BusinessMagazin

Tag: aplicare

  • CEDO cere România să prezinte în 6 luni planuri de rezolvare a situaţiei din închisori

    Curtea Europeană pentru Drepturile Omului decide să amâne, înainte de adoptarea măsurilor necesare la nivel naţional, toate cazurile similare la adresa României.

    Conform deciziilor CEDO, România va trebui să plătească despăgubiri morale şi cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de patru reclamanţi, în legătură cu condiţiile din închisorile din România. Statul român va plăti prejudicii morale în valoare de 16.000 celor patru şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A aplicat la Harvard de 10 ori şi a fost respins de fiecare dată. Acum este unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume

     Viaţa lui nu a fost însă întotdeauna uşoară, după cum a povestit chiar el în cadrul conferinţei Davos 2015. “Am încercat să îmi găsesc o slujbă pentru a-mi putea plăti studiile, am vrut să mă angajez chiar şi la KFC atunci când a ajuns în China”, a povestit Jack Ma. “La Harvard am aplicat de 10 ori şi am fost respins de fiecare dată. Într-un final am renunţat şi mi-am spus că îmtr-o bună zi am să merg să le predau cursuri celor de acolo”, a spus Ma în cadrul conferinţei Davos 2015.

    Jack Ma îşi aminteşte că elevii din China primeau informaţii distorsionate, diferite de realitatea existentă în acel moment. “Ceea ce am aflat de la străinii veniţi în China mi-a deschis mintea; lucrurile erau atât de diferite faţă de ceea ce învăţasem la şcoală, iar asta m-a învăţat să îmi folosesc mintea de fiecare dată când aflu ceva nou.”

    “Prima oară am intrat pe internet în 1995, când am fost în vizită la un prieten în Statele Unite. Mi-era teamă să folosesc calculatorul, pentru că erau foarte scumpe şi nu aş fi avut bani să îl plătesc dacă îl stricam. Primul lucru pe care l-am căutat pe internet a fost <bere>. Am găsit sute de rezultate, nu îmi venea să cred. Iar apoi am căutat <China> şi nu exista nicio informaţie; asta se întâmpla cu doar 20 de ani în urmă”, povesteşte miliardarul chinez.

    Jack Ma sau Ma Yun este fondatorul grupului chinez de comerţ electronic Alibaba, cel care a devenit anul trecut cel mai bogat om din China, în urma listării companiei pe bursa din New York. Listarea i-a adus lui Alibaba o sumă record de 25 de miliarde de dolari, compania ajungând la o valoare de piaţă de peste 200 de miliarde de dolari.

    Ma s-a născut în oraşul Hangzhou din provincia chineză Zhejiang. Când era copil, şi-a dorit să înveţe limba engleză şi, pentru a-şi împlini ţelul, mergea cu bicicleta 45 de minute în fiecare zi spre un hotel din apropierea locului în care trăia pentru a conversa cu turiştii de acolo. Ma le oferea acestora servicii de ghid fără să le ceară bani, doar pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele de limba engleză.

    Ulterior, a urmat cursurile Hangzhou Teacher’s Institute, unde a fost acceptat la a patra încercare, după ce a picat de trei ori examenul. Le-a absolvit în 1988, obţinând astfel licenţa în Limba Engleză. După studii, a devenit lector universitar la catedra de engleză şi comerţ universitar din cadrul Universităţii Hangzhou Dianzi. Ulterior, Jack Ma a renunţat la cariera de profesor şi şi-a înfiinţat propria firmă de traduceri, profitând astfel de intensificarea comerţului dintre China şi Statele Unite ale Americii.

    Prima sa companie a fost totuşi un eşec, astfel că, în 1998 – 1999, a preluat conducerea unei companii din domeniul tehnologiei informaţiei fondate de Centrul de Comerţ Electronic Internaţional din China, un departament al Ministerului de Comerţ Exterior şi Cooperare Economică. În 1999, Ma a pus bazele Alibaba, un site business-to-business care serveşte în prezent mai mult de 79 de milioane de membri din peste 240 de ţări şi teritorii. În noiembrie 2012, volumul tranzacţiilor online al Alibaba a depăşit un trilion de yuani, după acest prag Ma fiind etichetat drept ”Trillion Hou„, expresie chinezească ce se traduce ”Marchizul trilionului de yuani„.

  • Impozitul pe gospodării: Cum vor fi taxate veniturile din investiţii, dividende şi dobânzi

    Potrivit proiectului, care prevede modificarea Codului fiscal şi se află în lucru la Ministerul Finanţelor, veniturile din dividende ar urma să fie scutite de impozit. În prezent, această categorie de venit este impozitată cu 5%.

    Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor, prevede actualul Cod Fiscal. Ceea ce înseamnă că după modificarea acestuia firmele care distribuie dividende (părţi din profitul realizat într-un an) nu vor mai avea obligaţia de a reţine la sursă impozitul pe dividende. Toate acestea se vor întâmpla, însă, în prima parte a anului 2019, când se vor calcula dividendele pe anul 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sporurile, noua vedetă a legii salarizării. Ministrul Muncii: Vor exista bugetari cu venituri peste cel al şefului statului, datorate sporurilor

    Solicitată să comenteze unele analize făcute la proiectul de Lege al salarizării potrivit cărora judecătorii şi procurorii, prin sporuri, vor avea salarii duble, chiar triple faţă de şeful statului, ministrul Muncii a răspuns: „Salariul de bază al preşedintelui va fi cel mai mare dintre bugetari. Sigur că sunt şi alţii care vor adăuga sporuri şi, ca venituri, vor fi peste preşedinte”.

    „Noi am vrut ca niciun salariu să nu treacă peste al preşedintelui – şi nu trece niciunul – dar ca venituri vor fi bugetari care şi la ora actuală sunt, ca venituri, peste preşedintele României”, a adăugat ministrul Muncii.

    Ea a precizat că şi la ora actuală există această situaţie.

    „Dar vreau să vă spun că aşa sunt şi la ora actuală. Noi nu am făcut creşteri foarte mari la procurori şi la judecători. Aşa au salariile în plată la ora actuală”, a adăugat Olguţa Vasilescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lia Vasilescu: Vor exista bugetari cu venituri peste cel al şefului statului, datorate sporurilor

    Solicitată să comenteze unele analize făcute la proiectul de Lege al salarizării potrivit cărora judecătorii şi procurorii, prin sporuri, vor avea salarii duble, chiar triple faţă de şeful statului, ministrul Muncii a răspuns: „Salariul de bază al preşedintelui va fi cel mai mare dintre bugetari. Sigur că sunt şi alţii care vor adăuga sporuri şi, ca venituri, vor fi peste preşedinte”.

    „Noi am vrut ca niciun salariu să nu treacă peste al preşedintelui – şi nu trece niciunul – dar ca venituri vor fi bugetari care şi la ora actuală sunt, ca venituri, peste preşedintele României”, a adăugat ministrul Muncii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medic din România explică legea vaccinării. „Nu-mi place un stat leneş, care aruncă mâţa peste gard”

    Din păcate nu constituie infracţiune faptul că ministerul Sănătăţii nu cumpără la timp vaccinuri astfel că mulţi copii rămân nevaccinaţi din cauza funcţionarilor.

    Pe Facebook, medicul Gabriel Diaconu a scris: „Legea vaccinării are multe calităţi, dar şi câteva hibe greu de trecut cu vederea:

    – consimţământul părintelui nu ar trebui niciodată “prezumat”. Prezumţia de consimţământ se aplică doar în situaţii vitale, în UPU, când pacientul vine într-o situaţie în care nu îşi poate exprima opţiunea şi trebuie intervenit pentru salvarea vieţii, sau când pleacă din UPU spre sala de operaţii, în comă indusă.
    E ilogic să spui că ai prezumat consimţământ şi, dacă părintele refuză, poate fi acuzat de rele tratamente asupra minorului

    – relele tratamente asupra minorului sunt reglementate prin art. 197 NCP si se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 7 ani. Cuvântul folosit de legiuitor e “punerea în primejdie gravă” a victimei. Nevaccinarea nu aduce primejdii grave în mod echivoc. Expune, dar nu constituie o cauză directă. Agentul patogen e cauza primejdiei grave. Agentul patogen e ubicuu. Statul se poziţionează inegal faţă de cetăţean. Când nu am avut vaccinuri, când fostul ministru al Sănătăţii a refuzat să semneze contracte de achiziţii pe vaccinuri încât să fie pe stoc, putem spune că ar fi putut intra la Art 197.

    Că un părinte, fie prin voinţă fie neputiinţă, nu merge la doctor să vaccineze, nu devine infractor. Proiectul iniţial cuprindea sancţiuni administrative, forma agreată de ministrul Voiculescu avea şi ea un versant pozitiv, includea o formă de reabilitare a părintelui încât să ia decizia informat. Noul proiect formulează prolix, coercitiv, o strategie sortită din start eşecului. Statul nu va putea niciodată să demonstreze măcar un caz de rele tratamente prin nevaccinare. Deci legea nu are valoare.

    – medicii vor fi sancţionaţi dacă iau o poziţie anti-vaccinală. Să îmi fie cu osebire. Nu e treaba MS să se bage în dezbaterea ştiinţifică, medicală, fie ea bine argumentată ori ba. Avem o profesie liberală, avem studii care lasă dovezile empirice să vorbească, dar nu suntem stăpânii adevărului. Dacă un medic alege altă cale, dacă refuză să vaccineze pentru că preferă apa sfinţită, frunza de varză sau lăptişorul de matcă face malpraxis. Nu e nevoie de dublă reglementare. Una e dezbaterea medicală, alta e actul medical. Iar relaţia cu media e liberă, cel mult poate atrage atenţia colegiului medicilor, care poate merge până la ridicarea licenţei de practica. Ce face legea vaccinării e să repete un adevăr anterior valabil.

    – grupurile de experţi judeţene în vaccinologie sunt, pe hârtie, un adaos bun. Doar că se suprapun peste DSP-URI şi DGASPC-uri, includ un pomelnic de doctori şi nu e foarte clar ce ar căuta un psiholog acolo. Spun asta ca probabil singurul psihiatru din România care a făcut lobby pro-vaccinare în ultimii 3 ani, şi care a promis că va vedea ziua când vom avea o lege a vaccinării. O reţea de bune practici în vaccinare nu-i musai să fie un pahar berzelius pentru (şi) mai mulţi bugetari. M-aş fi aşteptat, dată fiind România cea care e, să avem un asistent social.

    – asigurarea stocurilor pe 4 ani reprezintă o întoarcere la cutume (mai) vechi. Numai bine resuscitasem institutul Cantacuzino că ne grăbim înapoi la cuie in sicriu. Bănicioiu amendase ordinul 75, şi scurtase perioada la 2 ani. La cum mătură bolile Europa odată cu valul de migraţie, e greu de crezut că Statul va avea un estimat corect de stoc încât să atingă plafoanele de atriţie la dozele cumpărate, şi rămase neutilizate. Ori banul dat aşa, cu gingăşie, să închidă gura presei că, uite băi, gata, am luat pe 4 ani, mulţumiţi? nu e nici măcar populism, e o golăneală ieftină.

    – toată responsabilitatea pică pe umerii medicului de familie, măgarul de povară al Sănătăţii, către care curg toate hârtiile vieţii introduse prin noua lege. Sunt sigur că abia aştepta. Nu e ca şi cum până acum nu ar fi avut vrafuri de maculatură de completat, adăugăm un dosar cu şină pentru toate pretenţiile cretine ale Casei Naţionale de Asigurări, posesoarea a DOUĂ sisteme informatice, din care nu merge nici unul, pentru centralizarea datelor pacientului, ambele fiind imposibil de racordat la restul/ vezi evidenţa populaţiei etc, pe motiv că au fost făcute pe genunchi, fără o lege a siguranţei cibernetice, într-o ţară unde legile se schimbă abia după ce apar noutăţile, încât să le acomodeze.

    – nu în ultimul rând, registrul naţional de vaccinare, unde ar trebui raportate efectele adverse vaccinale, e o glumă proastă. Cu bune, cu rele, VAERS a reuşit să surprindă, în ei 25 de ani de funcţionare în SUA, şi chestiuni indirecte, care ţin de manevra de vaccinare, reacţii neobişnuite, dar şi chestiuni care ţin de practică uzuală, de calitatea vaccinului etc. Noi, de frica presei şi a gloatei, am renunţat la un RENV autentic, şi propunem unul mai mititel, mai chiomb. Acolo unde presa ar trebui să fie aliat, să promoveze atitudinea cooperantă INCLUSIV in cazurile de accident de vaccinare sau eveniment advers, jucăm Hoţii şi vardiştii, pentru că datele RENV mai mult acoperă decât descoperă lucruri de îmbunătăţit. E un fel al statului de-a-şi fura căciula prin propriile politici de sănătate.

    Băbăeţ, era chiar atât de greu să faceţi o campanie coerentă în mass-media încât să priceapă tot omul ce e aia imunitate de grup (herd immunity), principalul responsabil pentru epidemia de rujeolă, prin absenţă? Nu-mi place un stat leneş, care aruncă mâţa peste gard. Au muncit doctorii ăia prin Timiş şi Arad de le-a ieşit pe nas din cauza unor vaideei de la Centru, fără plată ore suplimentare fără nimic, în timp ce Ministerul, ca Dumnezeu, stătea şi se uita. Aferim!”

  • Principiile mecanicii în securitatea cibernetică

    Cristian Săndescu, fondatorul CODA Intelligence, a creat o soluţie alternativă pentru securizarea traficului informaţional al organizaţiilor. Produsul CODA Footprint realizează o analiză a reţelei şi îi alcătuieşte o amprentă dinamică de securitate, pornind de la configuraţiile hardware, software şi patternurile de trafic observate în fiecare zi.

    „Ideea a pornit de la nevoia clară a unor clienţi mari cu care am lucrat şi care îşi doresc să ştie în fiecare moment care este nivelul lor de securitate şi care care poate fi pasul urmator spre o îmbunătăţire a securităţii cibernetice”, spune antreprenorul. El a sesizat oportunitatea unei astfel de soluţii, absentă, la acel moment, de pe piaţă, „iar costurile şi eforturile unui audit sau ale unui test de penetrare nu justifică executarea acestor proiecte la intervale scurte de timp”, crede Săndescu. De la idee până la dezvoltarea primului prototip au trecut aproximativ trei luni, dar lansarea primei versiuni comerciale s-a făcut după încă aproape un an. De la înfiinţare până în prezent, Săndescu estimează că a investit echivalentul a 135.000 de euro în dezvoltare şi se aşteaptă ca amortizarea investiţiei să se realizeze pe parcursul lui 2017.

    Cristian Săndescu are experienţă de peste zece ani în audit, teste de penetrare şi consultanţă în securitatea informaţiilor. El a absolvit Facultatea de Automatică şi Calculatoare, în cadrul Universităţii Bucureşti, are un master în securitatea reţelelor şi un doctorat în domeniul securităţii cibernetice. Spune că securitatea cibernetică l-a atras deoarece te provoacă să „te gândeşti la un lucru în cu totul altfel decât a fost el iniţial proiectat, de a pune toate cunoştinţele şi abilităţile tale pentru un scop bun”.

    Compania CODA Intelligence a fost înfiinţată după un an si jumatate de proiectare, dezvoltare şi testare a soluţiei, iar echipa numără acum 10 persoane: cinci dezvoltatori, doi ingineri de quality control, un CTO, un CEO şi un business development manager. Produsul dezvoltat de Săndescu colectează date din infrastructura clientului în mod continuu şi astfel informaţia este actualizată permanent, apoi este prezentată într-un mod „interactiv, personalizat şi extrem de uşor de înţeles pentru diverse profile de utilizatori, de la management la tehnic”.

    Platforma CODA Footprint deserveşte o nevoie punctuală a marilor organizaţii care vor să ştie în fiecare moment care este nivelul lor de securitate şi care este pasul următor spre o îmbunătăţire a securităţii cibernetice. În fiecare moment, prin acumularea de date privind traficul din reţea, capacitatea detectării şi interpretării precise a anomaliilor creşte. Un al doilea avantaj, semnalat de Săndescu, constă în puterea retrospectivei: odată ce este semnalizat un risc, clientul va dispune de istoricul complet al atacului, ceea ce-i permite căutarea cauzelor şi diagnoza timpurie a acestuia.

    Săndescu spune că un prim obstacol în dezvoltarea companiei a fost neîncrederea oamenilor „că un asemenea produs poate fi dezvoltat, că el va funcţiona aşa cum ne imaginam noi şi ca datelor lor sunt în siguranţă”. Prin CODA Footprint, compania ţinteşte organizaţii mari, cu o cifră de afaceri de peste un milion de euro pe an, explică Săndescu, care menţionează că firma are acum patru clienţi, cu activităţi în industria financiară, de servicii IT şi în educaţie. „Ne aflăm într-o dezvoltare accelerată atât a produsului cât şi a businessului şi lucrăm cu parteneri din afara ţării pentru a implementa soluţia în Europa de Vest şi în Statele Unite, unde avem în acest moment două proiecte pilot”, spune el. De fapt, pentru toţi clienţii actuali a fost realizat un proiect pilot care s-a terminat cu semnarea unui contract asta deoarece „am dorit să ne asigurăm că livrăm o soluţie care se integrează uşor în organizaţia clientului, corespunde aşteptărilor şi livrează un plus de valoare pe termen lung”.

    Modelul de business al companiei este unul de tip SaaS (software as a service) ce include costurile necesare funcţionării platformei pe durata subscripţiei adică licenţiere, mentenanţă, suport, instalare şi servicii cloud. „Veniturile sunt încă modeste, întrucât ne concentram pe deschiderea pieţei şi construirea referinţelor; cifra de afaceri din 2016 a fost de 60.000 de euro.”

    Produsul s-a dezvoltat în cadrul competiţiei Innovation Labs, despre care Săndescu spune că a fost o experienţă transformaţională. „Am înţeles că o idee bună nu valorează nimic fără o echipă care este capabilă să o livreze. De asemenea, am experimentat cum se construieşte un produs pornind de la o idee şi care este importanţa înţelegerii pieţei şi a clientului.”

    Implementarea sistemului Footprint variază în funcţie de dimensiunea şi de cerinţele clientului. Succesul implementarii constă în adaptarea soluţiei la cerinţele exacte ale fiecăruia dintre clienţi, iar preţul variază în strânsă legătură cu acestea. „Impactul asupra resurselor clientului este minim, soluţia putând rula atât în cloud, pe infrastructura locală a clientului sau în mod hibrid”, povesteşte Săndescu. El mai spune că utilizarea produsului său ajută companiile să-şi prioritizeze iniţiativele de protejare a sistemelor IT împotriva atacurilor, la o mai bună înţelegere a punctelor slabe.

    În peisajul actual cibernetic, dinamica ameninţărilor este uimitoare şi aproape zilnic apar noi viruşi şi vulnerabilităţi. Încă nu există un sistem de apărare perfect, dar asta nu înseamnă că utilizatorii de internet sau companiile nu trebuie să încerce să găsească soluţia perfectă de protecţie pentru ei însişi.

    Peste ocean, câţiva americani au gândit securitatea cibernetică altfel, sub forma realităţii virtuale. Într-o reţea complexă a unei companii este greu de identificat momentul unui atac. ProtectWise, startup din Denver, construieşte un software de realitate virtuală care transformă reţeaua abstractă într-o hartă, iar astfel departamentele unei companii devin cartiere, iar componentele de reţea devin clădiri. Software-ul permite vizualizarea traficului astfel încât, fără să se uite la cifre, un utilizator poate vedea iregularităţi în traficul de date; aşa, pot fi identificate mai repede posibilele atacuri.

    „Breşele de securitate au existat şi vor exista în continuare. Totuşi, modul în care fiecare dintre noi răspundem la ele este diferit. Ceea ce îi diferenţiază pe învinşi de învingători este atitudinea şi modul în care se pregătesc pentru luptă”, este de părere Cristian Săndescu.

  • Câţi bani câştigă cei mai bine plătiţi şoferii de Formula 1 – GALERIE FOTO

    Majoritatea şoferilor de Formula 1 câştigă anual milioane de dolari – dar acest lucru se aplică pentru numeroşi sportivi de top.

    În cazul celor din Formula 1, însă, chiar şi şoferii care nu au cele mai bune rezultate primesc un salariu consistent din partea echipelor. Printre argumente se numără pericolul la care sunt supuşi şoferii şi stresul pe care aceştia trebuie să îl gestioneze în timpul curselor.

    Chiar şi cel mai tânăr pilot, Max Verstappen, primeşte anual un cec de sute de mii de dolari – şi asta fără a lua în calcul posibilele bonusuri.

  • Germania va aplica amenzi de 50 milioane de euro pentru postările cu ŞTIRI FALSE. Decizia are legătură cu alegerile federale

    Decizia este luată în contextul în care în Germania, în viitorul apropiat, vor avea loc alegeri federale, iar efectul ştirilor false asupra rezultatelor ar putea fi devastator, potrivit publicaţiei citate.

    Reţelele de socializare care nu vor şterge ştirile false defăimatoare, discursurile pline de limbaj ofensator sau alte conţinuturi ilegale, vor fi amendate cu 50 milioane de euro (43 milioane lire sterline), potrivit noilor planuri acceptate de guvernul german.

    Cabinetul Angelei Merkel a votat aceste măsuri pe fondul preocupărilor în ceea ce priveşte discursul liber, în timp ce companiile, firmele de tehnologie şi chiar jurnaliştii ridică temeri asupra reglementărilor înăsprite care ar putea restricţiona exprimarea liberă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lucruri la care trebuie să renunţi pentru a avea succes

    Zdravko Cvijetic, fondatorul Zero To Skill, o platformă de coaching, scrie într-un articol pe site-ul Medium.com câteva dintre lucrurile care crede el că trebuie să renunţi ca să ai succes. Chiar dacă succesul reprezintă altceva în ochii fiecăruia, elementele enumerate mai jos se pot aplica tuturor, scrie Cvijetic.

    1. Renunţă la stilul de viaţă nesănătos.

    Pentru a realiza orice ai nevoie de un corp sănătos şi o minte limpede.

    2. Renunţă la obiectivele pe termen scurt şi bucură-te de succes.

    Trebuie să-ţi impui obiective pe termen lung din care să iasă obiceiuri sănătoase pe care să le faci zilnic. Nu mergi la sală să-ţi tonifici corpul înainte de plajă, ci mergi la sală pentru că îţi place, că vrei să faci asta.
    Să nu-ţi fie frică să-ţi spui ideile, să nu-ţi fie frică de eşec şi să te bucuri de succes

    3. Renunţă la scuze.

    Asumăţi responsabilitate asupra vieţii tale. Realizând că doar tu eşti responsabil pentru direcţia în care se îndreaptă viaţa ta este şi înfricoşător, dar şi incitant. Scuzele te limitează şi nu-ţi permit să creşti pe plan personal sau profesional.

    4. Renunţă să crezi în formula magică.

    Nu există succes peste noapte. Succesul li se întâmplă oamenilor care cresc în fiecare zi, care muncesc în fiecare zi către acel obiectiv. Ar trebui să-ţi faci planuri, dar ar trebui să te concentrezi pe ce ai de făcut mâine.

    5.Renunţă să fii perfect.

    Nimic nu va fi perfect, indiferent de cât de mult încerci. Livrează apoi aduci îmbunătăţiri.

    6. Renunţă la multitasking.

    Oamenii de succes ştiu asta. Alege să faci un singuru lucru odată până când crezi ca e bine, indiferent dacă e vorba de o idee de business, conversaţie sau un antrenament.

    7. Renunţă la oamenii toxici din viaţa ta şi renunţă la ideea de a fi plăcut de toată lumea.

    Trebuie să te uiţi în jurul tău şi să vezi ce oameni ai împreajmă. Unii oameni au mai puţin succes şi vor să te tragă în jos la nivelul lor. Înconjoară-te de oameni de succes pentru a putea asipira la succesul lor.

    Gândeşte-te la tine ca la un produs de nişă. Sunt foarte mulţi oameni care apreciază acel produs, dar vor fi şi alţii care nu apreciază acea nişă. Rămâi autentic!