiu–Alexandru Didea, managing partner al Workspace Studio.