Tag: bilant

  • Cutremur cu magnitudinea de 6,2 grade, în centrul Italiei. Comuna Amatrice este devastată: ”Jumătate din sat nu mai este”. Bilanţul a crescut la 73 de morţi

    Cel puţin 73 de persoane au murit, iar alte sute au fost rănite în urma cutremurelor produse în cursul nopţii de marţi spre miercuri în centrul Italiei, anunţă autorităţile italiene citate de publicaţia Il Messaggero.

    Primul cutremur, de 6,0 grade, a avut loc la ora 3.36 (4.36, ora României), în zona Accumoli/Arquata del Tronto (la graniţa dintre regiunile Lazio şi Marche, în centrul Italiei), la adâncimea de doar 4 kilometri. Au urmat alte două mişcări telurice, la orele 4.32 şi 4.33, cu intensităţi de 5,4, respectiv 4,8 grade, la adâncimi de 8 şi 9 kilometri.

    Cutremurul a fost simţit puternic în centrul Italiei, o zonă cunoscută cu risc seismic. La Roma, mulţi locuitori şi-au părăsit casele câteva ore de teama replicilor seismice puternice.

    Situaţia cea mai gravă este în comuna Amatrice, care are 2.700 de locuitori. “Este o tragedie, jumătate din sat nu mai este”, a declarat primarul localităţii, Sergio Pirozzi, citat de Corriere della Sera.

    UPDATE 15:35  Un nou bilanţ anunţat de autorităţile italiane: cel puţin 63 de persoane care au murit în urma cutremurelor produse în cursul nopţii de marţi spre miercuri.

  • Noi declaraţii controversate ale preşedintelui Turciei. Alături de cine vrea să-şi continue lupta

    Pe data de 16 iulie, un grup de insurgenţi a coordonat o tentativă de lovitură de stat în Turcia. Principarea confruntare a avut loc în capitala Ankara şi în Istanbul. Liderii statului turc au anunţat în aceeaşi zi că lovitura de stat a eşuat, şi că situaţia este sub control. Potrivit ultimului bilanţ al victimelor, 208 cetăţeni turci şi 100 de insurgenţi au murit, şi aproximativ 1.500 de persoane au fost rănite.

    Noi declaraţii controversate ale preşedintelui Turciei. Alături de cine vrea să-şi continue lupta 

  • Bilanţul victimelor atacului de la Istanbul a ajuns la 36 de morţi şi circa 150 de răniţi – oficiali

    Cel puţin 36 de persoane au murit şi aproximativ 150 au fost rănite în atentatul comis marţi seară în incinta Aeroportului internaţional din Istanbul, au anunţat oficiali turci, citaţi de Reuters şi CNN.

    Un atacator a deschis focul la terminalul de plecări cu o armă automată. Apoi toţi trei s-au aruncat în aer la şi în apropiere de terminalul de sosiri un etaj mai jos, potrivit unor oficiali şi martori.

    Surse din cadrul Poliţiei turce au afirmat, sub protecţia anonimatului, că reţeaua teroristă sunnită Stat Islamic a comis atentatul de la Aeroportul internaţional din Istanbul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bilanţul a doi ani de mandat

    În doi ani, de când Ravinder Takkar a preluat funcţia de conducere a Vodafone România, numărul de clienţi a crescut cu aproape un milion, compania are cu peste 1,2 milioane smartphone-uri mai mult în bază, iar reţeaua are cu 50% mai multe site-uri. În anul fiscal încheiat în martie 2016 veniturile din servicii ale Vodafone România au crescut cu 5,6%, la 688,4 milioane de euro. În plus, compania a încheiat patru trimestre consecutive de plusuri, ceea ce arată clar revenirea, spune Ravinder Takkar. Aceste rezultate stau la baza aprobărilor primite pentru bugetul de investiţii de anul acesta, despre care CEO-ul Vodafone România spune că este şi mai mare decât anul trecut.

    Inspirat de obiceiul lui David Letterman de a face seară de seară în show-ul său un „top zece“, CEO-ul Vodafone România şi-a structurat în două liste distincte realizările mandatului său. Pe de o parte cifrele concrete, aşa cum le prezintă şi şefului său. „Ei bine, putem vorbi despre cele mai importante lucruri care s-au întâmplat, aşa cum îi povestesc şefului meu, când mă întreabă: «Ce ai făcut?» Mai este o listă cu câteva lucruri care mi se par importante şi interesante“, spune executivul, cu un discurs bine structurat, pe care nu îl descumpăneşte nicio întrebare şi ascultă cu atenţie.

