Tag: angajatori

  • Salariaţii vor sta acasă pe 2 mai. Câte libere legale mai sunt până la sfârşitul anului

    În acest an, prima zi de Paşte şi Ziua Muncii se suprapun, astfel că salariaţii cu program normal vor primi liber de la angajatori doar în a doua zi de Paşte, aşa cum reiese din legislaţia muncii, scrie Avocatnet.ro

    Deoarece în 2016 prima zi de Paşte şi Ziua Muncii se suprapun, salariaţii cu program obişnuit (de luni până vineri) se vor putea bucura de timp liber doar în a doua zi de Paşte, adică pe 2 mai.

    Astfel, excluzând 1 şi 2 ianuarie, prima şi a doua zi de Paşte şi Ziua Muncii, rezultă că până la finele lui 2016 mai sunt şapte libere legale. Totuşi, doar cinci dintre ele pică în timpul săptămânii, după cum urmează:

    prima şi a doua zi de Rusalii – 19 şi 20 iunie (duminică şi luni);
    Adormirea Maicii Domnului – 15 august (luni);
    Sfântul Andrei – 30 noiembrie (miercuri);
    Ziua Naţională a României – 1 decembrie (joi);
    prima şi a doua zi de Crăciun – 25 şi 26 decembrie (duminică şi luni).

  • Cum au reuşit nişte studenţi din Timişoara să strângă 85.000 de euro. Ce au făcut cu banii

    Studenţii celor mai mari instituţii de învăţământ din Timişoara, Universitatea de Vest şi Politehnica, au îngropat „securea războiului“ şi au inaugurat Minds Hub, primul hub educaţional din România. Cu o investiţie de 85.000 de euro obţinută prin sprijinul a 30 de companii partenere, studenţii au amenajat un spaţiu cu o suprafaţă de 200 mp în cadrul Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor din Timişoara; Minds Hub va asigura, spun fondatorii, o platformă activă de educaţie colaborativă pe axa angajator – viitor angajat – formator.

    Educaţie colaborativă este conceptul central: companiile vor lucra împreună cu instituţiile de învăţământ pentru a creşte şansele studenţilor de a trece de pe băncile facultăţii direct în câmpul muncii. Iar această practică e des întâlnită în Banat, unde angajatori precum Continental sau Bosch au ca principal punct de recrutare centrele de învăţământ superior.

    Atunci când intri în Minds Hub ai senzaţia că te afli într-un sediu Google: mese realizate din anvelope luminate cu led, scaune din carton şi biblioteci suspendate. Ideile studenţilor nu au fost puţine şi nici uşor de pus în practică, dar rezultatul este spectaculos. Capacitatea este încă destul de mică – doar 60 de persoane – dar iniţiatorii mai pregătesc şi un laborator de informatică dotat cu aparatură de ultimă generaţie.

    Spaţiul creativ cuprinde un lounge cu bibliotecă frântă pe tavan, o sală de lucru ce are cuburi de sticlă, o sală de şedinţe cu o masă suspendată şi elemente decorative din beton. Hubul va deveni un loc de întâlnire al studenţilor timişoreni dornici de activităţi extracurriculare şi va găzdui o serie de traininguri, workshopuri, cluburi de carte, programe de mentorat, programe de start-up-uri, prezentări şi conferinţe. Participanţii la activităţile din hub vor fi, alături de studenţi, şi profesori, profesionişti din business şi reprezentanţi ai organizaţiilor nonprofit.

    Minds Hub, a explicat Remus Rădvan, iniţiatorul şi coordonatorul proiectului şi actual masterand în cadrul FEAA, este un nou concept educaţional, inovativ, bazat pe colaborarea dintre companii şi mediul academic, care permite dezvoltarea de oportunităţi şi proiecte între studenţi, angajatori, profesori şi ONG-uri. El este absolvent al Facultăţii de Finanţe-Bănci din cadrul Facultăţii de Economie (FEEA), Universitatea de Vest, iar în timpul studenţiei a plecat, timp de un an, la studii în Danemarca cu o bursă Erasmus. Acolo a văzut, spune el, cum în cadrul hubului se organizau pro-grame şi workshopuri pentru formarea şi îmbunătăţirea abilităţilor de soft skills, de project management, de HR, de antreprenoriat.

    Lansarea a avut loc în prezenţa lui Marilen Pirtea, rector al Universităţii de Vest din Timişoara, a lui Viorel-Aurel Şerban, rector al Politehnicii Timişoara, precum şi a mai multor reprezentanţi ai companiilor partenere. La hub-ul timişorean se vor organiza programe prin care angajatorii vor pregăti, împreună cu profesorii, tinerii pentru dobândirea unor compe-tenţe de „lean manufacturing“ sau „lean management“ (o metodă de reducere a risipei în anumite procese), pe care le caută angajatorii la candidaţi şi care nu se predau în şcoală. Un alt proiect este academia de evenimente corporate, prin care angajatorii pot folosi studenţi voluntari pentru evenimentele pe care le organizează, fără să mai fie nevoiţi să scoată oamenii din producţie.

