BusinessMagazin

Tag: bani

  • Când vor scădea dobânzile, pentru că nu mai rezistăm? Când ne va plăti Guvernul facturile, când ne va da banii? Cum crede Guvernul că vom putea plăti creşterea salariului minim pe economie dacă el nu ne plăteşte?

    Creşterea exponenţială a dobânzilor la lei, iar acum şi la euro, şi temperarea acordării de credite de către bănci în aceste vremuri, plus majorarea peste noapte a salariului minim din economie au fost printre problemele cele mai discutate de către antreprenori, directori, de către companiile româneşti la Conferinţa ZF Investiţi în România!, organizată împreună cu CEC Bank, joi, la Bacău.

    Dobânzile mari încep să doară din ce în ce mai mult şi pun presiune pe companii, în condiţiile în care vânzările au scăzut, iar încasarea facturilor se face din ce în ce mai greu pe tot lanţul.

    Chiar dacă ROBOR la trei luni a scăzut faţă de anul trecut de la 8,2% la 6,3%, companiile româneşti consideră că dobânzile sunt în continuare foarte mari, pentru că peste ROBOR se adaugă marja băncii, rezultând astfel o dobândă efectivă care trece de 10%, dacă nu chiar mai mult.

    Anul trecut companiile româneşti au găsit soluţia să treacă de pe finanţarea în lei pe finanţarea în valută, având în vedere că dobânzile la euro erau mult mai mici. Dar acum şi dobânzile la euro au crescut exponenţial, iar EURIBOR este de 3,9% (de la minus 0,5%), la care se adaugă marja băncii, rezultând un cost al finanţării care depăşeşte 6-7% la euro.

    Întrebarea pe care au pus-o reprezentanţii companiilor româneşti a fost când scad dobânzile, pentru că “Nu mai rezistăm. Dobânzile sunt prea mari, costurile de finanţare sunt prea mari”.

    Ionuţ Lianu, şeful trezoreriei CEC Bank, a spus că nivelul dobânzilor care au fost înainte (ROBOR la 1,5% şi EURIBOR negativ) a fost mai degrabă o excepţie. Aceste dobânzi s-au datorat unei anumite conjuncturi economice mondiale, care astăzi nu mai există. În aceste condiţii, este puţin probabil ca dobânzile, cel puţin la lei, să revină la nivelurile anterioare, cel puţin pe termen scurt, a menţionat Lianu.

    Dobânzile la lei din piaţă sunt influenţate de dobânda oferită de BNR băncilor la depozite (6%) şi de dobânzile pe care le plăteşte Ministerul Finanţelor ca să se împrumute din piaţă (6,16% la şase luni şi 7,08% la 10 ani). Ministerul Finanţelor este principalul aspirator de bani şi de aceea influenţează foarte mult dobânzile. Mai mult decât atât, băncile se împrumută în piaţă pentru necesarul lor de finanţare şi de capital (MREL), iar acolo dibânzile depăşesc 7%, ajungând chiar la 9% la euro.

    Dacă băncile se împrumută cu 7-9%, nu au cum să ofere la credite dobânzi mai mici.

    Reacţia antreprenorililor români a fost imediată: Şi noi ce facem, că nu vom putea plăti dobânzi aşa de mari?

    Toate companiile încearcă să transfere costurile în creştere – dobânzi mai mari, preţuri la materii prime mai mari, impozite şi taxe mai mari, salarii mai mari – în majorarea preţului produsului final, dar nu toată lumea reuşeşte acest lucru. Doar companiile mari, care sunt puternice pe lanţul economic, au puterea de a-şi impune preţurile.

    Majorarea inflaţiei, coroborată cu creşterea mai redusă a salariilor, a dus la scăderea puterii de cumpărare, iar acest lucru se vede în consum, acolo unde se înregistrează o scădere evidentă în volumul de produse şi servicii cumpărate.

    Pentru a nu fi nevoite să reducă preţurile, companiile au redus cantitatea şi gramajul produselor, ceea ce, în limbajul economic, se cheamă shrinkflation.

    Dar nu toate companiile pot să facă acest lucru, să jongleze din preţuri şi din cantitate.

    Situaţia din economie nu este roz, au menţionat antreprenorii de la Bacău.

    Pe lângă scăderea economică evidentă, companiile se confruntă cu scăderea cash flow-ului, care intervine din prelungirea duratei încasării facturilor, în varianta cea mai fericită, şi chiar neîncasarea facturilor.

    La fel ca la Arad şi Craiova, şi la Bacău companiile româneşti au spus că problema cea mai mare este că statul plăteşte din ce în ce mai greu şi mai târziu facturile pentru lucrările efectuate, ceea ce induce mari probleme de lichiditate.

    Companiile româneşti riscă să se blocheze şi să blocheze tot lanţul. Guvernul nu-şi plăteşte facturile pentru că stă prost cu banii, cheltuielile bugetare sunt mai mari decât încasările, iar colectarea taxelor şi impozitelor se face din ce în ce mai greu. Având în vedere această situaţie cu plăţile statului, băncile au devenit din ce în ce mai reticente în a finanţa imediat firmele româneşti care au de încasat bani de la stat, pentru că nu există o predictibilitate a acestor plăţi. În aceste condiţii, firmele româneşti se confruntă cu mari probleme de cash flow.

    Nu puteţi vorbi la Guvern să facă plăţile mai repede, să ne dea statul banii ca şi noi să ne putem plăti furnizorii şi creditele de la bancă?, a fost întrebarea adresată de către antreprenorii români conducerii CEC Bank.

    Majorarea salariului minim pe economie de la 1 octombrie de la 3.000 de lei la 3.300 de lei şi perspectiva majorării din nou a salariului minim de la 1 ianuarie 2024, plus încă o majorare pe parcursul anului, înainte de alegeri, de către Guvern, a fost extrem de criticată de către reprezentaţii companiilor româneşti.

    Cum crede Guvernul că putem plăti peste noapte aceste creşteri salariale, de unde să scoatem noi aceşti bani dacă tot Guvernul nu ne dă banii, nu ne plăteşte facturile?, a fost reacţia antreprenorilor români.

    Mulţi dintre ei au business în sectorul de agrobusiness – agricultură şi industrie alimentară -, acolo unde salariul minim este mai mare, iar acum Guvernul a eliminat facilitatea fiscală privind plata CASS, adică firmele vor trebui să majoreze salariile cu 10% pentru ca angajaţii să primească acelaşi net, sau să nu le majoreze, dar atunci salariul net al angajatului va scădea cu 10%.

    Guvernul a majorat salariul minim din agricultură şi industria alimentară de la 3.000 de lei la 3.436 de lei brut, iar în construcţii de la 4.000 de lei la 4.582 de lei brut doar pentru a compensa eliminarea impozitului de 10% pentru CASS.

    La nivel local, multe companii româneşti lucrează cu salariul minim, iar orice creştere a lui le dă peste cap situaţia financiară, mai ales dacă nu au puterea să majoreze preţurile.

    Situaţia din economie a devenit din ce în ce mai tensionată, o presiune în plus fiind creşterile de taxe şi impozite care au intrat în vigoare acum, sau care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024.

    Pentru toată lumea problema este legată de lichidităţi, de cash flow, de încasarea facturilor, de recuperarea banilor, de plata salariilor, de plata frunizorilor, pentru a nu se bloca.

    O parte dintre companii – care nu reuşesc să-şi încaseze facturile fie de la stat, fie de la alte companii – aduc în discuţie intrarea în concordat preventiv sau chiar direct în insolvenţă, pentru a încerca să se protejeze în faţa presiunii plăţilor şi a creditorilor.

    În ultimii ani băncile au fost ferite de credite neperformante, dar s-ar putea ca situaţia să se schimbe dacă problema de lichiditate, de încasare a facturilor, mai ales de la stat, va deveni din ce în ce mai critică.

  • Plouă cu bani la una dintre cele mai importante bănci din lume: Vârful de lance al Morgan Stanley a fost recompensat cu bonusuri speciale de zeci de milioane de dolari: Este în interesul băncii noastre şi al acţionarilor

    Morgan Stanley a acordat bonusuri speciale în valoare de 60 de milioane de dolari noului director general Ted Pick şi celor doi adjuncţi ai săi, Andy Saperstein şi Dan Simkowitz, scrie Bloomberg.

    Bonusurile pe bază de acţiuni, anunţate vineri, vin imediat după banca a spus că James Gorman va fi înlocuit de Ted Pick. Lupta pentru postul de CEO s-a dat între Pick, Andy Saperstein şi Daniel Simkwoitz, care vor rămâne să gestioneze activele companiei şi divizia de wealth management. Mai mult, Simkowitz îl va înlocui pe Pick în calitate de copreşedinte la conducerea diviziei de investiţii bancare şi tranzacţionare.

    Comitetul de succesiune al consiliului de administraţie „a stabilit că acordarea bonusurilor pentru fiecare dintre noii noştri directori şi copreşedinţi este în interesul companiei şi al acţionarilor săi.”

    Gorman, în vârstă de 65 de ani, îi predă frâiele lui Pick, după un mandat care a schimbat banca de pe Wall Street. Pick, în vârstă de 54 de ani, este un veteran cu trei decenii experienţă în bancă, care a urcat în ierarhie de la rolul de analist, la ce del de bancher pe pieţele de capital şi şef al unităţii de tranzacţionare a acţiunilor firmei.

    Pentru poziţia sa de de co-preşedinte, şef al titlurilor de valoare instituţionale şi co-şef al strategiei corporative, Ted Pick a primit 23,5 milioane de dolari, sumă în care intră inclusiv salariul său, bonusuri în numerar şi premii în acţiuni, pentru performanţa sa din 2022.

    Bonusurile vin pe fondul unei atenţii intense, la nivelul întregului sector, asupra compensaţiilor şi a altor cheltuieli, cauzată de o criză prelungită a încheierii de tranzacţii şi a îngrijorării privind impactul pe care o eventuală recesiune l-ar avea asupra veniturilor de pe Wall Street.

    Gorman va rămâne director general până la sfârşitul anului, apoi va fi preşedinte executiv, ajutând la tranziţie. Pick îşi va începe noul mandat în ianuarie. Când Gorman a devenit CEO în 2010, predecesorul său John Mack a deţinut rolul de preşedinte timp de doi ani, înainte de a-i ceda şi acest titlu lui Gorman.

    Salariul lui Gorman a fost redus cu 10%, până la 31,5 milioane de dolari în 2022, un an în care profitul s-a prăbuşit şi acţiunile Morgan Stanley s-au scufundat. Acest declin a urmat unei majorări de 6% a salariului pentru 2021, când firma cu sediul la New York a înregistrat cel mai profitabil an de până atunci. Cu un an mai devreme, el l-a depăşit pe Jamie Dimon de la JPMorgan Chase & Co. ca fiind cel mai bine plătit director general al unei bănci din SUA.

     

     

     

  • Plouă cu bani la una dintre cele mai importante bănci din lume: Vârful de lance al Morgan Stanley a fost recompensat cu bonusuri speciale de zeci de milioane de dolari: Este în interesul băncii noastre şi al acţionarilor

    Morgan Stanley a acordat bonusuri speciale în valoare de 60 de milioane de dolari noului director general Ted Pick şi celor doi adjuncţi ai săi, Andy Saperstein şi Dan Simkowitz, scrie Bloomberg.

    Bonusurile pe bază de acţiuni, anunţate vineri, vin imediat după banca a spus că James Gorman va fi înlocuit de Ted Pick. Lupta pentru postul de CEO s-a dat între Pick, Andy Saperstein şi Daniel Simkwoitz, care vor rămâne să gestioneze activele companiei şi divizia de wealth management. Mai mult, Simkowitz îl va înlocui pe Pick în calitate de copreşedinte la conducerea diviziei de investiţii bancare şi tranzacţionare.

    Comitetul de succesiune al consiliului de administraţie „a stabilit că acordarea bonusurilor pentru fiecare dintre noii noştri directori şi copreşedinţi este în interesul companiei şi al acţionarilor săi.”

    Gorman, în vârstă de 65 de ani, îi predă frâiele lui Pick, după un mandat care a schimbat banca de pe Wall Street. Pick, în vârstă de 54 de ani, este un veteran cu trei decenii experienţă în bancă, care a urcat în ierarhie de la rolul de analist, la ce del de bancher pe pieţele de capital şi şef al unităţii de tranzacţionare a acţiunilor firmei.

    Pentru poziţia sa de de co-preşedinte, şef al titlurilor de valoare instituţionale şi co-şef al strategiei corporative, Ted Pick a primit 23,5 milioane de dolari, sumă în care intră inclusiv salariul său, bonusuri în numerar şi premii în acţiuni, pentru performanţa sa din 2022.

    Bonusurile vin pe fondul unei atenţii intense, la nivelul întregului sector, asupra compensaţiilor şi a altor cheltuieli, cauzată de o criză prelungită a încheierii de tranzacţii şi a îngrijorării privind impactul pe care o eventuală recesiune l-ar avea asupra veniturilor de pe Wall Street.

    Gorman va rămâne director general până la sfârşitul anului, apoi va fi preşedinte executiv, ajutând la tranziţie. Pick îşi va începe noul mandat în ianuarie. Când Gorman a devenit CEO în 2010, predecesorul său John Mack a deţinut rolul de preşedinte timp de doi ani, înainte de a-i ceda şi acest titlu lui Gorman.

    Salariul lui Gorman a fost redus cu 10%, până la 31,5 milioane de dolari în 2022, un an în care profitul s-a prăbuşit şi acţiunile Morgan Stanley s-au scufundat. Acest declin a urmat unei majorări de 6% a salariului pentru 2021, când firma cu sediul la New York a înregistrat cel mai profitabil an de până atunci. Cu un an mai devreme, el l-a depăşit pe Jamie Dimon de la JPMorgan Chase & Co. ca fiind cel mai bine plătit director general al unei bănci din SUA.

     

     

     

  • Semnele unei crize imobiliare se adună încet: Investitorii vin după sacii de bani băgaţi în imobiliarele europene, dar în buzunarele jucătorilor din real-estate bate vântul. Proiecte de sute de milioane de euro au rămas nefinalizate şi continuă să fie pasate de la dezvoltator la dezvoltator

    Cu doar doi ani în urmă, compania de investiţii imobiliare Aggregate Holdings SA  achiziţiona proiectul Fuerst din Berlin, un plan de dezvoltare a unui spaţiu care însumează  două milioane de metri pătraţi pe Kurfuerstendamm, unul dintre cele mai faimoase bulevarde din oraş. Atunci proiectul a fost considerat o declaraţie de ambiţie, în prezent s-a transformat în cea mai puternică dovadă că dezvoltatorul imobiliar german are probleme majore, scrie Bloomberg.

