Tag: aplicatii

  • Cele mai scumpe aplicatii pentru iPhone din 2009

    Pe langa aceste aplicatii ieftine insa, sunt unele destul de
    scumpe, care depasesc 500 de dolari, scrie
    businessinsider.com
    .

    Anul trecut, cea mai scumpa aplicatie existenta in magazinul App
    Store a fost iRa Pro: un tablou de bord pentru a accesa si a
    controla live mecanismele camerelor video de supraveghere, si costa
    900 de dolari. “Desi are un pret destul de ridicat am vandut mai
    multe copii ale aplicatiei”, a spus Alex Bratton, CEO Lextech Labs,
    compania care a creat-o.


    “Pentru multe companii aceasta are un pret redus”, a completata
    acesta specificand ca aplicatia se adreseaza in special celor care
    se ocupa cu monitorizarea securitatii in diverse companii,
    organizatii guvernamentale sau universitati, si care ruleaza mai
    mult de jumatate de milion de dolari. “Pentru ei, o aplicatie care
    costa 900 de dolari este doar o mica parte din costul pe care il
    platesc pentru a face afaceri”, a mai spus Bratton .

    Insa iRa Pro nu este cea mai scumpa aplicatie dezvoltata pentru
    iPhone. In 2008, un dezvoltator german a creat o aplicatie numita
    “I am Rich”, care costa 999,99 de dolari , insa care nu avea nici o
    utilizare si care in mai putin de o zi a fost exclusa de Apple din
    cadrul magazinului de aplicatii. Cu toate acestea dezvoltatorul ei
    a vandut opt copii.

    In prezent, Apple nu mai ofera consumatorilor aplicatii care sa
    coste 1.000 de dolari, insa sunt o multime care depasesc 100 de
    dolari, ne mai informeaza
    businessinsider.com
    .

  • Apple este cel mai tare in vanzarea de aplicatii pentru telefonul mobil

    App Store a fost lansat in iulie 2008, odata cu lansarea
    telefoanelor iPhone 3G si a a iPhone OS 2.0. Pana la finalul anului
    2008, Apple a vandut 300 de milioane de aplicatii, iar dupa
    sarbatori numarul acestora a trecut de 500 de milioane.

    La inceputul acestui an, compania a anuntat ca numarul
    descarcarilor de aplicatii din cadrul App Store a trecut de 3 miliarde, ceea ce inseamna ca in
    2009, utilizatorii au descarcat peste 2,5 miliarde de aplicatii, in
    timp ce pentru alte telefoane mobile s-au descarcat doar 16
    milioane de aplicatii, conform Gartner.

    “Cu cat smartphone-urile sunt mai populare, cu atat crearea de
    magazine de aplicatii devine un focus important pentru mai multi
    jucatori de pe piata”, a spus Stephanie Baghdassarian, director de
    cercetare in cadrul Gartner, precizand ca afacerea cu aplicatiile
    pentru telefoanele mobile nu va inregistra scaderi in urmatorii
    ani.”Cele mai descarcate aplicatii raman jocurile, iar apoi
    utilizatorii prefera sa intre pe retelele sociale, si sa faca
    cumparaturi de pe mobil”, a mai completat acesta.

  • De unde luam software gratuit?

     

    Din acest motiv, mai ales companiile mici si mijlocii apeleaza la alternativele de aplicatii software cu cod deschis – alternative mult mai ieftine ale aplicatiilor software originale, care ofera libertate utilizatorilor de a le folosi, copia, modifica si imbunatati. Spre exemplu, versiunea completa a software-ului Microsoft Office Small Business, folosit de foarte multe companii, descarcata de pe Amazon.com costa 314,95 dolari (251 de euro), fata de pretul de baza de 449,95 dolari (358 de euro). Alternativa open source este OpenOffice.org. Cea mai recenta versiune a acestuia este rapida si usor de utilizat, iar persoanele care stiu sa lucreze cu Microsoft Office nu intampina probleme nici in utilizarea ei.
     
    Evident, pentru unii exista inca solutia pirateriei: din dorinta de a economisi, unele companii aleg sa se serveasca de aplicatii software piratate, cu riscul de a fi date in judecata de Business Software Alliance (BSA), companie care lupta impotriva pirateriei software. In Romania, in ultimii cinci ani rata pirateriei a scazut de la 73% la 68%, potrivit BSA.
     
    In ce priveste piata la nivel mondial de aplicatii software cu cod deschis, compania de cercetare IDC a facut un studiu potrivit caruia cererea de astfel de aplicatii inregistreaza o crestere anuala de 26% si va ajunge pana in 2011 la o valoare de 5,8 miliarde de dolari (4,6 miliarde de euro). “Suntem in faza incipienta de dezvoltare a aplicatiilor software cu cod deschis, iar piata este inca destul de imatura”, a spus Matt Lawton, analist in cadrul IDC. “Desi se constata o crestere a cererii de aplicatii software cu cod deschis, trebuie sa avem in vedere si faptul ca veniturile pot scadea pe masura ce distributia de aplicatii va creste.”

     

  • Milionari din software gratuit

    Cand Hugh MacLeod, cunoscut blogger si om de marketing, s-a intrebat retoric pe blogul lui unde sunt miliardarii cu bani facuti de pe urma programelor open source, reactiile cititorilor au fost intense. Majoritatea s-au scandalizat, cerandu-i sa nu vorbeasca de lucruri pe care nu le intelege. Dar de ce nu ar putea cineva sa faca bani buni din vanzarea unor astfel de programe?

    Software-ul de tip open source se bazeaza pe o comunitate de programatori voluntari care creeaza, prelucreaza si imbunatatesc un program, dupa care il lanseaza la liber pe internet, pentru ca toata lumea sa-l poata folosi si, mai ales, ca oricine altcineva sa ii poata aduce imbunatatiri. Toate acestea sunt posibile deoarece codul sursa al acestor programe este disponibil gratuit pentru oricine doreste sa il modifice. Desi exista o serie de reguli si reglementari cu privire la crearea si distribuirea de programe open source, esenta acestora este libera circulatie si dreptul oricui de a interveni cu modificari. Cititorii lui Hugh MacLeod aveau in minte tocmai conceptul libertatii de circulatie si folosinta a programelor open source atunci cand l-au acuzat pe autorul blogului de violare a spiritului miscarii open source. Desi multi au admis ca e perfect normal ca un programator sa aiba parte de anumite avantaje pentru efortul de a crea un software functional, criticii lui MacLeod sunt convinsi ca acestea nu trebuie sa fie financiare, pentru a nu incalca filozofia open source.

    Numai ca o intreaga suita de companii mici producatoare de software open source au atras investitori si au primit oferte de achizitii sau fuziuni. Iar de aici si pana la posibilitatea unor castiguri de proportii este doar un pas. In plus, regulile in vigoare cu privire la software-ul open source nu interzic comercializarea de produse conexe sau oferirea de consultanta si administrare contra cost. Cea mai apropiata descriere pentru open source ar fi: oferi gratuit un produs, dar vinzi componente, accesorii, servicii pentru acesta. Si se pot scoate bani din programele open source, atat timp cat se urmeaza principiul enuntat mai sus – programul de baza e furnizat gratuit, dar contra cost pot fi oferite suportul tehnic necesar, servicii de consultanta, patch-uri si variante imbunatatite ale programului respectiv. O alta varianta ar fi comercializarea de accesorii si produse conexe programului, cum ar fi manuale de utilizare sau piese hardware special configurate pentru acesta.

    In fine, cea mai folosita strategie este incorporarea unor parti sau a unor programe intregi open source in aplicatii complexe livrate utilizatorilor contra cost si sub licenta. In 2001, programatorul roman Teodor Danciu a creat un soft open source pentru prezentari, destinat utilizatorilor din mediul de business, pe care l-a numit JasperReports. Dupa trei ani, timp in care programul creat de Danciu a fost descarcat de mii de companii din intreaga lume, o firma din Silicon Valley l-a remarcat si a decis sa faca o oferta de cumparare a acestuia. Firma respectiva, redenumita JasperSoftCorp, l-a angajat apoi pe Danciu ca programator si administrator al proiectului.

    Creatorii conceptului open source, Eric Raymond si Bruce Perens, au fost cei care au transformat filozofia software-ului liber, lansata in anii ‘80 de programatorul american Richard Stallman, intr-un concept cu valente comerciale. Impreuna cu Raymond, Perens a creat in 1997 definitia programelor open source si a trasat o serie de reguli cu privire la licenta software-urilor libere. De asemenea, cei doi au fondat in 1998 The Open Source Initiative, o organizatie menita sa promoveze software-ul open source. Pentru contributia sa la popularizarea conceptului, Raymond a primit 150.000 de actiuni ale companiei VA Linux. Cand aceasta s-a listat la bursa, in 1999, valoarea actiunilor detinute de Raymond a atins 32 de milioane de dolari (aproximativ 20 de milioane de euro). Prin urmare, desi indirect si fara a incalca libertatea circulatiei programelor, Raymond a ajuns sa detina o avere destul de mare.

    Un alt exemplu cunoscut ar fi finlandezul Linus Torvalds, creatorul sistemului de operare Linux, pe care l-a lansat in 1991 ca soft open source. In numai 17 ani, sistemul de operare Linux a ajuns sa fie utilizat de peste 25% din serverele de pe glob, ridicand pretentii la concurenta cu sistemul Windows, comercializat de Microsoft. Torvalds lucreaza acum in cadrul Open Source Development Labs (OSDL), o organizatie non-profit care promoveaza sistemul Linux si alte programe de tip open source. Ca si in cazul lui Raymond, Torvalds a primit un pachet de actiuni de la companiile de software Red Hat si VA Linux, in semn de recunostinta pentru contributiile aduse la dezvoltarea miscarii open source. Cand cele doua companii s-au listat la bursa (si Red Hat s-a listat tot in 1999, ca si VA Linux), averea lui Torvalds a ajuns la 20 mil. $ (12,6 mil. euro).