    Iniţiatorii proiectului estimează un număr de minim 15-20 proiecte noi în fiecare an, peste 300 de evenimente, cu implicarea şi participarea a peste 4.000 de persoane. Ei îşi propun, de asemenea, să reducă cu până la 30%, durata medie de inserţie pe piaţa muncii a studenţilor, iar companiile partenere să poată avea reduceri de costuri financiare asociate programelor de induction de minim 15-20% anual. „Prin acest parteneriat între mediul educaţional – organizaţii studenţeşti şi facultăţti – şi mediul de business, ne propunem să creştem gradul de integrare a studenţilor în activitatea profesională, companiile urmând să beneficieze de acces la resurse umane cu abilităţi practice dezvoltate care să se aşeze peste backgroundul teoretic acumulat în universităţi. Personal, îmi doresc ca Minds Hub să devină un epicentru al vieţii de după şcoală pentru studenţii care doresc să se pregătească pentru viaţa profesională“, a spus Rădvan.

    „Când am venit ca decan aici situaţia financiară era mai dificilă şi nu ne permiteam să facem investiţii foarte mari dar am pornit de la ideea că trebuie să existe un concept. Studenţii s-au apucat de treabă, le-am alocat spaţiul, au discutat, au strâns studenţi şi de la Arte şi de la Arhitectură şi au ajuns la un concept pe care mi l-au prezentat şi care mi-a plăcut. Şi eu am studiat în Anglia şi am văzut că studenţii petrec acolo foarte mult timp la şcoală, spre deosebire de România, unde un student petrece, în medie, 4 ore pe zi la facultate. După cele 4 ore, pleacă din complexul studenţesc şi petrece restul timpului într-un mod nu foarte util pentru viitoarea sa carieră“, a explicat Ovidiu Megan, decanul FEAA, motivul pentru care a acceptat ideea tinerilor şi a alocat un spaţiu pentru desfăşurarea pro-iectelor din cadrul hubului.

    Remus Rădvan spune că a fost deja contactat de organizaţii studenţeşti din alte zone ale ţării, dar nu poate spune când şi dacă un nou hub va fi deschis. Până atunci, cei interesaţi pot face o vizită în Timişoara; ceea ce au realizat studenţii de acolo reprezintă un model de urmat.

  • Modul prin care puteţi primi 3.500 de lei de la stat. Nu trebuie daţi înapoi

     Ministerul Muncii are în vedere acordarea unor sub­venţii pentru angajatorii care recrutează personal din zonele defavorizate din România, cum sunt, de exemplu, regiunile în care s-au închis mine, iar locuitorii rămaşi fără loc de muncă nu au altă posibilitate de angajare în apropiere de casă.

    „Intenţionăm să acordăm o serie de subvenţii angajatorilor. Spre exemplu, pentru cei din zonele defavorizate care îşi găsesc o slujbă la 50 de kilometri de domiciliu sau pentru cei care fac naveta să primească subvenţii de 1.000, respectiv 3.500 de lei sub forma unor prime de instalare, astfel încât aceştia să poată câştiga un venit chiar departe de casă fiind“, a spus Claudia-Ana Costea, ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, în cadrul ZF HR Trends 2016, cea de-a 11-a conferinţă anuală de resurse umane, organizată săptămâna trecută de Ziarul Financiar.

    Această măsură ar face parte dintr-un set de pro­pu­neri convenite de Ministerul Muncii împreună cu repre­zen­tanţii confede­ra­ţiilor sin­di­cale şi patronale, care are ca scop creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • 5000 de locuri de muncă vor fi puse la bătaie la târgul Angajatori de Top din weekend


    100 de companii, 300 de specialişti din domeniul resurselor umane, peste 5000 de locuri de muncă şi peste 700 de poziţii în cadrul programelor de internship&trainee vor găsi anul acesta partcipanţii la târgul Angajatori de Top. Evenimentul va avea loc vineri şi sâmbătă, 25-26 martie, la Sala Palatului, interval în care sunt aşteptaţi să participe peste 10 000 de profesionişti, studenţi şi proaspăt absolvenţi.

    „Din semnalele pe care le-am primit până acum din partea angajatorilor cu care colaborăm de 10 ani, anul 2016 va fi unul extrem de competitiv. Foarte mulţi angajatori îşi formează echipele, iar numărul angajarilor este în creştere faţă de anii trecuţi, lucru care se poate observa şi din creşterea cu 25% a poziţiilor deschise în cadrul Angajatori de TOP comparativ cu ediţia din toamnă 2015. În acest context, atragerea candidaţilor care sunt într-adevăr valoroşi va reprezenta o preocupare pentru specialiştii HR. Târgul de joburi Angajatori de TOP creează cadrul potrivit atât pentru angajatori, cât şi pentru candidaţi, fiind printre canalele preferate de recrutare, pentru că le oferă companiilor posibilitatea de a cunoaşte potenţialii candidaţi şi a avea un prim contact cu aceştia.” – a declarat Cristina Carataş, project manager Angajatori de TOP Bucureşti.

    Potrivit organizatorilor, există o serie de poziţii pentru care angajatorii întâmpină dificultăţi în procesul de recrutare, cele mai mai mari dificultăţi fiind întâlnite pentru joburile care presupun cunoştinţe de limbi străine, în general, poziţiile cu cerinţe de limbă germană, maghiară, bulgară, slovenă, croată, daneză, olandeză, greacă. Alături de acestea, competiţia este acerbă mai ales pe câteva tehnologii pe care le urmăresc cei mai mulţi dintre angajatori – exemplu, C++, PHP, Java, dar şi pentru profilele nişate din inginerie, transporturi sau logistică.

    În cadrul evenimentului Angajatori de TOP, cele 100 de companii provin din peste 14 domenii de activitate, iar poziţiile deschise sunt adresate atât profesioniştilor, dar şi persoanelor cu un nivel mediu de experienţă şi celor entry-level.  Pe lângă cele 5000 de joburi, companiile au deschise şi peste 700 de poziţii în cadrul programelor de internship şi trainee, adresate studenţilor şi proaspăt absolvenţilor. 58% dintre companii urmăresc să recruteze între cinci şi 10 interni, 25% între 10 şi 20 de interni, 13% dintre companii au planuri de recrutare a peste 20 de interni, iar 4% dintre companii doresc să recruteze peste 50 de interni. Specializările urmărite sunt diverse, iar poziţiile sunt în departamente precum: Marketing, Resurse Umane, Achiziţii,  Logistică, Vânzări, Juridic, Audit&Consultanţă, Financiar, Producţie.

    „Odată cu deschiderea celui de-al patrulea centru logistic din ţară, la Lugoj, Lidl România îşi extinde echipa şi oferă multiple oportunităţi de angajare. Viitorii noştri colegi vor beneficia în mod constant de oportunităţi de dezvoltare şi promovare, vor avea parte de pachete salariale atractive, peste medie, şi vor fi sprijiniţi să atingă performanţă în cadrul echipei Lidl. Totodată, deoarece credem în tineri, în ideile lor inovatoare şi în dedicarea lor, derulăm programul Campionatul de Management, care se adresează absolvenţilor de studii superioare ce îşi doresc o carieră în Retail. Acest program le oferă tinerilor ambiţioşi şansa de a trece printr-un program de pregătire profesională timp de un an, la sfârşitul căruia pot dobândi o poziţie în compania noastră potrivită competenţelor demonstrate”, a declarat Ileana Ştefan, director de resurse Umane în cadrul Lidl România.

    Pe lângă cele 5000 de oportunităţi de carieră, în cadrul evenimentului vor avea loc şi 35 de Workshopuri şi Conferinţe. Profesionişti din cadrul companiilor: Coca-Cola HBC, Lidl România, Genpact, EY, Stefanini România, Veeam Software, Deloitte, DB Schenker, DB Schenker Global Services Europe, Telus International Europe, Computer Generated Solutions, Uniqa Asigurări, Allianz Worldwide Partners, Telekom România, BCR, JTI, Oracle, Hewlett Packard Enterprise, HP Inc., Dell, BearingPoint, IBM, Ericsson, UniCredit Business Integrated Solutions, Accenture, Vodafone Shared Services, Intralinks, Intel România şi Bitdefender vor susţine  sesiuni de 45 de minute în cadrul cărora vor prezenta procese şi inovaţii dezvoltate, proiectele în desfăşurare, competenţele şi abilităţile căutate la viitorii angajaţi, planurile de angajare pentru următoarea perioadă etc.

     Accesul la eveniment este gratuit în baza preînscrierii pe www.hipo.ro şi va fi permis vineri, 25 martie, în intervalul 10.00-18.00 şi sâmbătă, 26 martie, în intervalul 10.00-17.00, la Sala Palatului din Bucureşti. Pentru cele peste 5000 de poziţii deschise, vizitatorii pot aplica folosind un singur CV Barcode. CV-ul Barcode îl pot obţine din contul personal, pe Hipo.ro. După completarea CV-ului au posibilitatea să descarce CV-ul în format Barcode, pe care, ulterior, să îl printeze şi să aplice la joburile deschise de cele 100 de companii.

    Catalyst Solutions este o companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, specializată în dezvoltarea de soluţii de recrutare şi employer branding. Printre proiectele companiei se află Angajatori de TOP (cel mai mare târg de carieră din Romania organizat bianual în Bucureşti, Timişoara), www.HiPo.ro – singurul portal de carieră dedicat exclusiv candidaţilor cu studii superioare, Top Talents Romania (proiect ce identifică în fiecare an cei mai valoroşi 300 de tineri absolvenţi la nivel naţional), Consulting Days (cuprinde o serie de conferinţe dedicate celor interesaţi de audit, taxe, contabilitate, legal şi IT&C), Ghidul Angajatorilor (publicaţie de orientare în carieră adresată studenţilor şi masteranziilor din domeniul economic şi tehnic distribuită în cele mai importante centre universitare din ţară), DevTalks (proiectul reuneşte 1000 de developeri & profesionişti IT pasionaţi de zonele web, online, cloud computing şi big data)  Târgul Virtual pentru Absolvenţi şi Angajatori de TOP Virtual.

  • Cele mai frecvente greşeli din timpul interviului de angajare. Acestea duc, de obicei, la pierderea locului de muncă dorit

    Un studiu prezentat de cei de la Interview Laboratory, realizat pe baza răspunsurilor primite de la peste 2.000 de manageri de resurse umane, a evidenţiat faptul că cel puţin o treime dintre angajatori decid dacă vor oferi sau nu un job în primele 90 de secunde ale interviului.

    Studiul arată că primele impresii sunt date de modul în care candidaţii se îmbracă (55%), calitatea vocii şi încrederea în sine (38%) şi cuvintele sau expresiile folosite (7%).

    Peste 70% din manageri au explicat că nu vor ca cei care se prezintă la interviu să poarte haine ce ies în evidenţă, în vreme ce 65% au recunoscut că îmbrăcămintea poate fi factorul decisiv în alegerea lor dintre doi candidaţi similari.

    Studiul a enumerat şi cele mai dese greşeli nonverbale pe care le fac candidaţii în timpul unui interviu:

    67% nu stabilesc contact vizual cu angajatorul;
    47% nu au cunoştinţe despre compania la care vor să se angajeze;
    38% nu zâmbesc în timpul interviului de angajare;
    33% au o ţinută necorespunzătoare;
    26% au strângere de mână “prea moale”;
    21% se joacă cu părul sau îşi ating faţa;
    21% ţin braţele încrucişate la piept;
    9% gesticulează prea mult.

    Sursă infografic: LinkedIn

  • Oana Botolan: Românii care pleacă în general peste hotare pentru a munci, sunt dispuşi să muncească oricum

    BM: Care sunt caracterisitcile angajatului roman, in ansamblu si pe categorii – muncitori, functionari, birocrati, sefi.

    Oana Botolan Datki: Cred că, în continuare, este important să delimităm mai degrabă aria companiilor (instituţiilor) de stat de cea a companiilor private. Şi aici, este diferit mediul corporatist faţă de cel de antreprenoriat.

    În privinţa angajatului de la stat, un subiect extrem de dezbătut în societatea actuală, vorbim despre un climat care favorizează o abordare mai puţin dedicată asupra muncii (plecând de la un program de lucru fix, de exemplu, dar mai ales de la lipsa unui sistem de management al performanţei). În plus, birocraţia extrem de mare cu care se confruntă companiile şi instituţiile de stat, combinată cu un stil de management rigid, tradiţional şi lipsit de provocare de business, duce la un context în care profesioniştii din acest segment au puţine şanse să se dezvolte, să evolueze să experimenteze un ritm activ şi alert.

    În ceea ce priveşte companiile private, dacă vorbim despre corporaţii, în general angajatul român este foarte ancorat în sisteme şi procese, lucrează în arii bine procedurate, de multe ori este expus la medii multiculturale, lucrând cu expaţi sau raportând catre pieţe externe diferite. Din acest punct de vedere, ne referim la un profesionist care de multe ori se bucură de maturizare profesională, de specializare susţinută, dar care, pe de altă parte, este nevoie să se adapteze unor cerinţe extrem de stricte şi competitive.

    În mediile private de tip antreprenorial, pe de altă parte, segmentul sistemelor de lucru este mai puţin riguros şi procedurat, însă de multe ori ritmul de viaţă al companiei este unul mult mai alert, ceea ce pe de o parte cere de la profesionişti un nivel de flexibilitate (cuvânt extrem de popular în CV-urile din ultima vreme, dar şi în cerinţele din anunţurile de angajare) extrem de ridicat, pe de altă parte le antrenează capacitatea de a lua decizii într-un timp extrem de scurt, de a se raporta de cele mai multe ori la situaţii în care resursele nu sunt întotdeauna potrivite sau suficiente, ceea ce stimulează creativitatea şi abilitatea de adaptare. De multe ori, din aceste perspective, trecerea de la un mediu la celalalt în sistemul privat este dificil de făcut de către un profesionist care s-a format preponderent într-unul din segmente (corporatist sau antreprenorial). Fără îndoială, însă, ambele au provocări specifice dar şi avantaje în privinţa oportunităţilor de dezvoltare de competente noi.

    BM: Ce ne diferentiaza pe piata europeana/mondiala a muncii? Din ce cauze?

    Oana Botolan Datki: Orientându-ne strict către factorii care ne evidenţiază în mod pozitiv, aş menţiona în primul rând zona competenţelor. Profesioniştii din România sunt apreciaţi şi căutaţi în primul rând pentru faptul că sunt foarte bine pregătiţi, segmentul de IT fiind unul dintre domenii. Suplimentar, românii sunt ceruţi în proiecte internaţionale tocmai pentru seriozitate şi dedicare. Corporaţiile care se orientează ţintit către piaţa din România pentru profesionişti ştiu deja acest lucru. Sigur, mai sunt şi cazuri în care românii îi surprind plăcut, cert este că poveştile de succes de peste graniţă se bazează pe această componentă. De asemenea, suntem încă o piaţă cu un nivel salarial foarte convenabil pentru multe ţări europene, mai ales. Nu în ultimul rând, din păcate, cred că un alt factor diferenţiator este faptul că profesioniştii din România au o deschidere mai mare spre relocare decât o are forţa de muncă din multe alte pieţe europene.

    BM:  Se poate vorbi de o diferentiere a angajatului pe generatii? Daca da, in ce fel?

    Oana Botolan Datki: Este un subiect extrem de discutat, generaţia Y deja a fost înlocuită, ca focus, de generaţia Z, pe piaţa muncii. Sigur că există o diferenţiere netă, atât între generaţia X şi Y, cât mai ales între cele două şi tinerii Z. Cei născuţi până în anii 80, generaţia X, pe care îi regăsim acum în piaţa muncii, sunt de cele mai multe ori nişte profesionişti puternici, care au înţeles să se reinventeze: să păstreze rigurozitatea (sau rigiditatea…) educaţiei şi a formării din anii comunismului, dar să se adapteze în permanenţă la contextul de business în care au activat. Vorbim de profesionişti care au intrat pe piaţa muncii imediat după Revoluţie, experimentând anii de tatonare şi degringolada din punct de vedere economic, dar pe de altă parte – crescând de cele mai multe ori odată cu organizaţiile în care s-au format. Regăsim însă în această generaţie şi poveşti mai puţin pozitive, de angajaţi care nu au avut inspiraţia, flexibilitatea sau oportunitatea de a se dezvolta pe măsura evoluţiei pieţei – fie maturizându-se profesional astfel încât să atingă un nivel de senioritate valoros, fie specializându-se în domenii de actualitate. Cel mai important de reţinut însă este ca şi unii, şi ceilalţi din această generaţie reprezintă părinţii celor din segmentul Z de vârstă.

    În ceea ce priveşte generaţia Y, ne referim deja la profesionişti care se află în poziţii la un nivel de senior sau de specialişti experimentaţi. Este o generaţie expusă unor ani de boom economic, în care cei mai mulţi dintre ei au fost nevoiţi să crească profesional într-un ritm extrem de alert – pe măsură dezvoltării companiilor din care făceau parte. De aceea, aşa cum spuneam, mulţi dintre ei au atins foarte devreme un nivel de senioritate de multe ori discrepant faţă de vârsta cronologică. În plus, ca o caracteristică să spunem mai nouă a acestei generaţii, se poate menţiona faptul că, dintre ei, s-au desprins în ultimii ani (de după criza economică) cei mai mulţi antreprenori. Sunt tineri mult mai curajoşi şi mai creativi, pe care de cele mai multe ori contextul economic din ultima vreme i-a motivat în mod pozitiv.

    Generaţia Z, care abia a început să apară în forţa muncii, este probabil cel mai vitreg segment de profesionişti (viitori), prin prisma faptului că piaţa este în acest moment nepregatită să îi primească, în sensul că nu este gata să se reinventeze pentru ei. Sunt tineri debusolaţi, cărora sistemul educaţional actual nu le oferă nicio direcţie, ca atare îşi vor alege meseria ignorându-şi potenţialul profesional sau competenţele. În faţa actualilor angajatori, apar nepregătiţi, dar cu aşteptări mari, ca atare nu prezintă niciun fel de potenţial pentru organizaţii. De aici şi nivelul de somaj în rândul lor (vorbim despre absolvenţii de liceu din ultimii 2 ani) şi perspectiva generală de viitor care, la prima vedere, pare sumbră. Părinţii lor (cei din generaţia X, obişnuiţi cu un sistem cum spuneam mult mai riguros atât de educaţie cât şi economic) învinovăţesc scoală pentru situaţia tinerilor Z. Ei acuză angajatorul care nu le întrevede potenţialul iar angajatorul, de cele mai multe ori, ridică momentan din umeri, fiind orientat, dat fiind contextul economic actual, către profesionişti care să poată aduce valoare imediată în organizaţie, pregătiţi, cel puţin la nivel teoretic. Este posibil însă că din rândul acestor tineri (parte din ei copii încă) să se ridice în viitor nişte minţi geniale, din perspectiva faptului că au o abordare complet diferită, realmente „out of the box”, nealterată de paradigme şi modele tradiţionale, care ar putea revoluţiona în măsură în care vor fi incluşi în contexte potrivite pentru ei.

    BM: Suntem o natie de angajati sau de angajatori, exista suficient spirit antreprenorial sau suntem subalterni innascuti?

    Oana Botolan Datki: Suntem o naţie obişnuită să se descurce, şi aici sintagma nu are neapărat conotaţii negative. Uitându-ne retroactiv la istoricul nostru, am trage concluzia că suntem subalterni înnăscuţi – un popor care a dus lupte de apărare, niciodată de expansiune, care a plătit tributuri teribile, care a fost condus în repetate rânduri de străini. Pe de altă parte, însă, „a ne descurca” de cele mai multe ori a presupus tocmai dezvoltarea unui spirit antreprenorial, poate nu suficient sau coerent întotdeauna. Cred că răspunsul vine din poveştile de succes pe care le avem la îndemână, atât despre angajaţi români, fie ei în corporaţii care operează în România sau în alte ţări, cât şi despre afacerile pornite, de cele mai multe ori, de profesionişti sclipitori, cu un dram de curaj în plus.

    BM: Ce meserii i se potrivesc romanului si care nu?

    Oana Botolan Datki: Dacă ne raportăm, din nou, la poveşti de succes, privind în urmă, se pare că ne pricepem să fim inovativi, să creem. Pe de altă parte, dacă privim la contextul actual, pare că am renunţat să facem tocmai aceste lucruri şi este posibil ca exact de ele să avem nevoie. În concluzie, nu cred că este vorba despre ce meserii i se potrivesc românului, ci mai degrabă despre ce competenţe este nevoie în acest moment în economia noastră. Şi atunci vorbim de profesionişti foarte buni în zona financiară, de exemplu. În orice caz, de oameni pregătiţi să construiască şi să dezvolte, fie prin business-uri proprii, fie în cadrul unori organizaţii. Dar să fie neapărat dispuşi şi să aibă potenţial să evolueze, astfel încât să pună în mişcare sistemul.

    BM: In ecuatia patronat – lucrator – castiguri – trai indestulat, care este rolul sindicatelor? Sunt sindicatele suficient de prezente si active pentru a sustine o piata “sanatoasa” a muncii?

    Oana Botolan Datki: Depinde foarte mult de segmentul de business. Vorbim de arii unde într-adevăr sindicatele reprezintă o componentă puternică a organizaţiei (în producţie, în energie, în oil&gas), în sensul că sunt atât bine reprezentate cât şi foarte active. Din păcate, însă, nu întotdeauna prezenţa lor este una benefică în mod complet – pentru business în sine – păstrând deopotrivă interesele angajatorului şi ale angajatului (căci de cele mai multe ori ele nu sunt neapărat comune). Aici intervine şi legislaţia muncii care în acest moment nu este menită nici să ajute angajatorul să susţină un business profitabil, nici să stimuleze angajatul să fie mai productiv. Şi tocmai această legislaţie este de regula instrumentul de lucru, comunicare şi negociere al sindicatelor. Cel mai probabil, ecuaţia va deveni însă pozitivă în momentul în care, în rândul liderilor de sindicat, vor apărea profesioniştii tineri, cu o abordare mai constructivă.

    BM: Care sunt tendintele pe piata internationala a muncii?

    Oana Botolan Datki: În acest moment, marile corporaţii sunt orientate către a atrage competente specifice capabile să aducă valoare imediată în companie, din pieţe cu forţa de muncă bine pregatită dar cu un nivel salarial mai convenabil. De asemenea, în funcţie de industrii, sunt arii în care se accesează tot mai mult tipul de colaborare remote cu angajaţii, acolo unde activitatea o permite. Avantajul este, evident, în zona costurilor fixe dar şi al eficientizării şi al deschiderii către profesionişti din orice punct al lumii, ceea ce este într-adevăr extraordinar.

    BM: In sistemul de valori sociale locale, care este locul pe care il ocupa munca? Ce este de facut?

    Oana Botolan Datki: Nu ştiu dacă este neapărat vorba de un sistem de valori sociale, cât de un sistem social în sine. Statul încurajează încă prea puţin atât individul (de regulă ne referim la şomeri) cât şi compania să investească în muncă, să fie activi. Este un sistem social inert, care nu stimulează suficient. Fie că ne referim la proaspeţii absolvenţi de studii superioare, sau la cei care provin din medii mai puţin favorizate, lipsiţi de acces la educaţia care să le permită o calificare, ţine mult mai mult de individ în sine şi mult prea puţin de sistem să reuşească efectiv din punct de vedere profesional. Suplimentar, de cele mai multe ori muncă din păcate capătă valenţele unui mijloc de supravieţuire şi atât, încetează să fie un mod de exprimare individuală, o activitate de dezvoltare, atât personală cât şi socială. Probabil că asta ar trebui să se schimbe ca mentalitate: să te orientezi către un domeniu de activitate care să nu-ţi asigure doar traiul zilnic, ci să îţi ofere posibilitatea de a creşte, atât tu cât şi mediul şi compania în care lucrezi, şi în final societatea. Îmi vine în minte un singur exemplu: dacă profesia de dascăl, la orice nivel – plecând de la învăţământul preşcolar şi terminând cu cel universitar – ar fi valorizată corespunzător, s-ar crea un cerc vicios pozitiv: mai mulţi profesionişti ar alege acest domeniu, s-ar implica dedicat, ar investi în copii şi implicit în viitorul societăţii, ceea ce ar întreţine ciclul acesta într-un sens bun.

    BM: Un fapt – muncitorul roman poate fi lenes si nepasator acasa, dar harnic si implicat in Italia, Spania sau Marea Britanie? De ce, care este explicatia, ce si cum putem schimba?

    Oana Botolan Datki: Este posibil să fie o prejudecată la mijloc, plecând de la generalizarea pe care din păcate tot noi o facem despre noi ca naţie. În principiu, oamenii nepăsători, sunt nepăsători generic, este puţin probabil ca, în acest status fiind, să aleagă să muncească totuşi cu sârg în altă ţară. Românii care pleacă în general peste hotare pentru a munci, sunt dispuşi să muncească oricum, de cele mai multe ori condiţiile de acasă le sunt vitrege şi îi împing departe de ţară (sunt în zone geografice nefavorabile din punct de vedere economic, sau au pregătire prost plătită în România etc.)

    Sigur, particularizând, un profesionist plecat într-o altă ţară este posibil să fie mai implicat, mai dedicat, mai hotărât, pe de o parte prin prisma faptului că nu are de ales, de asta a plecat – să reuşească măcar în altă parte să câştige bani, pe de altă parte – şi cred eu cea mai importantă – pentru că este într-un context diferit din punctul de vedere al angajatorului: este plătit decent, are condiţii civilizate de muncă, un contract legal, aspecte care automat îi schimbă abordarea. De aceea, dacă ar fi să ne punem problema să schimbăm ceva, probabil că acesta ar fi punctul de plecare – condiţiile pe care angajatorul le poate oferi (şi nu ne rezumăm strict la orarul de lucru sau salariu, este vorba şi de siguranţa locului de muncă, a business-ului, de climatul organizaţional), astfel încât să îşi asigure seriozitatea angajaţilor. Pe de altă parte, însă, şi aici deja intervine cercul vicios, angajatorul la rândul lui ar trebui să fie susţinut, încurajat, de o legislaţie potrivită, de un sistem economic care să îi permită să dezvolte, nu doar să supravieţuiască.

  • 443 locuri de muncă vacante în Marea Britanie, Germania, Suedia şi alte state europene. Vezi ce meserii se caută

    Persoanele care doresc să lucreze în străinătate au la dispoziţie 443 de locuri de muncă vacante la angajatorii din Europa, prin intermeniul ANOFM şi al reţelei EURES.

    Cele mai multe posturi sunt în Marea Britanie, 209, dintre care 60 infirmieri, 60 asistenţi medicali, 58 bucătari, 30 îngrijitori persoane, 1 şofer profesionist şi în Germania – 104 posturi (15 factori poştali, 10 ospătari, 10 bucătari, 10 barmani, 10 persoane în gastronomia de sistem, 8 şoferi autocamion transport mărfuri, 7 lucrători calificaţi în producţie, 7 sudori MIG-MAG, WIG, 6 hamali, 5 operatori CNC, 5 electricieni, 5 electricieni industriali, 5 operatori stivuitori, 1 inginer sistem de navigaţie satelit Galileo). În Suedia sunt disponibile 55 de locuri de muncă pentru persoanele interesate să lucreze ca femeie de serviciu (20 posturi), vopsitori auto (15 posturi), tinichigii auto (10 posturi) şi mecanici auto (10 posturi).

    În Slovacia: 30 şofer autocamion transport internaţional, 7 îngrijitor persoane / infirmier; Cehia: 15 şofer profesionist camion, 5 şlefuitor, pilitor; Ungaria: 6 mecanic agricol; Belgia: 1 manager senior de proces (inginer în industria chimică cu experienţă vastă în lucrul cu polimeri); Slovenia: 1 sudor MAG 135; Spania: 1 maseur.

    Angajatorii din Irlanda oferă 5 posturi de tranşatori carne, iar cei din Norvegia 4 posturi (2 doctoranzi în departamentul biomedical, 1 postdoctorand în departamentul reţele, 1 postdoctorand în departamentul biomedical).  Persoanele interesate pot viziona ofertele accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro  sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul EURES îi poate îndruma.

  • Meseria pentru care facultăţile „livrează“ anual 7.000 de absolvenţi, însă necesarul de pe piaţă este dublu

    IT-iştii sunt urmaţi, în topul slujbelor, de consultanţii suport clienţi şi de muncitorii din industria auto.

    Jucătorii din componente auto şi din centrele de servicii de externalizare au fost angajatorii care au făcut cele mai multe recrutări anul acesta, astfel că solicitările de piese auto venite din străinătate dar şi optimizările făcute de marile companii străine au stat la baza creşterii numărului de noi angajări. Astfel, la finalul lunii  septembrie, efectivul de personal din economie a ajuns la 4,4 milioane de persoane, în creştere cu peste 115.000 de angajaţi de la începutul anului. De altfel, angajările făcute anul acesta au adus numărul de salariaţi din economie la cel mai ridicat nivel din 2009 încoace, iar planurile de noi angajări vor continua şi la începutul anului viitor.

    Totuşi, cele mai bune oportunităţi de pe piaţa muncii le-au avut anul acesta programatorii, cărora companiile sunt dispuse să le dea salarii aproape duble faţă de media pe economie, chiar şi celor fără experienţă în câmpul muncii. Facultăţile „livrează“ anual 7.000 de absolvenţi de IT, însă necesarul de pe piaţă este dublu. Astfel, dacă salariile absolvenţilor de IT pornesc de la 500 – 700 de euro net pe lună, pentru „seniori“ companiile sunt dispuse să plătească salarii lunare de peste 2.000 de euro net pe lună. Deşi volumele de noi recrutări în rândul programatorilor nu sunt foarte mari – din cauza lipsei de candidaţi –, cererile sunt multe, mai ales că marile companii din IT au luat ajutoare de stat de zeci de milioane de euro pentru extinderea activităţilor pe plan local, cu condiţia de a crea noi locuri de muncă.

    Vorbitorii de limbi străine, mai ales cei care ştiu încă o limbă străină pe lângă engleză, au fost privilegiaţi anul acesta din punctul de vedere al oportunităţilor de pe piaţa muncii, astfel că posturile de „consultant suport clienţi“ în diverse limbi străine au fost din ce în ce mai populare, inclusiv în provincie. Pentru că România este o destinaţie cu forţă de muncă ieftină, tot mai multe companii mută centrele de servicii de tip shared service sau business process outsourcing din vestul Europei în România, unde costurile sunt de 4-5 ori mai scăzute, iar zonele de interes pentru angajatorii din acest sector sunt, pe lângă Bucureşti, oraşe precum Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov şi Sibiu.

    De asemenea, companiile care activează în industria producătoare de componente auto din provincie au recrutat mulţi muncitori în regim temporar, pentru perioadele de vârf de producţie. Pe de altă parte însă, companiile au probleme în a găsi muncitori calificaţi în profesii de tipul sculer-matriţer, sudor sau electrician, ca urmare a numărului de zece ori mai scăzut al absolvenţilor de şcoli profesionale faţă de acum un deceniu.

  • 861 locuri de muncă vacante în Spaţiul Economic European

    ANOFM, prin reţeaua EURES, pune la dispoziţia persoanelor care doresc să lucreze în străinătate 861 de locuri de mună vacante la angajatorii din Spaţiul Economic European.

    Ca şi în săptămâna precedentă, cele mai multe posturi sunt în Irlanda, respectiv 385 însoţitori de bord şi stewarzi, şi în Marea Britanie unde a oferta a crescut oferta, pe lângă cei 60 de îngrijitori persoane / infirmieri, 60 asistenţi medicali, 30  îngrijitori persoane şi un şofer profesionist, în prezent fiind căutaţi şi 58 de bucătari.

    De asemenea, în Cehia, în plus faţă de cele 5 locuri de muncă declarate vacante în perioada 3-9 februarie 2016, adresate persoanelor interesate să lucreze ca şlefuitor, pilitor, sunt disponibile încă 15 pentru şoferi profesionişti camion.

    Angajatorii din Germania au reuşit să ocupe cele 5 posturi de electrician industrial, postul de mecanic auto (camioane) şi cel de mecanic industrial astfel încât, în prezent, mai sunt oferite 140 de locuri de muncă după cum urmează: 50 asistent medical generalist, 15 factor poştal, 10 ospătar, 10 bucătar, 10 barman, 10 lucrător în gastronomia de sistem, 7 lucrător calificat în producţie (industria automobilelor), 7 sudor MIG-MAG, WIG, 6 hamal, 5 operator stivuitor, 5 electrician, 5 operator CNC.

    Suedia, Slovacia, Ungaria, Norvegia, Belgia şi Spania îşi menţin aceeaşi ofertă de locuri de muncă. Persoanele interesate să desfăşoare activitate în aceste state pot opta, în funcţie de pregătire, abilităţi şi competenţe, pentru următoarele posturi:

    Suedia: 20 femeie de serviciu, 15 vopsitor auto, 10 mecanic auto, 10 tinichigiu auto;

    Slovacia: 30 şofer autocamion transport internaţional, 7 îngrijitor persoane / infirmier;

    Ungaria 6 locuri de muncă mecanic agricol;

    Norvegia: 2 doctorand în Departamentul biomedical, 2 mecanic biciclete, 1 postdoctorand în Departamanetul Reţele, 1 postdoctorand în Departamanetul biomedical;

    Belgia: 1 proiectant construcţii metalice, 1 manager senior de proces (inginer în industria chimică cu experienţă vastă în lucrul cu polimeri);

    Spania: un maseur.

    Cei interesaţi pot viziona ofertele accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro  sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul EURES îi poate îndruma.

  • 1.394 locuri de muncă în 10 ţări din Europa. Vezi ce meserii se caută

    Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 1.394 de locuri de muncă vacante, cele mai multe pentru muncitori necalificaţi şi pentru persoane cu studii medii, după cum urmează:

    Danemarca – 430 locuri de muncă: 400 culegători de mazăre, 30 culegători de căpşuni;

    Irlanda – 386 locuri de muncă: 385 însoţitori de zbor şi stewarzi, 1 tehnician;

    Marea Britanie– 346 locuri de muncă: 225 îngrijitori persoane; 60 îngrijitori persoane/infirmieri, 60 asistenţi medicali, 1 şofer profesionist;

    Germania – 125 locuri de muncă: 50 asistenţi medicali, 15 factori poştali, 13 bucătari, 11 ospătari, 10 posturi pentru personal în industria gastronomiei de sistem,10 barmani, 5 mecanici instalaţii, 5 asistenţi manager, 5 electricieni industriali, 2 mecanici industriali, 1 mecanic ( maşini prelucrare cauciuc şi mase plastice), 1 mecanic auto, 1 electrician, 1 brutar;

    Suedia – 55 locuri de muncă: 20 femei de serviciu, 15 vopsitori auto, 10 mecanici auto, 10 tinichigii auto;

    Slovacia – 37 locuri de muncă: 30 şoferi autocamion transport internaţional, 7 îngrijitori persoane/infirmieri;

    Ungaria oferă 6 locuri de muncă pentru mecanici agricoli, urmată de Norvegia cu 4 locuri de muncă, dintre care 2 pentru mecanici biciclete şi două pentru persoane cu studii superioare, 1 postdoctorand în departamentul biomedical, respectiv 1 stagiar cercetare biomedicală;

    Tot persoanelor cu studii superioare se adreseză şi oferta locurilor de muncă din Polonia – 2 locuri de muncă- 1 dezvoltator internet, 1 programator aplicaţie (PHP developer) şi Belgia – 2 locuri de muncă- 1 manager senior de proces (inginer în industria chimică cu experienţa vastă în lucrul cu polimeri), 1 proiectant construcţii metalice;

    În Spania se caută 1 maseur.

    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul EURES îi poate îndruma.