BusinessMagazin

Tag: banca

  • BNR menţine dobânda de politică monetară la nivelul de 1,25%, cel mai redus nivel din istoria României, şi păstrează neschimbat şi nivelul rezervelor minime obligatorii ale băncilor

    Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an.

    De asemenea, Banca Naţională a păstrat şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75%.

    Nivelurile actuale ale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit sunt şi ele neschimbate.

    Dobânda de poltiică monetară este de 1,25% de la începutul acestui an, BNR anunţând în prima şedinţă din 2021 reducerea ratei de la 1,5% începând cu 18 ianuarie. La şedinţa din mai, Banca Naţională a păstrat neschimbat acest nivel.

    BNR a înjumătăţit practic rata dobânzii-cheie, de la 2,5% în martie 2020.

     

  • Veşti bune pentru cei care vor un credit ipotecar. Ce se întâmplă cu IRCC

    IRCC, dobânda de referinţă pentru calculul ratelor la bancă pentru creditele ipotecare şi de consum a scăzut la 1,25% faţă de 1,67%, cel mai redus nivel de la înfiinţarea lui.

    Acest IRCC este valabil pentru calculul ratelor în T3.

    IRCC-ul are un decalaj de 6 luni din momentul în care se întâmplă tranzacţiile efective de pe piaţa monetară până când BNR îl anunţă şi se aplică valabilitatea lui.

     

  • A lucrat o viaţă la bancă, dar acum a decis să se retragă într-un sat la ţară. Este incredibil cum a reuşit ea să transforme acest loc uitat de lume

    Proiectul Caselor de Oaspeţi de la Cincşor a apărut oficial pe scena turismului local în urmă cu patru ani şi a pus pe harta Transilvaniei un sat de doar 650 de locuitori, un sat uitat de lume, rămas undeva în negura timpului.

    Când fosta şcoală, fosta parohie şi două case tradiţionale săseşti au fost restaurate şi introduse în circuitul turistic, câteva mii de iubitorii de natură, de istorie şi de gastronomie locală şi-au pus Cincşorul pe lista de vizitat. Spre exemplu, doar anul trecut circa 8.000 de români şi străini au trecut pragul bisericii fortificate din sat, iar o parte s-au cazat în Casele de Oaspeţi. Pandemia de Covid-19 a dat iniţial peste cap planurile de vacanţă pentru acest an ale multora, dar lucrurile încep acum să se aşeze din nou pe făgaşul normal, iar România în general şi Transilvania în particular devin cap de listă în ceea ce priveşte destinaţiile de top pentru acest sezon.

    O antreprenoare care şi-a construit cariera în mediul bancar a dezvoltat, alături de soţul său, în satul natal Cincşor din Transilvania un proiect ce a găzduit 1.200 de vizitatori în 2019, majoritatea români. Încă de la început fondatorii au mizat pe turiştii locali, tineri de 25-45 de ani, ce lucrează în IT, media, în corporaţii sau care au profesii liberale. Sunt persoane cu venituri peste medie, iar decidenţii sunt în proporţie de 90% femei.

    „E un segment în creştere acesta, sunt oameni care vin atraşi de autenticitatea locului, de relaţia personalizată cu proprietarii. Plus că transmitem o poveste. Şi mai avem un avantaj, bucătăria, mai exact restaurantul propriu. Suntem deschişi tot timpul anului, iar în 2019 am avut un grad mediu de ocupare de 64%”, spune Carmen Schuster, cea care alături de soţul său a lansat proiectul Casele de Oaspeţi de la Cincşor. Ea locuieşte în localitatea braşoveană Cincşor, care numără doar 650 de locuitori. S-a mutat aici, alături de soţul său, acum aproape cinci ani şi a dezvoltat proiectul ce are o capacitate de cazare de circa 40 de persoane.

    „Nu există o lipsă de calitate a vieţii aici. Trebuie să fii racordat la oraş, e adevărat, dar şi comunităţile de aici sunt vii. Există efervescenţă. Nu ducem deloc lipsa oraşului. Aici, deşi munceşti mult, te poţi concentra mai bine. Nu mai pierzi timpul în trafic. În plus, nu suntem departe de cultură şi de activităţi sociale, Sibiul fiind la doar o oră distanţă. Plus că, o dată pe lună, venim la Bucureşti.”

    Carmen Schuster a plecat în Germania în ’85, cu gândul de a rămâne acolo. Studiase aici franceza şi germana, iar acolo a absolvit o facultate cu profil economic la Karlsruhe.

    Apoi s-a angajat în sistemul bancar, unde până în 2000 s-a ocupat de restructurarea băncilor din Germania. Prima dată a revenit în România în 1996 pentru un proiect internaţional de restructurare a CEC. A plecat înapoi şi a revenit ulterior în 2000, tot pentru un proiect de consultanţă.

    A fost angajată apoi de grupul austriac Erste Bank, care în 2006 a cumpărat BCR. Carmen Schuster face parte din echipa de tranziţie, tranziţie care a durat ceva ani. „Am făcut banking din pasiune. De altfel şi acum am lucrat la un proiect ce va fi implementat din toamnă şi care este menit să acorde credite pentru dezvoltarea businessurilor creionate de femei.”

    Este un proiect venit din Germania şi realizat de BERD în colaborare cu Savings Banks Foundation for International Cooperation. „Nu m-am desprins cu totul de banking, dar de acum mai bine de un deceniu am considerat că trebuie să găsesc o alternativă, că trebuie să mă racordez la alte domenii. Zona de restaurare şi cea culturală au fost întotdeauna pasiunile mele.”

    Astfel, în 2010, a început, alături de soţul său, să cumpere case în localitatea natală Cincşor pe care să le restaureze şi să le introducă în circuitul turistic. Acum aproape cinci ani s-au mutat în Transilvania şi se ocupă de acest proiect antreprenorial. „În 2010 am simţit că trebuie să rămân în România. A fost momentul când am început să construiesc ideea de case de oaspeţi. Deschiderea oficială a avut loc în 2016, însă am lucrat la proiectul de restaurare din 2010. În paralel lucram şi în corporaţie.”

    Cititi materialul integral aici 

  • Sfârşitul unei ere: Raiffeisen Bank România a făcut anunţul, după 19 ani

    Steven van Groningen, 63 de ani, preşedinte şi CEO al Raif­fei­sen Bank România, se pregăteşte să se retragă de la conducerea executivă a băncii, după 19 ani, o perioadă mar­cată de achiziţia Băncii Agricole, bu­mul economic şi al creditării bancare, pe­rioada de criză şi revenirea la ani de creştere, dar mai sustenabil.

    Conform unor surse din piaţa ban­cară, grupul austriac Raiffeisen a început un proces de recrutare pen­tru viitorul CEO, pe listă fiind atât ban­cheri din bancă, dar şi din alte bănci, cât şi expaţi.

    Steven van Groningen este cel mai longeviv şef de bancă de pe pia­ţă. El a preluat conducerea Raiffei­sen Bank România în 2002, atunci când gru­pul austriac a cumpărat Banca Agricolă, reuşind apoi să o inte­greze, rezultatul fiind o bancă de top cinci în România, care a fost ex­trem de pro­fitabilă, atât în perioada de bum economic şi bancar 2004-2008, cât şi în perioada de criză din 2008 în colo.

    Olandezul Steven van Groningen, participant la jocurile olimpice în echipa de canotaj a Olandei, a făcut cu­noştinţă cu sistemul bancar româ­nesc în 1993, când a avut poziţia de consilier la Banca Naţională. După un an a ple­cat la ABN Amro Bank, ban­ca olan­de­ză ce îşi deschidea opera­ţiu­nile la Bucureşti. În 1998 olandezii l-au trimis la Moscova, iar apoi la Buda­pes­ta. În 2001 s-a reîntors în România, iar în 2002 a preluat conducerea Raiffei­sen Bank, care tocmai cumpărase Banca Agricolă, o fostă bancă de stat afectată de creditele neperformante.

    La începuturile anilor 2000, Raif­fei­sen a deschis creditarea de retail odată cu scăderea dobânzilor la lei, sta­bilitatea cursului leu/dolar şi apoi a cursului leu/euro, pe fondul dorinţelor extraordinare a românilor de a lua credite de consum şi credite pentru achiziţia de apartamente.

    La mijlocul anilor 2000, Raiffeisen a fost printre băncile care au dat cre­di­te în franci elveţieni, un produs care, după apariţia crizei în 2008, a de­clanşat unul dintre cele mai mari scan­daluri bancare de pe piaţă, care nu s-a încheiat nici acum.

    Având un management al riscului mult mai prudent, Raiffeisen a tra­versat criza mult mai bine decât alte bănci, reuşind să rămână profitabilă, în timp ce alte bănci raportau pierderi. În 2013, Raiffeisen a achiziţionat portofoliul de retail al Citi Bank.

    Deşi a fost prezentă în aproape toate proiectele de vânzare de bănci din România, Raiffeisen nu a făcut nici o achiziţie. Din acest motiv creşterea, bazată numai pe creştere organică, a fost mult mai lentă.

    Deobicei, Raiffeisen era a patra bancă din România, dar în ultimii ani a fost depăşită de ING Bank., care a avut o strategie de creştere mult mai agresivă. Raiffeisen era a cincea bancă de pe piaţă. La finalul lui 2020 activele totale ale băncii au fost de 51,3 mld. lei,  adică 10,5 mld. euro, cu un profit net de 644 mil. lei, adică 131 mil. euro.

    Steven van Groningen a ţinut banca unită, chiar dacă lucrurile nu întotdeauna au fost cele mai liniştite.

    Dacă Steven van Groningen se va retrage la finalul acestui an, grupul austriac Raiffeisen trebuie să găsească un alt CEO, operaţiune destul de complicată, pe listă fiind bancheri din bancă, din afara băncii, români şi expaţi.

    Steven Van Groningen este căsătorit cu Valeria Răcilă, campioana olimpică a României în 1984 la canotaj.

  • Celebrul bancher Jamie Dimon spune că JPMorgan a început să acumuleze tot mai mult cash întrucât inflaţia pare să dureze mai mult decât se preconizase iniţial: Cea mai mare bancă americană a stocat 500 mld. dolari în numerar

    JPMorgan Chase, cea mai mare bancă din SUA în funcţie de active, a „acumulat în mod eficient” cash în loc să îl folosească pentru investiţii, având în vedere că potenţialele creşteri ale inflaţiei ar putea forţa Rezerva Federală (Fed – banca centrală americană) să majoreze ratele dobânzilor, a declarat CEO-ul Jamie Dimon, conform CNBC.

    Gigantul bancar s-a poziţionat astfel încât să beneficieze în urma creşterii înregistrate de ratele dobânzilor, mişcare ce îi va permite să cumpere active cu randamente mai mari.

    „Vom fi extrem de cumpătaţi deoarece cred că există o şase foarte bună ca inflaţia să fie mai mult decât un fenomen de tranziţie”, spune Dimon, singurul CEO de pe Wall Street care şi-a condus banca prin criza financiară din 2008 şi a rămas la cârma instituţiei.

    În prezent, JPMorgan deţine aproximativ 500 de miliarde de dolari în cash. Compania se aşteaptă să raporteze venituri nete din dobânzi, cea mai importantă resursă de profit a băncilor, de 52,5 miliarde de dolari în 2021, cu 2,5 miliarde sub nivelul estimat în februarie.

    Oficialii Fed au declarat că actuala creştere a preţurilor este temporară, inflaţia urmând să îşi revină la normal în viitorul apropiat. Însă există tot mai multe voci, printre case se găsesc economişti ai Deutsche Bank şi manageri de fonduri de hedging, care avertizează cu privire la consecinţele ignoranţei de care dă dovadă bancă centrală a Statelor Unite.

    Ieri, la sfârşitul şedinţelor de tranzacţionare ale burselor din New York, CEO-ul băncii Morgan Stanley, James Gorman, a declarat că există o şansă bună ca inflaţia să dureze mai mult decât se preconizase iniţial, Rezerva Federală fiind forţată astfel să majoreze ratele dobânzilor.

    „Întrebarea este când se va decide Fed să acţioneze? Trebuie să facă ceva la un moment dat, însă cred că va acţiona mai devreme, nu mai târziu – aşa cum indică situaţia actuală”, susţine Gorman.

     

  • Care este cel mai nou pariu al lui Warren Buffett. Investeşte în acesta jumătate de miliard de dolari

    Warren Buffett a investit 500 de milioane de dolari prin intermediul Berkshire Hathaway în compania din spatele Nubank, banca digitală din Brazilia care are aproape 40 de milioane de clienţi, potrivit unui anunţ al comaniei sud-americane, citat de CNBC.

    Nubank a fost fondată în 2013 şi a intrat în ultimii ani în vizorul investitorilor, întrucât startup-ul de atunci a reuşit să aducă un nou strat de servicii financiare digitale pentru zeci de milioane de oameni.

    Reprezentanţii companiei au declarat pentru Wall Street Journal că iau în calcul şi listarea la bursă, însă nu au pus la punct acest plan şi nu există un calendar oficial stabilit.

    Warren Buffett este obişnuit cu investiţiile în firme financiare, întrucât o serie de bănci tradiţionale alături de câteva companii de asigurări reprezintă o parte semnificativă a portofoliului Berkshire.

    Trebuie menţionat că Buffett a vândut în primul trimestru din 2021 aproape întreaga participaţie a Berkshire în gigantul Wells Fargo, conform documentelor oficiale.

  • Restructurările EY din Europa provoacă un val de temeri cu privire la daunele pe care le-a generat scandalul Wirecard: Cea mai mare bancă din Germania ar putea renunţa la serviciile firmei de audit

    Grupul de audit şi consultanţă EY intenţionează să centralizeze puterea într-o nouă echipă executivă din Europa, mişcare ce a provocat un val de temeri conform căruia orice lovitură financiară pe care a generat-o scandalul Wirecard ar putea fi împărtăşită cu alte companii, conform Financial Times.

    Restructurările se abat de la modelul de business federalizat al firmelor din Big Four (EY, Deloitte, KPMG şi PwC), într-un efort de înjumătăţire a costurilor de management prin care salariile partenerilor vor fi decise de echipa centrală.

    Totuşi, unii parteneri se tem că noua structură ar putea rezulta într-o serie de penalizări asociate cu Wirecard care s-ar putea extinde dincolo de echipa care s-a ocupat de registrele procesatorului de plăţi. EY a lucrat timp de un deceniu pentru Wirecard înainte de prăbuşirea de anul trecut a companiei germane.

    „Partenerii francezi s-au înfuriat în urma deciziei şi spun: «de ce ar trebui să plătim noi pentru dezastrul Wirecard?»”, a declarat o persoană familiară cu situaţia, citată de FT.

    Între timp, un membru din cadrul echipei de creare a noii structuri EY spune că temerile sunt „nefondate”, de vreme ce Big Four au prevenit în mod constant răspândirea pericolelor de-a lungul businessurilor pe care le deţin la nivel global, folosind parteneriate separate în fiecare ţară în care operează.

    EY a anunţat în februarie că va crea o nouă divizie pentru regiunea Europei de Vest, fără să ofere un set complex de detalii. Noul grup va avea 27.000 de angajaţi şi venituri anuale de 4,7 miliarde de dolari, urmând să includă Germania, Franţa, Olanda, Italia, Spania şi alte 20 de ţări din vestul Europei şi nordul Africii. Lansarea, programată pentru 1 iulie, nu va include Scandinavia, Irlanda şi Regatul Unit.

    Zilele trecute, Deutsche Bank – cea mai mare bancă din Germania – a declarat că ar putea renunţa la serviciile EY din cauza investigaţiilor lansate de autorităţile financiare germane asupra firmei de consultanţă. Mişcarea vine la doar doi ani după ce EY a înlocuit KPMG, grup care a lucrat pentru Deutsche timp de peste 60 de ani.

     

  • Presa internaţională: O bancă italiană s-a prăbuşit din cauza expunerii pe Greensill Capital şi GFG Alliance, acţionarul principal al Liberty Galaţi, fostul combinat Sidex

    Banca Aigis, cu sediul în Milano, un creditor specializat pentru întreprinderile mici şi mijlocii, a intrat în lichidare în acest sfârşit de săptămână, potrivit Financial Review, care citează ziarul Financial Times. Banca Ifis i-a cumpărat activele şi pasivele pentru preţul simbolic de 1 euro.

    Lex Greensill înaintea unei anchete a Camerei Comunelor britanice la începutul acestei luni. Problemele Băncii Aigis provin din produse de investiţii legate de facturile pe care le cumpărase de la Greensill, mai notează sursa citată.

    „Intervenţia Băncii Ifis face posibilă evitarea consecinţelor sociale şi economice severe ale situaţiei care a apărut în Aigis Banca ca urmare a expunerii acesteia faţă de Greensill Bank”, a spus directorul executiv al Băncii Ifis, Frederik Geertman, citat de Financial Review.

    Liberty Steel, producător de oţel din cadrul grupului GFG Alliance, din care face parte şi Liberty Galaţi, fostul combinat Sidex Galaţi, va începe un proces de restructurare a operaţiunilor, după ce principalul finanţator, Greensill, a intrat in incapacitate de plată. Capacităţile neprofitabile vor fi vândute, iar acţiunea se va concentra asupra unităţilor care funcţionează, printre care şi combinatul de la Galaţi.

    Reprezentanţii Liberty, întrebaţi de ZF despre cum vor afecta dificultăţile financiare externe ale grupului activitatea de la Galaţi, au spus că Liberty Galaţi este profitabilă şi are comenzi, lucrând în acel moment la capacitate maximă: „Suntem siguri că vom trece peste dificultatea cu care se confruntă Alianţa GFG din cauza plasării în administrare judiciară a principalului său furnizor financiar“.

    Înainte de prăbuşirea sa în martie, Greensill a împrumutat bani către companii, inclusiv către grupul metalurgic al lui Sanjeev Gupta, GFG Alliance, care a obţinut facturi în schimbul numerarului. Împrumuturile au fost apoi vândute către bănci şi alţi investitori.

    Problemele Aigis Banca au rezultat din produse de investiţii legate de facturile pe care le achiziţionase de la Greensill, potrivit surselor Financial Times. Acestea includeau bilete cu creanţe legate de imperiul metalelor lui Sanjeev Gupta. Un document consultat de FT arată că banca avea expunere pe afacerea sa Liberty Commodities.

    Gupta a intrat în discuţii anul trecut pentru a cumpăra o participaţie la Aigis, care este deţinută în majoritate de firma de capital privat Metric Capital.

    Un document la BaFin, autoritatea de reglementarea financiară din Germania, arată că oficialii germani au organizat o conferinţă telefonică în octombrie cu Banca Italiei şi Banca Centrală Europeană „cu privire la achiziţia planificată de către Sanjeev Gupta a unei acţiuni semnificative în GBM Banca italiană” – numele anterior al lui Aigis înainte ca acesta să se schimbe la sfârşitul anului trecut.

    La acea vreme, BaFin investiga Banca Greensill din Germania, concentrându-se asupra nivelului său ridicat de expunere pe afacerile miliardarului britanic. Banca s-a prăbuşit în insolvenţă în martie, iar autorităţile de reglementare germane au depus o plângere penală împotriva conducerii sale pentru manipulare suspectată a bilanţului.

    Pe lângă utilizarea Greensill ca sursă de finanţare, Gupta deţinea propria bancă din Marea Britanie, numită Wyelands Bank, mai notează sursa citată. El a căutat să achiziţioneze o participaţie la Aigis într-un moment în care Wyelands se afla sub presiune.

    Wyelands Bank a anunţat la începutul acestei luni că urma să fie vândută sau lichidată, după ce conturile sale au dezvăluit că rambursările pentru 80% din portofoliul său de împrumuturi erau restante.

    Greensill şi Alianţa GFG au refuzat să comenteze, mai notează FT.

    Banca Ifis a declarat că preia 298 milioane euro de împrumuturi şi 135 milioane euro de obligaţiuni suverane italiene de la Aigis, împreună cu 440 milioane euro din depozitele sale de clienţi. Banca a adăugat că „titlurile legate de Greensill” au fost excluse din tranzacţie. Fondul interbancar de protecţie a depozitelor din Italia a furnizat, de asemenea, 49 de milioane de euro pentru a susţine tranzacţia.

    În timp ce produsele de investiţii pe care Aigis le-a cumpărat de la Greensill au fost acoperite de poliţe de asigurare, acestea nu au fost încă plătite, au spus oamenii familiarizaţi cu problema.

     

  • CEC Bank finanţează noua fabrică a producătorului de lactate artizanale Artesana

    Numărul angajaţilor va creşte până la 100 de persoane, în acelaşi ritm cu creşterea graduală a producţiei.

    Valoarea investiţiei pentru construcţia noii fabrici şi achiziţia de echipamente moderne de producţie este de aproximativ 5 milioane de euro. CEC Bank finanţează acest proiect printr-un credit de investiţii de 13,5 milioane de lei, dar şi prin pre-finanţarea ajutorului de stat aprobat pentru noua fabrică Artesana, de aproximativ 2,3 milioane euro, printr-un credit punte. Artesana beneficiază şi de susţinerea companiei de private equity ROCA Investments, care a intrat în acţionariatul companiei la sfârşitul anului trecut, prin achiziţia unui pachet de 20% din acţiuni.

    Lucrările la noua fabrică Artesana din Tecuci au demarat în luna aprilie. Aceasta va fi construită lângă fabrica existentă şi va avea o suprafaţă totală de 3.100 mp, din care suprafaţa de producţie va ocupa circa 2.350 mp. În urma investiţiei, capacitatea de producţie a Artesana va creşte cu aproximativ 40 de tone de lapte pe zi, de trei ori mai mult decât producţia actuală. Noua fabrică va fi dotată cu echipamente moderne de producţie, de la linii automatizate de procesare a laptelui, până la etichetare şi ambalarea finală.

    Artesana a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de aproximativ 3,7 mil. euro, în creştere cu 21% faţă de anul anterior. Compania şi-a extins distribuţia în peste 700 de magazine din retailul modern, precum şi în lanţuri locale şi băcănii specializate.

    Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent cea mai extinsă reţea naţională, cu peste 1.000 de sucursale şi unităţi teritoriale şi active de peste 41,25 miliarde lei, la sfârşitul lui 2020.

     

  • Cele mai bune oferte SH pentru maşini Skoda. O bancă din România vinde maşini recuperate

    Unele bănci din România vând maşini recuperate de la clienţi. Ofertele concurează cu cele de pe site-urile clasice care se ocupă cu comerţul de maşini rulate. Avantajul achiziţionării unei maşini recuperate de bancă ar putea fi că există certitudinea că aceasta a avut un singur proprietar.

    De asemenea, o maşină recuperată de bancă ar putea fi o ofertă demnă de luat în considerare pentru cei care nu vor să aibă de-a face cu samsari.

    O bancă din România vine o Skoda Fabia rulată cu 4.641 de EURO
    Iubitorii mărcii Skoda, din clasa mică, diesel, care ar plăti până în 5.000 de euro pentru o maşină, au la dispoziţie o Skoda Fabia fabricată în 2011.

    Skoda Fabia 1.6 TDI 75 CP, an de fabricaţie 2011. Maşina are un rulaj de 176.600 de km. Dotări: ABS, aer condiţionat, audio Radio CD, geamuri electrice, închidere centralizată, computer de bord, faruri reglabile electric, tracţiune faţă. Maşina asta se vinde cu 4.641 de EURO (inclusiv TVA).

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro