BusinessMagazin

Tag: anunt

  • Lovitură sub centură de la Ryanair. La scurt timp după anunţul Blue Air de suspendare a activităţilor, operatorul competitor a anunţat că oferă „bilete de salvare” a celor afectaţi de situaţie

    La scurt timp după ce operatorul aerian românesc Blue Air a anunţat suspendarea activităţilor, Ryanair, operator low-cost cu sediul central în Irlanda, a venit cu un anunţ de marketing prin care ar oferi bilete la preţuri redus celor afectaţi de situaţie. 

    Concret, compania a anunţat că va oferi bilete la preţuri care pornesc de la 49,99 de euro (preţul normal de pornire de altfel pentru zborurile din România) familiilor care au zboruri rezervate la Blue Air din aeroporturile din ţară (Bucureşti, Cluj, Oradea, Sibiu, Suceava, Timişoara) sau din Torino, Italia. 

     

    „Ryanair salvează din nou situaţia cu preţuri de salvare care pornesc de la 49,99 de euro pentru a-i acomoda pe clienţii afectaţi de suspendarea subită a operaţiunilor Blue Air. În timp ce Blue Air suspendă zboruri în toată Europa, Ryanair continuă să opereze la un program complet cu peste 3.000 de zbpurir zilnice”, spuneau reprezentanţii companiei într-un comunicat de presă.

     

    Potrivit informaţiilor din comunicat, rutele cu preţuri „de salvare”  sunt: Cluj – Londra, Bucureşti – Bruxelles, Bucureşti – Dublin, Bucureşti – Londra, Bucureşti – Madrid, Bucureşti – Napoli, Bucureşti – Palma, Bucureşti – Pisa, Bucureşti – Roma, Bucureşti – Treviso, Torino – Napoli, Torino – Catania, Torino – Lamezia. 

     

    În cursul zilei de marţi, Blue Air a anunţat suspendarea activităţilor până luni, 12 septembrie, ca urmare a popririi conturilor de către Ministerul Mediului. Potrivit Ministerului, citat de ZF; suma datorată de Blue Air către AFM ar fi de 28 de milioane de lei şi nu ar fi atât de mare încât compania să nu îşi continue activităţile.

  • Suedia anunţă asistenţă militară suplimentară destinată Ucrainei

    Premierul Suediei, Magdalena Andersson, a anunţat luni asistenţă militară suplimentară destinată Suediei, în valoare de 500 de milioane de coroane suedeze (46,92 de milioane de euro), în contextul conflictului cu Rusia, informează agenţia Reuters.

    “Vom continua să susţinem Ucraina cât timp va dura acest război”, a declarat Magdalena Andersson, cu ocazia întâlnirii cu ministrul ucrainean de Externe, Dmitri Kuleba.

    Asistenţa militară suplimentară în valoare de 500 de milioane de coroane face parte dintr-un ajutor total de un miliard de coroane (93,8 milioane de euro).

    “Cât timp va dura războiul, vom continua să cerem mai mult armament”, a afirmat, la rândul său, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba.

    Suedia şi Finlanda au depus cereri de admitere în Alianţa Nord-Atlantică de teama riscurilor generate de Rusia, în contextul conflictului cu Ucraina.

  • Wizz Air anunţă redeschiderea din toamnă a trei rute din România

    Compania Wizz Air a anunţat luni că din această toamnă va redeschide trei rute din România spre Emiratele Arabe Unite, Iordania şi Spania.

    Potrivit unui comunicat al companiei, primul zbor va fi reluat din Cluj-Napoca către Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite. Ruta de pe Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj va fi repornită în data de 29 septembrie, iar zborurile vor decola, în prima lună, în fiecare zi de joi.

    În plus, Wizz Air va zbura din nou din Bucureşti către Aqaba, Iordania, şi Gran Canaria, în Insulele Canare, Spania. Aceste două rute de pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti vor reîncepe în data de 1 noiembrie şi, respectiv, 5 noiembrie, cu operaţiuni în fiecare marţi şi sâmbătă pentru Aqaba şi în zilele de sâmbătă pentru Gran Canaria.

    „Suntem încântaţi să anunţăm redeschiderea a trei rute din România, oferind diverse destinaţii de călătorie pentru toate ocaziile, fie că este vorba de călătorii de afaceri sau de petrecere a timpului liber. Cu cele mai noi rute ce urmează a fi redeschise din Cluj-Napoca şi Bucureşti către frumoasele oraşe Abu Dhabi şi Aqaba, dar şi către minunata insulă Gran Canaria, vrem să le oferim românilor mai multe destinaţii însorite în sezonul de iarnă”, a declarat Daria Sergeeva, Corporate Communications Manager la Wizz Air.

  • Calamitate după calamitate loveşte Marea Britanie: se anunţă o penurie de bere

    Berea, o băutură tradiţională în unele ţări, doar socială în altele, se scumpeşte peste tot. La început, în timpul şi după pandemie cehii au acceptat cu drag preţurile mai mari deoarece acest lucru a însemnat protejarea mult iubitelor lor puburi. Acum, când totul se scumpeşte, de la energie la meterii prime, mulţi îşi pun întrebarea cât mai mai putea să reziste industria.

    Producătorii mici, de casă, sunt în cel mai mare pericol. Cei mari se mai descurcă. Spre exemplu, gigantul de bere nipon Asahi a anunţat recent că are în vedere majorări de preţuri pentru că altfel riscă să piardă din profit. Un analist de la Goldman Sachs Japan crede că această compa­nie are suficient spaţiu să urce preţu­rile în Cehia, Polonia şi România pentru că în Europa de Est berea costă mai puţin dacă preţurile sunt raportate la venitul disponibil.

    În Marea Britanie, dacă industria şi piaţa berii s-ar confrunta doar cu costurile şi preţurile mai mari, ar fi o situaţie căreia băutorul de zi cu zi i-ar putea supravieţui. Însă acolo se anunţă o criză de bere.

    Penuriile se simt deja, dar s-ar putea agrava pentru că salariaţii de la Budweiser ameninţă cu noi greve. Ei cer mai mulţi bani la salariu, în con­diţii de inflaţie record, iar angajatorul nu le oferă cât îi cer, notează The Telegraph.

    Luna trecută, activitatea produ­că­to­rului de bere a fost afectată de mai multe acţiuni sindicale. CNBC a observat că în Marea Britanie berea se scumpeşte mai mult decât inflaţia, ajunsă la aproape 10%, cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani.

    Din cauza inflaţiei, ţara se con­fruntă cu o criză generală a costului vieţii. În aceste condiţii, multe cârciumi, terase şi hoteluri se tem că britanicii vor prefera în număr tot mai mare să stea şi să consume acasă.

    Scumpirile reflectă problemele cu care se confruntă multe alte in­dustrii: blocaje pe lanţurile de aprovi­zionare, personal insuficient, energia tot mai scumpă, datoriile din pande­mie şi prudenţa consumatorului.

     

  • Familia Glazer doreşte să vândă o participaţie în clubul sportiv Manchester United. Acţiunile echipei au crescut cu aproape 3% după anunţ

    Familia Glazer ar urma să ia în considerare vânzarea unui pachet de acţiuni la Manchester United FC, scrie Bloomberg.

    Proprietarii au purtat câteva discuţii preliminare cu privire la posibilitatea de a aduce în peisaj un nou investitor. Familia americană Glazer nu este încă pregătită să cedeze controlul asupra clubului sportiv Manchester United, care ar putea fi evaluat la aproximativ 5 miliarde de lire sterline (6 miliarde de dolari).

    Actiunile Manchester United au crescut cu 2,66% după anunţ, iar de la începutul anului, creşterea înregistrată este de 46%.

    Manchester United este unul dintre cele mai cunoscute şi de succes cluburi din fotbalul mondial. A câştigat un record de 13 titluri în Premier League şi a reuşit constant să atragă cele mai mari vedete ale sportului, inclusiv Cristiano Ronaldo, Paul Pogba şi Zlatan Ibrahimovic.

    Clubul va atrage probabil o mulţime de investitori de renume, similar echipei EPL Chelsea FC, care a fost vândută recent miliardarului american Todd Boehly şi companiei de capital privat Clearlake Capital într-o tranzacţie de 4,25 miliarde de lire sterline. Directorul executiv al Tesla Inc., Elon Musk, a scris miercuri pe Twitter că va cumpăra clubul, înainte de a clarifica că glumea.

    Regretatul Malcolm Glazer a cumpărat clubul într-o tranzacţie cu efect de pârghie în 2005, care l-a încărcat cu datorii masive, familia confruntându-se cu neîncrederea susţinătorilor încă de atunci. Deşi acest lucru a fost atenuat în primii ani ai deţinerii lor, pe măsură ce echipa a continuat să câştige trofee sub comanda lui Sir Alex Ferguson, resentimentele au crescut constant după retragerea legendarului antrenor în 2013. De atunci, performanţele clubului au suferit fluctuaţii, înregistrând niveluri nesatisfăcătoare în unele perioade.

    Pentru a înrăutăţi lucrurile, dominaţia clubului asupra fotbalului englez a fost preluată de rivalul din acelaşi oraş, Manchester City FC, care a câştigat mai multe onoruri de când a fost cumpărat de investitorii din Abu Dhabi în 2008.

    O lipsă de investiţii în infrastructura clubului şi frustrarea din cauza strategiei proaste de recrutare au agravat rea voinţă faţă de familia Glazer.

    Tensiunile fanilor au crescut în ultimele săptămâni, Manchester United pierzând primele două jocuri din noul sezon EPL, unul dintre ele cu umilitorul scor de 4-0 în faţa echipei Brentford FC. La meciul de acasă de deschidere al noii campanii — o înfrângere cu 2-1 în faţa Brighton & Hove Albion FC — un grup mare de suporteri s-a îndreptat spre stadion cu pancarte pe care scria: „Luptă cu lăcomia. Luptă pentru United. Luptă împotriva familiei Glazer” şi „Vrem clubul nostru înapoi”, a informat ziarul Telegraph.

    Suporterii plănuiesc să organizeze noi proteste la următorul meci de acasă al echipei, împotriva lui Liverpool FC, pe 22 august. Liverpool a câştigat meciul corespunzător cu 5-0 sezonul trecut şi este favoritul caselor de pariuri de data aceasta.

    Clubul Manchester United a fost înregistrat la Bursa de Valori din New York în 2012.

  • Elegance Decor, companie activă pe piaţa de profile decorative şi de faţadă, anunţă o investiţie de 100.000 de euro pentru mutarea într-un sediu

    Cu o experienţă de 11 ani pe piaţa din România, Elegance Decor, companie activă pe piaţa de profile decorative şi de faţadă, anunţă mutarea într-un sediu nou, care coincide cu planurile companiei de extindere şi dezvoltare, se anunţă într-un comunicat al companiei.

    Investiţia bugetată pentru spaţiul de 420 de metri pătraţi se ridică la 100.000 de euro. În prezent, în birourile clădirii Equilibrium lucrează 16 angajaţi, din departamentele de vânzări, marketing, achiziţii, logistică, secretariat si contabilitate, dar compania vizează recrutarea a încă 10 persoane pentru ocuparea poziţiilor din echipa de vânzări, sediul de aici devenind o parte importantă a strategiei de expansiune.

    „Este un spaţiu generos care corespunde cel mai bine nevoilor noastre din prezent. Mutarea într-un spaţiu reprezentativ este primul pas în atingerea obiectivelor de creştere pe care ni le-am propus pentru următorii ani” a declarat Viorel Piperea, Managing Partner, Elegance Decor.

    În cei 11 ani de existenţă, Elegance Decor a avut o creştere organică, timp în care businessul a evoluat permanent, fapt ce a dus în prezent la accesarea unui sediu mult mai mare. În continuare, se va păstra showroom-ul din Strada Lânăriei, din Bucureşti, dar birourile şi o mare parte din echipă se va muta în noul sediu, din clădirea Equilibrium.

    Portofoliul Elegance Decor include o gamă extinsă  de profile decorative, tapet şi fototapet, panouri decorative 3D şi panouri fotoimprimate, vopsea şi tencuială decorativă şi alte tipuri de elemente decorative pentru amenajări interioare premium. De asemenea, pentru faţadele clădirilor, compania vine o gamă variată de stucatură precum ancadramente ferestre şi uşi, chei de boltă, glafuri, coloane decorative şi frontoane.

    În primul semestru al acestui an Elegance Decor a avut o cifră de afaceri de 600.000 euro.

  • Peste 8.600 de noi cazuri de Covid şi 27 de decese, în ultimele 24 de ore

    Peste 8.600 de noi cazuri de Covid şi 27 de decese la pacienţi confirmaţi cu noul coronavirus au fost raportate în ultimele 24 de ore, a anunţat joi Ministerul Sănătăţii.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 8.617 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, cu 489 mai puţine faţă de ziua anterioară. 1.624 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 352 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 este de 4.007, cu 12 mai multe faţă de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 283 persoane, cu una mai puţin faţă de ziua anterioară. Din cei 283 pacienţi internaţi la ATI, 241 sunt nevaccinaţi.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 539 sunt minori, 534 fiind internaţi în secţii, cu 13 mai puţini faţă de ziua anterioară şi 5 la ATI, la fel ca în ziua anterioară.

    Până joi, 66.117 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate de către INSP 27 decese (11 bărbaţi şi 16 femei), un deces fiind raportat anterior intervalului de referinţă.

    Dintre cele 27 decese, 3 au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 de ani, 3 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 8 la categoria de vârstă 70-79 de ani şi 13 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    25 dintre pacienţii decedaţi prezentau comorbidităţi şi 11 erau vaccinaţi.

  • AN Apele Române: coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri este de 73,43%

    Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri (cu folosinţă complexă), este de 73,43%, anunţă Administraţia Naţională „Apele Române”.

    Rezerva (strategică) este 3,18 miliarde de metri cubi de apă, în scădere faţă de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022. Aceasta este suficientă şi poate asigura necesarul de apă pentru toţi beneficiarii care se alimentează din sursa de apă de suprafaţă.

    Oraşele mari, inclusiv Bucureştiul, nu se confruntă cu probleme legate de alimentarea cu apă. Bucureştiul se alimentează din râul Argeş şi Dâmboviţa prin intermediul unui complex de acumulări hidrotehnice şi derivaţii care permit asigurarea fără restricţii a resursei de apă în vederea potabilizării pentru următoarele luni.

    Debitul Dunării la intrarea în ţară este de 1950 mc/s, fiind la jumătate faţă de media multianuală a lunii august (4300 mc/s). Conform prognozei emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere, apoi într-o uşoară scădere şi va ajunge în jurul valorii de 1950 mc/s în data de 9 august.

    La staţia hidrometrică de la Cernavodă a fost atinsă prima treaptă de avertizare (de restricţii) şi mai sunt 0,74 metri (74 cm) până la atingerea treptei II. Treapta I înseamnă o monitorizare mai atentă a evoluţiei nivelurilor pe Dunăre şi în bazinul de aspiraţie al centralei de la Cernavodă, în perioada următoare.

    Conform prognozei, nivelul Dunării la Cernavodă va fi în uşoară creştere şi va ajunge la -168 cm în data de 9 august. Aceasta înseamnă că va avea 0,86 metri (86 cm) până la treapta II de avertizare. Centrala de la Cernavodă a fost oprită în 2003, când Dunărea avea la intrarea în ţară un debit de 1800 mc/s.

    Conform Raportului de monitorizare realizat de specialiştii Administraţiei Naţionale „Apele Române”, precum şi de la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă, în special în zona oraşelor mici şi a satelor din Moldova continuă fenomenul de secetă. Cele mai afectate judeţe sunt Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea. Aici, apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafaţă, fie din subteran.

    La nivel naţional, sunt 364 de localităţi (din 26 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Maramureş, Satu-Mare, Hunedoara, Alba, Ilfov, Olt, Teleorman, Braşov, Harghita, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Buzău, Ialomiţa, Dolj, Gorj, Bihor şi Arad) alimentate restricţionat din sursa de apă de suprafaţă, respectiv 415 din foraje/fântâni (din 12 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara, Maramureş).

    Reţelele de alimentare cu apă aparţin operatorilor de apă-canal şi aceştia sunt cei care stabilesc restricţiile în alimentarea cu apă în funcţie de fiecare caz în parte.

    Din cele 80 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 16 secţiuni s-au înregistrat debite sub debitul necesar pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ, respectiv în bazinele hidrografice Someş-Tisa, Olt, Crişuri, Jiu, Argeş-Vedea, Siret şi în special în bazinul hidrografic Prut-Bârlad. În afara secţiunilor de monitorizare a secetei, în secţiunile a 23 staţii hidrometrice din râuri (sectoare/tronsoane de râuri) sunt secate (Somes-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Olt, Siret şi Prut).

    Conform Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitele au fost în general în scădere, exceptând cursul mijlociu şi inferior al Siretului şi cursurile inferioare ale râurilor: Someş, Timiş, Ialomiţa, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Putna, Râmnicu. Sărat şi Buzău, unde au fost în creştere prin propagare. Pe râurile din bazinul Bârladului şi pe cursul mijlociu al Prutului, debitele au fost relativ staţionare.

    Debitele medii zilnice se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-80%, mai mari (peste 100%) în bazinul Ialomiţei, bazinul superior al Oltului, pe cursurile superioare ale Târnavelor, pe unii afluenţi ai Argeşului superior (râul Târgului, Argeşel) şi pe râurile din Dobrogea şi mai mici (sub 30%) pe cursul Siretului, pe râurile din bazinele hidrografice: Amaradia, Olteţ, Bârlad şi Jijia.

    Debitele vor fi în general în scădere, exceptând râurile din bazinul Bârladului unde vor fi relativ staţionare. Sunt posibile mici creşteri de niveluri şi debite pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte din nordul şi centrul ţării, ca urmare a precipitaţiilor, slabe cantitativ, prognozate.

    Măsurile de limitare sau suspendare temporară a utilizării apei se pun în aplicare conform Planului de restricţii şi utilizare a apei în perioadele critice, în baza prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate cu prevederile Ordinului MMGA nr. 9/2006 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de restricţii şi utilizare a apei în perioadele critice.

  • Guvernul anunţă categoriile de consumatori neafectate de reducerea consumului de gaze naturale

    Consumatorii români, întreprinderile mici şi mijlocii, serviciile sociale şi industria critică nu vor fi afectate de eventuale măsuri suplimentare pentru reducerea consumului de gaze naturale, anunţă Executivul pe Facebook.

    „Consumatorii români, întreprinderile mici şi mijlocii, serviciile sociale şi industria critică nu vor fi afectate de eventuale măsuri suplimentare pentru reducerea consumului de gaze naturale”, transmite Executivul.

    Potrivit sursei citate, România va avea asigurat necesarul pentru iarna 2022-2023.

    „Rezervele de gaze ale ţării reprezintă 55%, adică peste nivelul obligatoriu de 46% prevăzut pentru 1 august 2022. Menţinând acest ritm accelerat putem ajunge la o capacitate a depozitelor de cel puţin 80% înainte de 1 noiembrie. În plus, disponibilitatea surselor interne de gaze naturale şi profilul de consum al ţării noastre, corelat cu pachetul guvernamental de protecţie a cetăţenilor şi economiei, sunt elemente ce garantează asigurarea necesarului de consum pentru iarna 2022-2023”, se arată în postarea Guvernului.

    Ţările Uniunii Europene au convenit marţi asupra unui regulament de urgenţă pentru a reduce consumul de gaze naturale în această iarnă, în timp ce Europa se pregăteşte pentru o iarnă cu aprovizionarea incertă din partea Rusiei, anunţă Reuters.

  • Rusia anunţă distrugerea a patru sisteme antiaeriene HIMARS, oferite de SUA Ucrainei / Kievul neagă

    Ministerul rus al Apărării a anunţat, vineri, că în ultimele săptămâni forţele militare ruse au distrus patru sisteme de artilerie de mare mobilitate HIMARS, furnizate de Statele Unite Ucrainei, dar Kievul susţine că informaţiile nu sunt reale.

    În perioada 5-20 iulie, “patru lansatoare şi un vehicul de încărcare din cadrul sistemelor multiple de rachete HIMARS au fost distruse”, a comunicat Ministerul Apărării de la Moscova, citat de agenţia Reuters.

    Administraţia Volodimir Zelenski a negat informaţiile, catalogându-le drept “false”, cu argumentul că au rolul de a submina susţinerea militară oferită de Occident Ucrainei.

    Informaţiile nu pot fi verificate din surse independente.

    Kievul a salutat primirea a opt sisteme antiaeriene HIMARS, afirmând că echipamentele pot schimba cursul războiului cu Rusia.