    Punctul de plecare în strategia cu care Takkar şi-a început mandatul în România se referea la câţiva piloni, aminteşte el: adopţia pe scară cât mai largă a telefoanelor inteligente şi creşterea traficului de date, focus pe clienţii serviciilor de business dar şi pe servicii noi, ca M-Pesa, serviciul de transfer de bani lansat cu puţin timp înainte de venirea sa. „Pe parcursul a doi ani am lucrat pe aceşti piloni iar rezultatele se leagă de strategie.“ Filiala locală a Vodafone a încheiat la finalul lui martie patru trimestre de creştere consecutivă, ceea ce arată clar revenirea pe plus, arată Ravinder Takkar. În anul fiscal încheiat în martie 2016 veniturile din servicii ale Vodafone România au crescut cu 5,6%, la 688,4 milioane de euro, iar în primele trei luni din 2016 veniturile din servicii au avansat cu aproape 8%, ceea ce înseamnă cel mai alert ritm de creştere a veniturilor din servicii din ultimii opt ani şi cea mai ridicată rată de creştere a Vodafone Group la nivel european. „Cred că toată lumea este de acord cu faptul că în orice afacere clienţii sunt importanţi, iar noi avem cu aproape 1 milion mai mulţi clienţi noi, faţă de acum doi ani“; la 31 martie 2016, compania avea 9.120.145 de clienţi, dintre care 8.461.054 utilizatori ai serviciilor mobile. Îşi aminteşte că la momentul venirii sale piaţa era deja saturată, iar „unii dintre competitorii noştri anunţau că numărul lor de clienţi este în scădere, astfel încât faptul că noi am crescut mi se pare o mare realizare“. Vodafone avea în 2013 puţin peste 8 milioane de clienţi, iar 2010 a fost anul în care compania a avut cei mai mulţi consumatori: 9,73 milioane.

    „O altă linie importantă a strategiei creionată în urmă cu doi ani se referă la penetrarea telefoanelor inteligente şi creşterea folosirii acestora. Am crescut numărul de clienţi cu smartphone-uri cu peste 1,2 milioane faţă de acum doi ani. Nu este vorba doar de telefoane cumpărate de la noi, pentru că nu suntem în domeniul vânzării de terminale, ci de telecomunicaţii; dacă vrei să cumperi de la altcineva, nu contează foarte mult pentru noi“, continuă bilanţul CEO-ului Vodafone România.

    O altă direcţie a strategiei urmărită de Takkar a vizat serviciile 4G; „în urmă cu doi ani aceste servicii erau la început, iar acum avem mai mult cu mai bine de 1,1 milioane de clienţi“. Acest aspect este cu atât mai important, povesteşte el, deoarece clienţii serviciilor 4G sunt, de regulă, cei care au cel mai ridicat trafic de date şi care călătoresc mult; pe parcursul ultimilor doi ani, „am adăugat 85 de noi ţări în cadrul acordului nostru de 4G Roaming pentru cei care merg în străinătate, aşadar amprenta noastră la nivel global este foarte mare“.

    În cadrul bilanţului a doi ani de mandat, unul dintre subiecte este creşterea traficului cu mai mult de 100% şi, adaugă reprezentantul operatorului de comunicaţii, nici traficul de voce nu bate pasul pe loc, ci este în creştere cu 10% faţă de 2014.

    Dar poate cel mai spectaculos subiect al discuţiei legate de bilanţul a doi ani de mandat este creşterea numărului de relee. „Despre acest subiect nu prea vorbim decât în cadrul organizaţiei, dar a fost o călătorie fenomenală care a dus la creşterea numărului de site-uri pe parcursul ultimilor doi ani cu 50% faţă de momentul în care am început mandatul. Nu este doar o vorba de a adăuga tehnologie sau a creşte traficul de date sau voce, vorbim despre creşterea numărului de site-uri, despre acoperire şi creşterea capacităţii de a purta traficul de date sau voce“. Şeful Vodafone nu a spus nimic despe numărul concret de site-uri pe care le are acum compania şi despre nivelul cheltuielilor a spus doar că „este vorba de investiţii masive. Durează mult, este complicat şi înseamnă multă muncă“. Totuşi, el a precizat că în urmă cu doi ani Vodafone România a avut unul dintre cele mai mari bugete de investiţii în reţea, comparativ cu alte filiale ale grupului, ca parte a programului Spring; în 2013, compania a anunţat că suplimentează bugetul de investiţii pentru România cu 45 de milioane de lire sterline, în cadrul acestui proiect. „Anul trecut am crescut bugetul de investiţii pentru reţea şi am cheltuit şi mai mult. Şi în 2016 vom mări din nou investiţia în reţea faţă de anul trecut – este o sumă pe care sigur nu am mai investit-o în reţea de mulţi, mulţi ani, din perioada Connex.“

  • După 25 de ani…de BERD, încotro?

    De această dată evenimentul, devenit deja tradiţional, a fost mai altfel, aniversar, marcând împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea instituţiei. Motiv de reflecţie, analiză şi bilanţ pentru activitatea băncii de-a lungul sfertului de secol care a trecut, de privit înapoi asupra performanţei băncii, dar şi de (re)setare a unor priorităţi pentru anii ce vor veni.

    BERD, instituţie financiară multilaterală printre ai cărei acţionari se numără şi România, a fost înfiinţată după prăbuşirea comunismului în Europa, în 1991, cu un obiectiv clar: să susţină dezvoltarea economiilor de piaţă în statele postcomuniste, adică apropierea ţărilor foste comuniste de nivelul de dezvoltare al Occidentului. Colaborarea continuă şi după un sfert de secol, semn că tranziţia nu s-a terminat. De-a lungul timpului, BERD – care are o natură oarecum duală (instituţie multilaterală, care funcţionează pe baze comerciale) – s-a extins spre est şi sud, încercând să se reinventeze. Acum, BERD promovează transformarea economică în 37 de ţări care se întind pe trei continente – din Mongolia în Asia Centrală către Maroc pe malul Oceanului Atlantic, din Estonia spre Marea Baltică către Egipt pe Marea Mediterană. Iar cel mai nou acţionar al BERD este China, a doua cea mai mare economie mondială. În acest an, BERD a deschis în premieră birouri în Japonia, la Tokio, şi în SUA, la Washington.

    Făcând bilanţul ultimului sfert de secol, constatăm că BERD a investit mai mult de 105 mld. de euro în peste 4.500 de proiecte în 37 de ţări. Doar în 2015 BERD a investit o sumă istorică de 9,4 mld. euro în 380 de proiecte.

    Miniştrii de finanţe şi guvernatori ai băncilor centrale din ţările beneficiare şi nonbeneficiare, bancheri comerciali şi investitori, au participat la reuniunea BERD şi la business forumul cu tema – „Influencing Change – The Next 25 Years“, alături de alţi oaspeţi de rang înalt din finanţele internaţionale.

    Reuniunea anuală a BERD, oportunitate uriaşă de reclamă pentru ţările mai puţin dezvoltate din regiune, în special în trecut, nu a prea reuşit de-a lungul timpului să atragă prea mulţi investitori din economia reală şi a generat, în consecinţă, puţină dezbatere aplicată, fiind mai mult ocazie de informare, networking şi discuţii one to one între mai marii finanţelor europene.

    BERD va continua să opereze într-o lume care se schimbă rapid, într-un context dificil, provocator, având în vedere, printre altele tensiunile geopolitice din regiune care nu pot fi soluţionate rapid, criza refugiaţilor şi creşterea economică aflată subpotenţial, după cum a spus Sir Suma Chakrabarti, preşedintele instituţiei. „BERD răspunde acum unor provocări mai variate şi mai rapide decât oricând în istoria sa. Vrem să avem un impact mai mare în viitor. Trebuie să construim pe experienţa pe care am acumulat-o de-a lungul celor 25 de ani. Trebuie să răspundem mai bine nevoilor ţărilor şi lumii în schimbare“, a spus şeful BERD în discursul de deschidere a reuniunii aniversare.

    Acţionarii BERD au avut la Londra o dezbatere aprinsă cu privire la rolul instituţiei în revitalizarea creşterii economice, a ţinut să amintească Sir Suma Chakrabarti. Cel mai recent raport regional al BERD privind perspectivele economice au arătat că în cele din urmă, după cinci ani de încetinire, economiile din întreaga regiune, ca întreg, prezintă unele semne de redresare. „Dar rămâne foarte clar că este insuficientă creşterea economică. Mai sunt multe de făcut.“

  • Bilanţul seismelor din Ecuador depăşeşte 600 de morţi. 130 de persoane rămân dispărute

    Autorităţile din Ecuador au comunicat că 602 persoane au murit, alte 12.492 au fost rănite, iar 130 sunt dispărute, în urma seismului de 7,8 grade pe scara Richter produs acum o săptămână şi a sutelor de replici telurice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bilanţul cutremurelor din Japonia a ajuns la 32 de morţi şi peste 1.500 de răniţi

     Un oficial din cadrul prefecturii Kumamoto, Riho Tajima, a declarat că ultimul bilanţ în cazul celui de-al doilea cutremur cu magnitudinea de 7,3 grade de vineri noapte este de 22 de morţi. Oficialul nipon a mai precizat că 184 de răniţi sunt în stare gravă, iar peste 91.000 de persoane au fost evacuate din locuinţe.

    Regiunea Kumamoto care s-a aflat aproape de epicenterele celor două cutremure este cea mai afectată de pe insula Kyushu, din sudul Japoniei. În urma cutremurului de 6,5 grade produs în cursul nopţii de joi spre vineri, cel puţin zece persoane au murit, ceea ce aduce bilanţul total la 32 de morţi.

    La scurt timp după cutremure, s-au declanşat ploi puternice care îngreunează accesul serviciilor de intervenţii la posibilii supravieţuitori mai ales din zonele rurale care sunt practic izolate, producând alunecări de teren, surpări de drumuri şi de poduri.

    Circa 20.000 de militari, poliţişti şi pompieri au fost mobilizaţi pentru a participa la operaţiunile de căutare şi salvarea a mii de oameni prinşi printre dărâmături.

    Potrivit presei japoneze, circa 200.000 de locuinţe au rămas fără electricitate, iar 400.000 nu au acces la apă potabilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bilanţul cutremurelor din Japonia a ajuns la 32 de morţi şi peste 1.500 de răniţi

     Un oficial din cadrul prefecturii Kumamoto, Riho Tajima, a declarat că ultimul bilanţ în cazul celui de-al doilea cutremur cu magnitudinea de 7,3 grade de vineri noapte este de 22 de morţi. Oficialul nipon a mai precizat că 184 de răniţi sunt în stare gravă, iar peste 91.000 de persoane au fost evacuate din locuinţe.

    Regiunea Kumamoto care s-a aflat aproape de epicenterele celor două cutremure este cea mai afectată de pe insula Kyushu, din sudul Japoniei. În urma cutremurului de 6,5 grade produs în cursul nopţii de joi spre vineri, cel puţin zece persoane au murit, ceea ce aduce bilanţul total la 32 de morţi.

    La scurt timp după cutremure, s-au declanşat ploi puternice care îngreunează accesul serviciilor de intervenţii la posibilii supravieţuitori mai ales din zonele rurale care sunt practic izolate, producând alunecări de teren, surpări de drumuri şi de poduri.

    Circa 20.000 de militari, poliţişti şi pompieri au fost mobilizaţi pentru a participa la operaţiunile de căutare şi salvarea a mii de oameni prinşi printre dărâmături.

    Potrivit presei japoneze, circa 200.000 de locuinţe au rămas fără electricitate, iar 400.000 nu au acces la apă potabilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerile Hornbach au crescut cu peste 5% şi au ajuns la 3,75 miliarde de euro

    Grupul Hornbach (concernul HORNBACH Holding AG & Co. KGaA) a înregistrat, în exerciţiul financiar anterior 2015/2016 (1 martie 2015 – 29 februarie 2016), creşteri ale cifrei de afaceri, după un avânt final puternic. Potrivit cifrelor preliminare, cifra netă de afaceri în cadrul concernului a crescut, conform prognosticului anual, cu 5,1%, ajungând la 3,755 miliarde de euro. La nivel local, Hornbach România a raportat un business în creştere cu 13,84% în perioada 1 martie 2015 – 29 februarie 2016, comparativ cu anul financiar precedent, fără a lua în calcul deschiderea noului magazin din Sibiu, din luna octombrie 2015.

    În cel mai mare sub-concern operativ HORNBACH Baumarkt AG care, la data bilanţului – 29 februarie 2016, opera la nivel european 153 (comparativ cu anul precedent când opera 146) de magazine de bricolaj în nouă ţări, cifra de afaceri, incluzând inaugurările, a crescut cu 5,3%, ajungând la 3,535 miliarde de euro. Raportat la suprafaţă şi la ajustările de schimb valutar, cifrele de afaceri ale magazinelor de bricolaj (DIY) au crescut la nivelul concernului cu 2,6%. Această creştere a fost determinată în principal de pieţele internaţionale. Cota aferentă magazinelor din celelalte ţări europene din cadrul sub-concernului Baumarkt a fost de 43,1% (în anul precedent 41,4%). Veniturile din vânzări ale sub-concernului Hornbach Baustoff Union GmbH s-au îmbunătăţit cu 2,4%, ajungând la 218 milioane euro, fiind din nou în creştere după scăderea de 1,1% din anul precedent, potrivit unui comunicat de presă.

    În exerciţiul financiar 2015/2016, impulsul a fost dat de magazinele de bricolaj Hornbach din cele opt ţări din afara Germaniei. Cifra de afaceri a magazinelor DIY a crescut în restul Europei cu 9,6%, printre altele, şi datorită celor cinci magazine nou inaugurate (anul precedent creşterea a fost de 5,0%), ajungând la 1,524 miliarde de euro. Însă şi raportat la suprafaţă şi la ajustările de schimb valutar, filialele internaţionale Hornbach au înregistrat în 2015/2016 un avânt semnificativ, cu o creştere ajustată a cifrei de afaceri de 4,9% faţă de anul precedent. Situaţia este comparabilă cu exerciţiul financiar 2008/2009, când acestea au înregistrat, ca şi acum, raportat la suprafaţă, o evoluţie mai bună decât magazinele din Germania.