    Creditorii principali ai proiectului, inclusiv fondul londonez Fidera Group, susţin un plan de restructurare a datoriilor dezvoltatorului pentru una din bijuteriile portofoliului imobiliar al Aggregate, care se mândrea nu de mult cu active de 8,3 miliarde de euro. Conform planului, ar urma să fie numiţi noi acţionari majoritari şi doar creditorii principali ar rămâne mai mult sau mai puţin nevătămaţi.

    Costurile ridicate ale construcţiei şi datoriile prea mari au făcut ca Aggregate – deţinută majoritar de investitorul austriac Guenther Walcher şi condusă  de partenerul său de afaceriCevdet Caner – să se confrunte cu deficite bugetare şi au dus la oprirea lucrărilor de construcţie.

    Problemele de pe şantierul din Berlin, care ar urma să includă birouri, un hotel şi magazine şi care ar urma să fie finalizat până la sfârşitul anului viitor, reprezintă un exemplu spectaculos de explozie şi prăbuşire a sectorului imobiliar din Germania, unde era banilor ieftini a trecut şi a făcut loc celor 10 majorări consecutive al ratei dobânzii de către Banca Centrală Europeană.

    Proiectul Fuerst a fost cumpărat de o filială a Vivion Investments Sarl a magnatului israelian Amir Dayan pentru aproximativ 540 de milioane de euro în decembrie 2019 şi a fost vândut către Aggregate doar 18 luni mai târziu pentru aproximativ 850 de milioane de euro, facilitat cu o finanţare complexă organizată de Corestate Bank. În iunie, a fost evaluată la aproximativ jumătate din această sumă, potrivit unor documente consultate de Bloomberg.

    Competiţia acerbă pentru refinanţare arată, de asemenea, cum creditorii sunt gata de orice pentru a limita pierderile cauzate de prăbuşirea globală a sectorului imobiliar.

    Safra Sarasin, un creditor subordonat ale cărui creanţe riscă să fie profund afectate de planul de restructurare a datoriei, dă în judecată firmele legate de proiectul Fuerst în instanţele din Luxemburg. Alţi creditori aflaţi mai în spate la coada pentru rambursare au nemulţumiri similare.

    Alături de Fidera, printre ceilalţi creditori principali ai proiectului se numără cel mai mare sistem de pensii secundare din sectorul public din Germania, Versorgungsanstalt des Bundes und der Laender.

    Pentru dezvoltatorul german lucrurile nu arată deloc bine, iar dovada că Aggregate pare să se scufunde este chiar istoricul eşecurilor sale recente.

    Deja în acest an, Aggregate şi-a văzut lista de investitori puternic sărăcită. În iunie, a trebuit să predea cheile proiectului QH Track, tot din Berlin, către Oaktree Capital Management, după ce acesta a depăşit planurile privind costurile pe care compania trebuia să le suporte.

    Anterior, Aggregate a cedat Vivion – companie de real estate luxemburgheză – controlul asupra unei alte părţi din proiectul Quartier Heidestrasse (QH), pentru a achita datoriile legate de afacerea Fuerst. În martie, Aggregate a cedat şi controlul unităţii sale portugheze Vic Properties unui grup de creditori, printre care se numără AlbaCore Capital şi Mudrick Capital.

    Acesta nu este singurul dezvoltator german care renunţă la proiecte pe bandă rulantă şi dă semne de slăbiciune. În ultimele luni, Gerch Group, Project Immobilien şi Euroboden au solicitat deschiderea procedurii de insolvenţă, ceea ce ridică tot mai multe întrebări privind stabilitatea real-estateului european.

    „Începem să vedem tot mai multe probleme în sectorul imobiliar. Există riscul ca acestea să se multplice în următoarele 12 luni”, a declarat Maud Visschedijk, partener internaţional în cadrul echipei de datorii şi finanţări structurate a Cushman & Wakefield.

     

  • Fritz: Guvernul pregăteşte un jaf al bugetelor locale. Este un asalt fără precedent la banii oraşelor

    Primarul Timişoarei Dominic Fritz a criticat dur ordonanţa de urgenţă adoptată vineri de Guvern, care vizează reducerea cheltuielilor bugetare.
    „Guvernul pregăteşte un jaf al banilor timişorenilor şi al altor bugete locale din România. Prin această ordonanţă vrea să ne forţeze să nu mai putem cheltui bani de la bugetul local, pentru a rămâne cu un excedent la finalul anului. Acel excedent, cel mai probabil, prin fondul de rezervă va ajunge în bugetul statului de unde îl vor distribui discreţionar pentru a acoperi alte găuri din bugetul de stat. Este un asalt fără precedent la banii oraşelor din România şi fac un apel la toţi primarii să se opună acestei măsuri. Mă adresez şi parlamentarilor să corecteze această ordonanţă în Parlament”, a spus Dominic Fritz.

    Primarul Timişoarei spune că efectele acestei OUG sunt catastrofale pentru oraşele României pe termen mediu şi lung.
    „Ce nu înţelege Guvernul, sau poate înţelege dar nu îi pasă, este că dacă oprim acum toate investiţiile făcute din bugetul local este ca o bombă cu ceas pentru absorbţia fondurilor europene în România în anii ce vin.

    Dacă nu putem acum să pornim anumite studii de fezabilitate sau proiecte tehnice pe care să le licităm şi să le finalizăm în următoarele 6-9 luni, anul viitor nu vom avem ce proiecte să depunem pentru atragerea de fonduri europene. Asta va însemna că toată România va întârzia pentru următorul ciclu de finanţare a fondurilor europene. Iar aceste întârzieri se văd zilnic în viaţa fiecărui român, prin infrastructură proastă, şcoli şi spitale din secolul trecut sau insuficient spaţiu verde”, a mai declarat Dominic Fritz.

    El atrage atenţia că noul act normativ va avea un impact devastator asupra investiţiilor imediate planificate de Primăria Timişoara.

    „Ce înseamnă pentru noi în Timişoara? Înseamnă că nu mai putem încheia contracte noi nici măcar pentru partea de investiţii. De exemplu, nu mai putem să semnăm contractul cu câştigătorul concursului internaţional de arhitectură pentru Piaţa Victoriei sau să achiziţionăm servicii de reparaţii pentru Sinagoga din Fabric care se va prăbuşi în această iarnă dacă nu o punem în siguranţă. Dar ne blochează şi o serie de alte proiecte pe care trebuie să le începem acum ca să putem aplica pentru fonduri europene anul viitor”, a conchis primarul USR al Timişoarei.

    „Aprobăm o serie de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ţinta de deficit bugetar asumat prin Programul de Convergenţă. Am spus de la bun început că statul trebuie să fie primul care face economii. De aceea, limităm şi reducem cheltuielile bugetare până la sfârşitul acestui an. Trebuie să ţinem deficitul sub control şi să nu punem în pericol fondurile europene sau PNRR-ul”, a spus premierul Marcel Ciolacu la începutul şedinţei de Guvern în care a fost adoptată ordonanţa.
     

  • Banca Transilvania este prima bancă din România care oferă transferuri instant în euro, atât plăti, cât şi încasări, odată cu aderarea la sistemul european de decontare instant care include peste 500 de bănci din UE

    Banca Transilvania a introdus optiunea transferurilor instant în euro, pentru persoane fizice şi companii, aderând astfel la iniţiativa europeană privind plăţile instant către peste 500 de bănci din UE.

    „Suntem prima bancă din România care pune la dispoziţia clienţilor gama completă de transferuri instant în euro, disponibilă în Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă plăţi instant către peste 500 de bănci din UE. Ne bucurăm să facem parte din această comunitate de bănci care, aderând la sistemul de decontare TIPS, transformă bankingul şi plăţile în Europa. Cu cât ne alăturăm mai multe bănci, cu atât mai accesibile vor fi aceste plăţi în România şi în Europa, pentru a fi şi mai competitivi cu ajutorul digitalizării. Plăţile instant eliberează practic bani din fluxul procesării – aşa-numitele sume de tranzit – bani care pot fi folosiţi mai repede pentru consum sau investiţii”,  declară Leontin Toderici, Director General Adjunct Operaţiuni, Banca Transilvania.  

    Primul pas în acest demers a fost făcut anul trecut, când BT a lansat Încasările instant în euro.

    Transferurile instant în euro – plăţi şi încasări – înseamnă acces la bani în aproximativ zece secunde. Firmele pot realiza aceste plăţi prin BT24 şi NeoBT, iar persoanele fizice, tot prin NeoBT.

    Plăţile instant pentru populaţie: 

    Banii sunt primiţi de beneficiarul plăţii în maxim 10 secunde.

    Pot fi transferaţi până la 1.000 de euro/tranzacţie.

    Beneficiile plăţilor instant la comisioanele standard, similare celor pentru alte plăţi în euro, realizate în zona SEPA (Single Euro Payments Area).

    Plăţile instant pentru pentru business-uri:

    Înseamnă un flux de numerar eficient şi o gamă mai largă de mijloace de plată.

    Decontarea este realizată în maxim zece secunde.

    Serviciul este disponibil non-stop, la comisioane standard, similare celor pentru alte plăţi în euro, în zona SEPA.

    Plăţile şi încasările instant în euro sunt incluse în Pachetele BT de cont curent Nelimitat care conţin tranzacţii interbancare: Pachetul Nelimitat&10, Pachetul Nelimitat&25, Nelimitat All Inclusive şi Pachetul Contul Primul An Gratuit.

    Suma maximă de plată este de 10.000 de euro/tranzacţie.

    Banca Transilvania se numără printre cele peste 500 de bănci cu 13.000 de unităţi din Uniunea Europeana (zona SEPA), care au aderat la sistemul de decontare TIPS (Target Instant Payment Settlement).


     

     

  • Ţara europeană care se confruntă cu o criză imobiliară uriaşă după ce proiecte de sute de milioane de euro au rămas nefinalizate şi continuă să fie pasate de la dezvoltator la dezvoltator

    Cu doar doi ani în urmă, compania de investiţii imobiliare Aggregate Holdings SA  achiziţiona proiectul Fuerst din Berlin, un plan de dezvoltare a unui spaţiu care însumează  două milioane de metri pătraţi pe Kurfuerstendamm, unul dintre cele mai faimoase bulevarde din oraş. Atunci proiectul a fost considerat o declaraţie de ambiţie, în prezent s-a transformat în cea mai puternică dovadă că dezvoltatorul imobiliar german are probleme majore, scrie Bloomberg.

    Creditorii principali ai proiectului, inclusiv fondul londonez Fidera Group, susţin un plan de restructurare a datoriilor dezvoltatorului pentru una din bijuteriile portofoliului imobiliar al Aggregate, care se mândrea nu de mult cu active de 8,3 miliarde de euro. Conform planului, ar urma să fie numiţi noi acţionari majoritari şi doar creditorii principali ar rămâne mai mult sau mai puţin nevătămaţi.

    Costurile ridicate ale construcţiei şi datoriile prea mari au făcut ca Aggregate – deţinută majoritar de investitorul austriac Guenther Walcher şi condusă  de partenerul său de afaceriCevdet Caner – să se confrunte cu deficite bugetare şi au dus la oprirea lucrărilor de construcţie.

    Problemele de pe şantierul din Berlin, care ar urma să includă birouri, un hotel şi magazine şi care ar urma să fie finalizat până la sfârşitul anului viitor, reprezintă un exemplu spectaculos de explozie şi prăbuşire a sectorului imobiliar din Germania, unde era banilor ieftini a trecut şi a făcut loc celor 10 majorări consecutive al ratei dobânzii de către Banca Centrală Europeană.

    Proiectul Fuerst a fost cumpărat de o filială a Vivion Investments Sarl a magnatului israelian Amir Dayan pentru aproximativ 540 de milioane de euro în decembrie 2019 şi a fost vândut către Aggregate doar 18 luni mai târziu pentru aproximativ 850 de milioane de euro, facilitat cu o finanţare complexă organizată de Corestate Bank. În iunie, a fost evaluată la aproximativ jumătate din această sumă, potrivit unor documente consultate de Bloomberg.

    Competiţia acerbă pentru refinanţare arată, de asemenea, cum creditorii sunt gata de orice pentru a limita pierderile cauzate de prăbuşirea globală a sectorului imobiliar.

    Safra Sarasin, un creditor subordonat ale cărui creanţe riscă să fie profund afectate de planul de restructurare a datoriei, dă în judecată firmele legate de proiectul Fuerst în instanţele din Luxemburg. Alţi creditori aflaţi mai în spate la coada pentru rambursare au nemulţumiri similare.

    Alături de Fidera, printre ceilalţi creditori principali ai proiectului se numără cel mai mare sistem de pensii secundare din sectorul public din Germania, Versorgungsanstalt des Bundes und der Laender.

    Pentru dezvoltatorul german lucrurile nu arată deloc bine, iar dovada că Aggregate pare să se scufunde este chiar istoricul eşecurilor sale recente.

    Deja în acest an, Aggregate şi-a văzut lista de investitori puternic sărăcită. În iunie, a trebuit să predea cheile proiectului QH Track, tot din Berlin, către Oaktree Capital Management, după ce acesta a depăşit planurile privind costurile pe care compania trebuia să le suporte.

    Anterior, Aggregate a cedat Vivion – companie de real estate luxemburgheză – controlul asupra unei alte părţi din proiectul Quartier Heidestrasse (QH), pentru a achita datoriile legate de afacerea Fuerst. În martie, Aggregate a cedat şi controlul unităţii sale portugheze Vic Properties unui grup de creditori, printre care se numără AlbaCore Capital şi Mudrick Capital.

    Acesta nu este singurul dezvoltator german care renunţă la proiecte pe bandă rulantă şi dă semne de slăbiciune. În ultimele luni, Gerch Group, Project Immobilien şi Euroboden au solicitat deschiderea procedurii de insolvenţă, ceea ce ridică tot mai multe întrebări privind stabilitatea real-estateului european.

    „Începem să vedem tot mai multe probleme în sectorul imobiliar. Există riscul ca acestea să se multplice în următoarele 12 luni”, a declarat Maud Visschedijk, partener internaţional în cadrul echipei de datorii şi finanţări structurate a Cushman & Wakefield.

     

  • Semnele unei crize imobiliare se adună încet: Investitorii vin după sacii de bani băgaţi în imobiliarele europene, dar în buzunarele jucătorilor din real-estate bate vântul. Proiecte de sute de milioane de euro au rămas nefinalizate şi continuă să fie pasate de la dezvoltator la dezvoltator

    Cu doar doi ani în urmă, compania de investiţii imobiliare Aggregate Holdings SA  achiziţiona proiectul Fuerst din Berlin, un plan de dezvoltare a unui spaţiu care însumează  două milioane de metri pătraţi pe Kurfuerstendamm, unul dintre cele mai faimoase bulevarde din oraş. Atunci proiectul a fost considerat o declaraţie de ambiţie, în prezent s-a transformat în cea mai puternică dovadă că dezvoltatorul imobiliar german are probleme majore, scrie Bloomberg.

    Creditorii principali ai proiectului, inclusiv fondul londonez Fidera Group, susţin un plan de restructurare a datoriilor dezvoltatorului pentru una din bijuteriile portofoliului imobiliar al Aggregate, care se mândrea nu de mult cu active de 8,3 miliarde de euro. Conform planului, ar urma să fie numiţi noi acţionari majoritari şi doar creditorii principali ar rămâne mai mult sau mai puţin nevătămaţi.

    Costurile ridicate ale construcţiei şi datoriile prea mari au făcut ca Aggregate – deţinută majoritar de investitorul austriac Guenther Walcher şi condusă  de partenerul său de afaceriCevdet Caner – să se confrunte cu deficite bugetare şi au dus la oprirea lucrărilor de construcţie.

    Problemele de pe şantierul din Berlin, care ar urma să includă birouri, un hotel şi magazine şi care ar urma să fie finalizat până la sfârşitul anului viitor, reprezintă un exemplu spectaculos de explozie şi prăbuşire a sectorului imobiliar din Germania, unde era banilor ieftini a trecut şi a făcut loc celor 10 majorări consecutive al ratei dobânzii de către Banca Centrală Europeană.

    Proiectul Fuerst a fost cumpărat de o filială a Vivion Investments Sarl a magnatului israelian Amir Dayan pentru aproximativ 540 de milioane de euro în decembrie 2019 şi a fost vândut către Aggregate doar 18 luni mai târziu pentru aproximativ 850 de milioane de euro, facilitat cu o finanţare complexă organizată de Corestate Bank. În iunie, a fost evaluată la aproximativ jumătate din această sumă, potrivit unor documente consultate de Bloomberg.

    Competiţia acerbă pentru refinanţare arată, de asemenea, cum creditorii sunt gata de orice pentru a limita pierderile cauzate de prăbuşirea globală a sectorului imobiliar.

    Safra Sarasin, un creditor subordonat ale cărui creanţe riscă să fie profund afectate de planul de restructurare a datoriei, dă în judecată firmele legate de proiectul Fuerst în instanţele din Luxemburg. Alţi creditori aflaţi mai în spate la coada pentru rambursare au nemulţumiri similare.

    Alături de Fidera, printre ceilalţi creditori principali ai proiectului se numără cel mai mare sistem de pensii secundare din sectorul public din Germania, Versorgungsanstalt des Bundes und der Laender.

    Pentru dezvoltatorul german lucrurile nu arată deloc bine, iar dovada că Aggregate pare să se scufunde este chiar istoricul eşecurilor sale recente.

    Deja în acest an, Aggregate şi-a văzut lista de investitori puternic sărăcită. În iunie, a trebuit să predea cheile proiectului QH Track, tot din Berlin, către Oaktree Capital Management, după ce acesta a depăşit planurile privind costurile pe care compania trebuia să le suporte.

    Anterior, Aggregate a cedat Vivion – companie de real estate luxemburgheză – controlul asupra unei alte părţi din proiectul Quartier Heidestrasse (QH), pentru a achita datoriile legate de afacerea Fuerst. În martie, Aggregate a cedat şi controlul unităţii sale portugheze Vic Properties unui grup de creditori, printre care se numără AlbaCore Capital şi Mudrick Capital.

    Acesta nu este singurul dezvoltator german care renunţă la proiecte pe bandă rulantă şi dă semne de slăbiciune. În ultimele luni, Gerch Group, Project Immobilien şi Euroboden au solicitat deschiderea procedurii de insolvenţă, ceea ce ridică tot mai multe întrebări privind stabilitatea real-estateului european.

    „Începem să vedem tot mai multe probleme în sectorul imobiliar. Există riscul ca acestea să se multplice în următoarele 12 luni”, a declarat Maud Visschedijk, partener internaţional în cadrul echipei de datorii şi finanţări structurate a Cushman & Wakefield.

     

  • Chef Florin Dumitrescu, prima reacţie după anunţul concedierii de la Chefi la Cuţite. Banii au fost problema?

    Antena 1 a anunţat aseară că a încetat colaborarea cu Florin Dumitrescu, Sorin Bontea şi Cătălin Scărlătescu din cauza refuzului acestora 3 de a participa la filmările sezonului a cărui producţie era programată să înceapă la începutul acestei luni.

    Mai mult decât atât, oficialii postului au anunţat că cei trei Chefi au fost informaţi despre cum arată calendarul filmărilor încă din luna martie.

    Chef Florin Dumitrescu, prima reacţie după anunţul concedierii de la Chefi la Cuţite
    AFLĂ MAI MULTE DESPRE: Chef Florin Dumitrescu, de la „Chefi la cuţite”, declaraţie şocantă: „Vă spun că divorţez si eu”

    În prima instanţă, prin intermediul comunicatului emis de departamentul de comunicare al postului, cei care au transmis un punct de vedere au fost producătorul general, Mona Segall, şi CEO Antena 1, Mihai Ioniţă.

    Florin Dumitrescu, Cătălin Scărlătescu şi Sorin Bontea, daţi afară de la Chefi la cuţite

    „Am fost întotdeauna aproape de oamenii cu care lucrez pentru că echipa mi-a fost şi familie. Ne-am făcut confesiuni, am căutat soluţii când ne-a fost greu, ne-am sprijinit, ne-am sfătuit şi ne-am bucurat împreună. Spre marea mea surprindere, cu mai puţin de o lună înainte de începerea filmărilor, am aflat că ei sunt prea obositi ca să mai continue acest proiect, lucru pe care mie, personal, nu mi l-au spus niciodată. Ştiu cât de mult te consumă fiecare sezon, câtă energie îţi trebuie ca să îl duci la capăt, că e nevoie de timp pentru a te încărca din nou, dar mai ştiu că eu am avut alături nu doar 3 personaje care făceau parte dintr-un juriu, ci 3 oameni profesionişti, care după atâţia ani înţeleg televiziune, înţeleg şi ştiu ce presupune pregătirea acestui format, ştiu că aceste decizii luate în ultimul moment impactează o echipă de peste 150 de oameni şi nu pot fi remediate într-o lună de zile.

    Chefi la Cuţite este unul dintre cele mai puternice branduri de televiziune, un brand la care lucrez alături de echipa mea de peste 8 ani de zile, un brand de care telespectatorii merită să se bucure în continuare, pentru că, la final, ei sunt creatorii de vedete şi responsabilitatea vedetelor este faţă de publicul care i-a adus aici. Profesional şi uman ştiu că am făcut tot ce s-a putut. Rolul meu a fost să îi învăţ televiziune, să construiesc pentru ei cel mai bun context posibil. Şi eu am obosit, de foarte multe ori, dar responsabilitatea în faţa echipei şi a oamenilor cu care lucrez este mereu unul din secretele acestor mulţi ani în televiziune”, a declarat MONA SEGALL.

    Cititi ma multe pe www.mediaflux.ro

  • DOUĂ creşteri de pensii! Când se dau BANII

    Vom avea două creşteri de pensii în 2024. Cel puţin aşa declară şeful Casei Naţionale de Pensii care promite că, pe lângă indexarea pensiilor de la 1 ianuarie, pensionarii vor beneficia şi de recalcularea pensiilor care este aproape la final. Oficialul a prezentat şi noua formulă de calcul pentru cele cinci milioane de pensii ale românilor.

    Două creşteri de pensii în 2024
    Şeful Casei Naţionale de Pensii, Daniel Baciu a declarat că pensionarii vor beneficia de două măriri de pensii în 2024: indexarea cu rata inflaţiei (sau creşterea pe care o decide guvernul) şi recalcularea pensiilor.

    „În mod normal ar trebui să avem parte de amândouă. Sunt lucruri diferite care apar în lege. Vorbim de indexare care va respecta inflaţia. Iar recalcularea va fi folosită pentru a recalcula pe baza noii formulate de calcul a pensiilor” a declarat Daniel Baciu, şeful Casei Naţionale de Pensii.

    Creşterea pensiilor de la 1 ianuarie
    Prima creştere a pensiilor este aşteptată la 1 ianuarie 2024. Conform legii, această mărire ar trebui să se facă cu rata inflaţiei, dar Guvernul ia în calcul mai multe variante.

    Premierul Marcel Ciolacu a declarat zilele trecut că pensiile vor creşte de la 1 ianuarie 2024 cu minimum 5%, precizând că unele vor fi majorate cu 40% sau cu 20%. El susţine că obiectivul reformei este de a elimina cât mai multe inechităţi din interiorul legii, măsură convenită cu Comisia Europeană. Ciolacu dă asigurări că începând de anul următor nu vor mai exista pensii de 1.000 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro