BusinessMagazin

Tag: auto

  • Unul dintre cei mai mari producători auto a anunţat dezastrul la finalul lui 2018: Cheamă la fabrică peste 70.000 de maşini

    Producătorul auto Toyota chemă înapoi la fabrică circa 70.000 de autovehicule din brandurile Toyota şi Lexus, în America de Nord, pentru a le înlocui pernele de la airbag-uri, deoarece acestea sunt defecte şi ar putea exploda, potrivit CBS.

    Anunţul acoperă modelele Corolla produse între 2003 şi 2005, Sequoia între 2002 şi 2005, Tundra între 2003 şi 2005 şi Lexus SC 2002-2005.

    Takata, producătorul airbag-urilor, utilizează nitrat de amoniu pentru a crea o explozie mică atunco când umflă pernele. Însă aceaste nu funcţionează, ba chiar explodează rănind şoferii, ceea ce i-a adus producătorului Takata unul dintre cele mai mari scandaluri din istoria industriei.

    Vehiculele Toyota şi Lexus au mai fost chemate odată la fabrică, dar airbag-urile au fost înlocuite tot cu unele care utilizează acelaşi compus chimic. De data aceasta, Toyota a anunţat că va instala perne produse de altă companie, cu un compus chimic mai sigur.

    Cel puţin 23 de persoane au murit în toată lumea din cauza problemelor generate de pernele produse de Takata, ceea ce a determinat cele mai mari mişcări de reîntoarcere la fabrică din istoria Americii, cu circa 50 de milioane de maşini revizuite doar în Statele Unite, şi 100 de milioane de maşini la nivel global.

     

  • Guvernul vrea să prelungească cu încă 6 luni perioada de rambursare a taxei auto

    Astfel, executivul a venit cu propunerea de prelungire a perioadei de restituire a banilor până la 30 iunie 2019, ca urmare a faptului că se aproprie sfârşitul perioadei de restituire şi sunt încă români care nu şi-au primit până acum banii înapoi.

    Proiectul de OUG privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice prevede această măsură, pe lângă altele.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Wolfgang Schulz, director general / BMW Group România: “Atunci când vreau să văd cum va merge piaţa auto, conduc prin Bucureşti şi mă uit la clădiri, iar acum în Capitală se construieşte mult. Există o corelaţie între auto şi imobiliare, iar când una creşte, creşte şi cealaltă”

    Carte de vizită
    ¶  Lucrează pentru BMW din 1995, ocupând numeroase poziţii de management în domeniul vânzărilor de automobile noi şi rulate în Germania
    ¶ Până la venirea în România, el a condus divizia Key Account Corporate Sales a BMW Group Germania
    ¶ Spune că industria auto trece prin transformări majore, fără precedent, iar electrificarea este unul dintre generatoarele principale ale schimbării

  • Wolfgang Schulz, director general / BMW Group România: “Atunci când vreau să văd cum va merge piaţa auto, conduc prin Bucureşti şi mă uit la clădiri, iar acum în Capitală se construieşte mult. Există o corelaţie între auto şi imobiliare, iar când una creşte, creşte şi cealaltă”

    Carte de vizită
    ¶  Lucrează pentru BMW din 1995, ocupând numeroase poziţii de management în domeniul vânzărilor de automobile noi şi rulate în Germania
    ¶ Până la venirea în România, el a condus divizia Key Account Corporate Sales a BMW Group Germania
    ¶ Spune că industria auto trece prin transformări majore, fără precedent, iar electrificarea este unul dintre generatoarele principale ale schimbării

  • Volkswagen, în centrul unui nou SCANDAL uriaş. Cum a minţit compania auto mii de clienţi în ultimii 12 ani

    Un nou scandal imens pentru Volkswagen. Constructorul vândut în ultimii 12 ani modele pre-serie drept maşini second-handUn nou scandal imens pentru Volkswagen. Constructorul vândut în ultimii 12 ani modele pre-serie drept maşini second-hand

    Volkswagen a confirmat că a vândut publicului între 2006 şi 2018 aproximativ 6.700 de modele pre-serie ca maşini rulate, deşi acestea nu îndeplineau normele din Europa şi SUA, fiind destinate testelor şi expoziţiilor de profil, informează Car Throttler, care citează publicaţia germană Handelsblatt.
     
    Majoritatea maşinilor, aproximativ 4.000 de unităţi, au fost vândute în Germania. Modelele nu erau certificate pentru vânzare, fiind folosite la lansări, expoziţii şi diferite evenimente de profil din Europa şi SUA. Ulterior, acestea trebuiau să fie casate. În schimb, au fost vândute clienţilor cu titlu de maşini second hand.
     

  • Îndemn inedit al unei cunoscute mărci auto: Nu cumpăraţi această maşină!/ Companie le propune altceva clienţilor

    Iniţial sloganul pare extras din lecţia de marketing “nu faceţi niciodată aceste lucruri”, dar de fapt se potriveşte cu strategia Volvo de a atrage şoferii spre abonamente asemănătoare serviciilor de streaming precum Netflix sau Spotify.
     
    Clienţii plătesc o singură factură lunară care acoperă diverse taxe şi reparaţii – un plan care ar trebui să acopere jumătate din producţia companiei până în 2025. “Este foarte transparent, un mod de a avea o maşină fără complicaţii”, spune Hakan Samuelsson, CEO Volvo . “Ştii exact ce costă.”
     
    După o perioadă de încercări în SUA şi Europa, în ultimul an, în octombrie Volvo a introdus un program la nivel naţional în Germania, cu abonamente la aproape toate modelele sale. Costul lunar variază de la 498 euro (561 dolari), pentru o versiune de bază a vehiculului său sport compact XC40 de până la 929 euro pentru un SUV de top XC90 cu jante din aliaj şi tapiţerie din piele Nappa. Volvo declară că un abonament diferă de un contract de închiriere tradiţional prin faptul că nu există nici o taxă de plată în avans sau de închiriere, iar preţul include asigurarea, taxele, asistenţa rutieră şi servicii precum preluarea de la locuinţa dvs. şi montarea şi depozitarea anvelopelor de iarnă.
     

  • Volkswagen se curăţă complet de maşinile poluante. Compania anunţă că poate construi până la 15 milioane de automobile electrice

    Volkswagen investeşte până în anul 2023 peste 11 miliarde de euro în vehicule electrice şi autonome, dintre care 9 miliarde de euro vor fi alocate pentru dezvoltarea unei familii de autovehicule electrice, a spus constructorul auto.

    Platforma MEB (Modularer Elektrobaukasten) este o pltformă dezvoltată de Volkswagen şi companiile subsidicare, folosită şi de Audi, SEAT şi Skoda.

     

  • Povestea celor doi cehi care au creat una dintre cele mai profitabile companii din industria auto

    Václav Laurin s-a născut pe 27 septembrie 1865 într-un sat din apropierea localităţii Turnov, din Cehia. Provenit dintr-o familie modestă, Laurin şi-a demonstrat aptitudinile meşteşugăreşti de la o vârstă fragedă. Părinţii lui i-au permis să facă ucenicie ca mecanic şi, după ce a urmat pregătirea profesională, şi-a continuat educaţia. În 1893 a plecat la Dresda, unde a învăţat modul de funcţionare a motoarelor cu aburi, apoi s-a întors la Turnov şi a început să lucreze în producţia de biciclete cu Josef Kraus. Când s-a încheiat parteneriatul cu acesta, Laurin s-a stabilit în Mlada Boleslav, unde avea să îl cunoască pe Václav Klement, partenerul său de business.

    Václav Klement s-a născut pe 16 octombrie 1868 în Velvary, Cehia. Antreprenorul a avut o copilărie grea – la o vârstă fragedă, mama sa a murit, iar tatăl său s-a recăsătorit, el fiind crescut de mama vitregă. La 14 ani Klement a început să îşi ia diverse joburi în paralel cu şcoala, însă a rămas un elev silitor. După terminarea studiilor a lucrat ca librar în oraşele Slaný şi Praga, apoi s-a mutat în Mladá Boleslav, unde s-a angajat, de asemenea, la o librărie. Când proprietarul acesteia a murit, Klement a cumpărat librăria. Totuşi, businessul nu a prosperat, aşa că el a fost nevoit să o vândă pentru a-şi plăti datoriile.

    Istoria fondării companiei Laurin & Klement Company, devenită ulterior Škoda Auto, a început în ziua în care Klement a cumpărat o bicicletă fabricată de compania nemţească Seidel & Naumann. Când a descoperit o problemă la aceasta, antreprenorul le-a trimis o scrisoare în limba cehă reprezentanţilor companiei, cerând să fie reparată. Aceştia i-au răspuns că ar fi dat curs solicitării sale doar dacă ar fi primit cererea într-o limbă „inteligibilă“. Indignat de răspunsul lor, Klement a decis să repare bicicleta cu ajutorul lui Václav Laurin, pe care îl cunoscuse în Mladá Boleslav, unde locuiau.
    Pasionaţi de ciclism, cei doi au decis să deschidă propria fabrică de biciclete, pe care au fondat-o pe 18 decembrie 1895. Bicicletele purtau semnătura designului lor şi se numeau Slavia. Compania a avut succes şi antreprenorii au ajuns rapid de la 12 angajaţi la 40. În 1899 au decis să producă motociclete, care au fost primite bine nu doar de clienţii din Cehia, ci şi de peste graniţe.

    În 1902, motocicletele Laurin & Klement Co. au fost conduse în celebra cursă de 1.430 de kilometri dintre Paris şi Viena, fiind singura marcă care nu a suferit defecţiuni pe durata drumului, timp de 31 de ore. Motocicletele au avut atât de mult succes încât cei doi fondatori au decis să stopeze producţia de biciclete şi să îşi canalizeze eforturile doar producţia acestora. În 1903 compania avea deja 200 de angajaţi şi producea circa 2.000 de motociclete anual. Doi ani mai târziu, compania a început producţia de maşini iar în 1907 s-a listat la bursă; producţia de motociclete a fost oprită.
    Pe 27 iunie 1925, Laurin & Klement Company s-a alăturat Pilsner Škoda Concern şi numele fabricii a fost schimbat în Laurin & Klement – Škoda, mai târziu păstrând doar numele de Škoda. Laurin a fost numit în funcţia de director tehnic, pe care a păstrat-o până la moartea sa, pe 13 august 1930. Václav Klement a murit opt ani mai târziu, pe 10 august 1938. În 1946, compania a fost naţionalizată, însă în 1991 a început procesul de privatizare, aceasta devenind subsidiară a grupului Volkswagen.

    În 2017, Škoda a produs peste 1,2 milioane de unităţi, vândute în circa 100 de ţări, având venituri de peste 16,5 miliarde de euro şi un număr de aproximativ 33.000 de angajaţi. Tot anul trecut, marja de profit a Škoda a fost a doua din cadrul grupului Volkswagen (1,6 miliarde de euro profit), după cea a Porsche.

  • Electrificarea: noul standard pe piaţa vehiculelor comerciale

    Mercedes-Benz, liderul pieţei pe segmentele camioanelor de transport şi al vehiculelor specializate, a lansat recent mai multe modele în cadrul târgului IAA de la Hanovra. Principalele elemente aduse de producător în atenţia publicului au fost electrificarea şi conectivitatea. Klaus Maier, directorul de vânzări şi marketing al Mercedes-Benz Vans, spune că întreg portofoliul de vehicule va include versiuni electrice în doi sau trei ani. „Tocmai am lansat e-Vito, vom lansa şi e-Sprinter anul următor şi vor urma şi restul modelelor, descrie el planurile producătorului auto. Maier mai spune că versiunile electrice sunt construite în aceleaşi fabrici ca şi modelele clasice şi prin urmare cererea de pe piaţă va determina proporţia în care unităţile vor fi realizate. „Suntem însă determinaţi să urmăm acest proces de electrificare a vehiculelor, mai spune el.

    E imposibil să spui când numărul vehiculelor comerciale electrice îl va depăşi pe cel al vehiculelor comerciale cu motoare pe combustibil, crede Klaus Maier. În momentul de faţă, sunt destule modele care pot asigura până la 100 de kilometri pe zi cu o singură încărcare, iar asta e suficient pentru multe companii din zona logistică, argumentează el. „Dacă ne gândim la costurile de achiziţie, dacă maşina e folosită 60-70 de kilometri pe zi, luând în calcul şi costul electricităţii, investiţia se recuperează în doi-trei ani. Dacă vorbim însă de autonomii de 500 de kilometri, cred că va mai trece ceva timp până să avem vehicule comerciale electrice care să aibă acelaşi cost de achiziţie ca unele cu motoare pe diesel. În concluzie, cred că ţine foarte mult de client şi de cerinţele sale.

    Maier subliniază faptul că trecerea de la diesel la maşini electrice e foarte importantă în oraşe, acolo unde nivelul de poluare e foarte ridicat. În Europa, autorităţile par decise să îmbunătăţească infrastructura, iar legile vor impune oricum acest lucru.

    Divizia Mercedes-Benz Vans a înregistrat un record de vânzări în 2017, cu o creştere anuală de 12%, ajungând la 401.000 autovehicule la nivelul tuturor regiunilor. Astfel, în regiunea UE 30, vânzările s-au majorat cu circa 9% faţă de 2016, ajungând la aproximativ 273.300 autovehicule (2016: 249.900 unităţi), cu o creştere de aproximativ 10% în Germania, unde au fost comercializate aproximativ 105.800 unităţi (2016: 96.100) – ambele valori stabilind noi recorduri pentru divizia Mercedes-Benz Vans. Creşteri au fost înregistrate de asemenea în regiunea NAFTA, unde au fost comercializate circa 44.800 unităţi în 2017, cu 3% mai mult decât în 2016 (43.400 unităţi), iar un nou record a fost stabilit în Statele Unite ale Americii, unde divizia de autovehicule comerciale a Mercedes-Benz a înregistrat 34.200 unităţi vândute în 2017, cu 1% în plus faţă de rezultatul din 2016 (33.700 unităţi). O creştere a vânzărilor a fost raportată şi în America de Sud, unde numărul total de autovehicule comerciale uşoare Mercedes-Benz a crescut cu 31% faţă de 2016, până la 16.400 unităţi (faţă de 12.500 unităţi în 2016).

    „În prima jumătate a anului am crescut cu peste 7% la nivel global, după ce şi în ultimii ani am înregistrat creşteri importante“, notează Klaus Maier. El explică avansul înregistrat de companie prin mutarea atenţiei către pieţele din afara Europei, mai ales către Statele Unite şi China. În America, de altfel, compania a inaugurat la începutul lunii septembrie o fabrică în North Charleston, Carolina de Sud, unde va produce noul Sprinter. Odată cu deschiderea a venit şi prima comandă: 20.000 de unităţi pentru Amazon, gigantul de e-commerce. În prezent, principalele pieţe pentru divizia Vans a producătorului Mercedes-Benz sunt Germania, Statele Unite, Marea Britanie şi China. „Vorbim de mobilitatea electrică şi tot ce înseamnă aceasta: eu sunt convins că mobilitatea electrică va fi folosită în zona de logistică, de distribuţie – mai ales pe distanţe scurte, în interiorul oraşelor, aceasta cred că e tehnologia corectă”, spune şi Stefan Buchner, membru al boardului Daimler Trucks şi preşedintele Mercedes-Benz Trucks. „Pe distanţe lungi, sunt ferm convins că tehnologia diesel va fi la fel de importantă în următorii 5-10 ani. Desigur, există loc de mai bine şi depunem eforturi în acest sens.“ El explică însă că, dincolo de combustibil, un element esenţial este cel al infrastructurii, iar construirea acesteia revine în sarcina autorităţilor locale. „Noi urmărim cu atenţie dezvoltarea infrastructurii şi, în funcţie de condiţii, vom oferi tehnologia potrivită.”

    Stefan Buchner este de părere că ne aflăm într-o etapă foarte interesantă, mai ales în ceea ce priveşte motorizările, sistemele de siguranţă şi conectivitatea. „De ce e importantă conectivitatea? Foarte simplu, pentru că prin conectivitate putem îmbunătăţi fluxul operaţional al clienţilor noştri.“

    În ceea ce priveşte inovaţiile de pe noile modele lansate de Mercedes-Benz, el aminteşte de Active Drive Assist, sistemul de conducere autonomă, şi de cele legate de siguranţa participanţilor la trafic, în special Active Brake Assist 5, cea mai recentă variantă a sistemului dezvoltat de Daimler. „Am cheltuit o sumă importantă pentru a eficientiza consumul, pentru a îmbunătăţi conectivitatea şi, poate cel mai important, sistemele de siguranţă. În total, investiţiile reprezintă un număr cu trei cifre, de ordinul milioanelor de euro“, concluzionează Buchner.

    Piaţa de vehicule comerciale din România a crescut în primele şase luni cu 7%, fiind înmatriculate 12.572 de maşini, ponderea cea mai mare fiind reprezentată de vehiculele comerciale uşoare, cu 8.642 înmatriculări, arată datele ACEA – Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile – şi ACAROM – Asociaţia Constructorilor de Automobile din România. La nivelul UE, înmatriculările de vehicule comerciale noi au crescut în primele şase luni cu 4,7%, volumul acestora fiind de 1,28 milioane unităţi. Topul ţărilor europene este condus de Franţa, cu 271.116 unităţi, Marea Britanie cu un volum de 209.167 unităţi şi Germania cu un volum de 187.269 unităţi noi înmatriculate. Pe segmente, LCV-urile (vehiculele comerciale uşoare, <3,5 tone) reprezintă un volum de 1,06 milioane de unităţi, o creştere de 5,1%. Segmentul microbuzelor şi autobuzelor reprezintă un volum de 22.206 unităţi, o scădere de -0,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2017. Anul trecut, numărul vehiculelor comerciale noi înmatriculate a scăzut în România cu 1,2%, la 22.789 unităţi, în condiţiile în care la piaţa UE a crescut cu 3,2%, fiind cumpărate 2,4 milioane de vehicule.

  • EUROSTAT: Un român din trei nu-şi permite o maşină. Care este situaţia la nivel european

    Procentul a scăzut, totuşi, în România, de la 33% în 2016.

    Înaintea României se află Bulgaria (20,6%) şi Ungaria (20,1%). La capătul opus, cel mai mic procent al celor care nu îşi permit un automobil se află Cipru şi Malta (1,7%), urmate de LUxemburg (2,2%) şi Franţa şi Italia (2,7%).

    În ansamblul uniunii procentul celor ce nu-şi permit maşini a scăzut cu 0,7% puncte procentuale în 2017, de la 7,7% în 2016. Scăderi au fost înregistrate în majoritatea statelor membre, cu excepţia Austriei (+0.4pp), Danemarcei (+0.3 pp), Luxembourgului (+0.2pp), Franţei (+0.1pp), în timp ce Olanda a rămas la 6,4%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro