BusinessMagazin

Tag: Agricultura

  • Isărescu: La grâu nu se vede un impact negativ deloc. La porumb, cartofi sunt scăderi substanţiale

    “La grâu nu se văd scăderi, un impact negativ nu se vede deloc. La porumb, floarea-soarelui şi la cartofi sunt scăderi substanţiale. Nu vedem, pe baza acestor date, un impact asupra României. (…) Sunt stocuri mari in lume de cereale, deci în condiţii de macrostabilitate, impactul asupra preţurilor agroalimentare nu credem că va fi major, cu toate că seceta va afecta producţiile de toamnă”, a declarat joi Isărescu la conferinţa de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei, aprobat marţi de Consiliul de Administraţie al BNR.

    Potrivit estimărilor realizate pe baza datelor Comisiei Europene şi ale raportului din iulie al FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură), producţia de porumb va scădea în acest an cu 30%, cea de floarea-soarelui cu 20%, iar producţia de cartofi se va reduce cu 15% faţă de anul trecut.

  • ANUNŢ – SURPRIZĂ făcut de prinţul Charles după ce în ultimii ani a promovat intens România: “Este absolut crucial”

    Într-un interviu acordat BBC Radio 4 cu privire la exploatarea mediului înconjurător, Prinţul Charles a afirmat că, într-un fel, Transilvania deţine cheia salvării planetei.

    Despre această regiune, prinţul în vârstă de 66 de ani a spus că este un loc „unde vedem cu adevărat ce înseamnă sustenabilitatea”.

    Anunţ – surpriză făcut de prinţul Charles după ce în ultimii ani a promovat intens România: “Este absolut crucial”

  • Stare de urgenţă în sudul Rusiei din cauza pagubelor agricole provocate de un val de lăcuste

    O zonă vastă, de cel puţin 800 de hectare, este afectată de valuri de insecte uriaşe – de până la opt centimetri lungime -, care au distrus lanuri de porumb şi alte culturi.

    Potrivit unor oficiali locali, această zonă nu s-a mai confruntat cu un asemnea fenomen de 30 de ani.

    Cel puţin 10% la sută din culturi au fost deja distruse, potrivit unor funcţionari, care avertizează că lăcustele ameninţă mijloacele de subzistenţă a agricultorilor locali.

    Mergând prin ceea ce a mai rămas dintr-un lan de porumb din regiunea Stavropol, un agricultor, Piotr Stepancenko, arată îndurerat. “Priviţi, nu a mai rămas nimic din porumb. Lăcustele au mâncat tot, de la frunze şi până la ştiuleţi”, spune el.

    Televiziunea de stat leagă fenomenul de modificările climatice – inundaţii şi creşterea temperaturilor atmosferice peste medii.

    Oficiali de la Ministerul rus al Agriculturii au declarat stare de urgenţă, dar par neputincioşi în împiedicarea distrugerii.

    Ei afirmă că-şi intensifică eforturile de a salva recolta cu ajutorul avioanelor, în lupta împotriva dăunătorilor.

    Însă temperaturile ridicate, afirmă ei, scad eficienţa pesticidelor puternice pe care le folosesc.

    De asemenea, unii oficiali afirmă că valul de lăcuste se deplasează rapid în sudul Rusiei, uneori prea repede pentru ca autorităţile să ţină pasul, lăsând o dâră de distrugere în urma lor.

    “La Kalamikia, Astrahan, Volgograd şi în Dagestan lăcustele nu mai au ce devora, aşa că s-au mutat către alte surse de hrană”, declară Tatiana Drişceva de la Centrul Agticol al Rusiei, o organizaţie guvernamentală. “Au o anvergură a aripilor de 12 centimetri, ca rândunicile”, a adăugat ea.

    Unii locuitori furioşi, care riscă ruina, au postat înregistrări video în care apar luptând împotriva valului de lăcuste. Dar toate eforturile lor par zadarnice în faţa acestui val copleşitor.

  • Întreaga economie mondială explicată într-o hartă simplă

    O hartă realizată de HowMuch.net aduce o nouă perspectivă asupra economiei mondiale, graficul fiind alcătuit din informaţii care arată cum se prezintă PIB-ul fiecărei ţări în funcţie de contribuţiile aduse de serviciile, industria şi agricultura fiecărui stat, relatează Business Insider.

    Mărimea ţării, economia acesteia şi inflaţia din zona respectivă, determină felul în care a fost realizată harta, care conţine informaţii despre fiecare stat, în funcţie de PIB (produsul intern brut).

    Vedeţi harta la dimensiune mare aici

  • Câte cereri pentru subvenţii a primit APIA de la fermieri

    “S-a încheiat campania de cereri la APIA în data de 10 iulie. E pentru prima dată când se depun cereri integrate, deci fermierul nu mai este nevoit să vină pentru fiecare formă de sprijin şi să depună mai multe cereri. Anul acesta s-au primit cereri de la 942.000 de fermieri, cu o suprafaţă solicitată de 9,53 milioane de hectare, faţă de 9,8 milioane anul trecut. Cauzele pentru scăderea numărului de hectare sunt diverse. Ele ţin de schimbarea legislaţiei şi a introducerii noţiunii de fermier activ. Acolo au fost anumite probleme. Sunt anumite zone care ţin de piscicultură, iar dacă până acum au primit sprijin, acum nu au mai primit”, a spus Constantin.

    Pe de altă parte, el a afirmat că 47% din culturile de grâu au fost deja recoltate, însă nu a menţionat suprafaţa afectată de secetă, invocând influenţa asupra preţului.

    “Suntem în plină campanie de recoltat. Fără să dau foarte multe detalii vă spun, că în ceea ce priveşte campania de recoltare a grâului suntem la 47%, pentru rapiţă suntem la 87%, orzoaica de primăvară 9,2%, orzoaica de toamnă 81%, iar orzul la 94,5%. Pot să vă dau date suplimentare, dar nu intenţionez să o fac. Nu voi vorbi până nu se va încheia campania de recoltat. Imediat ce se va încheia campania de recoltat la un anumit produs, vă vom aduce la cunoştinţă. Am speranţa ca şi anul 2015 să fie un an bun. Pe zona de secetă, anul trecut nu am avut pierderi, dar noi ne uităm la ce se întâmplă în teritoriu. Avem o estimare, datele nu sunt îngrijorătoare în momentul de faţă, dar trebuie să fim precauţi, să fim alături de fermieri”, a mai spus Constantin.

  • O afacere profitabilă, deloc exploatată. Într-un singur loc din România există o livadă unde cresc fructele care se vând cu 150 de lei kilogramul

    Investiţiile în agricultură au devenit o modă printre români care îşi încearcă norocul în diferite zone ale ţări cu diferite culturi, mai ales că subvenţiile venite din partea statului nu sunt de neglijat pentru cei care vor să demareze un business în acest domeniu. Pentru a te asigura însă că vei avea succes, trebuie să îţi îndrepţi atenţia către culturi mai puţin exploatate şi, în acelaşi timp, foarte profitabile. Aşa cum a făcut Adrian Enescu.

    O afacere profitabilă, deloc exploatată. Într-un singur loc din România există o livadă unde cresc fructele care se vând cu 150 de lei kilogramul

     

  • Programul Naţional de Dezvoltare Rurală: 16 state UE sunt de acord cu cererea României de prelungire, dar e nevoie de avizul Consiliului

    Propunerea lui Constantin a fost făcută cu ocazia reunirii Consiliului Agricultură şi Pescuit de la Luxembourg.

    El susţinea, luni, că printr-o eventuală prelungire cu şase luni a PNDR România va mai putea atrage 400 de milioane de euro din fonduri europene.

    Comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, a explicat că procedura legislativă nu ar permite Comisiei Europene modificarea actelor juridice europene şi că ar fi nevoie de acceptul Consiliului şi Parlamentului European, arată Ministerul Agriculturii, într-un comunicat.

    În cadrul reuniunii de la Luxembourg s-a ajuns la un acord general pentru regulamentul privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice necesare pentru a fi demarate negocierile cu Parlamentul European.

    Alte subiecte de pe agenda reuniunii au fost prezentarea de către Comisia Europeană a rapoartelor privind indicarea obligatorie a ţării de origine sau a locului de provenienţă a laptelui, altor tipuri de carne decât cea de vită, porc, oaie, capră şi de pasăre şi a alimentelor neprelucrate, a alimentului dintr-un singur ingredient şi a ingredientelor care reprezintă peste 50% dintr-un aliment.

  • Constantin: Consiliile judeţene au primit peste 380.000 de cereri de atestate de producători

    Legea 145/2014 se referă la stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol şi a intrat în vigoare la 1 mai.

    “Legea se aplică producătorilor care produc şi care vor să comercializeze produsele pe care le obţin. După aplicarea acestei legi, consumatorii vor cunoaşte mult mai multe lucruri despre produsele pe care le cumpără din piaţă, despre calitatea acelor produse şi a locului de provenienţă a acestora. Toţi producătorii vor primi în termen de cinci zile de când au făcut solicitarea actele pentru activitatea pe care o desfăşoară. La nivel naţional sunt solicitate de consiliile judeţene 380.000 de atestate de producători şi au fost solicitate peste 300.000 de carnete de comercializare. Momentan nu avem o situaţie centralizată a numărului de atestate care au ajuns la producători. E posibil să fie cazuri izolate prin care aceste atestate să nu fi ajuns deja la producători, dar nu va exista nicio derogare de la lege”, a spus Constantin.

    Ministrul a afirmat că atestatul de producător, care înlocuieşte certificatul de producător, are o valabilitate de un an, în timp ce un carnet nou de comercializare va fi emis doar după ce precedentul va fi completat în întregime.

    “În ultimele şase luni, autorităţile statului, Ministerul Agriculturii, consiliile judeţene, primăriile s-au pregătit pentru intrarea în vigoare a noului atestat de producător, care înlocuieşte certificatul de producător, dar şi noul document care se referă la carnetul de comercializare. Atestatul de producător este eliberat de primărie şi avizat şi de asociaţia de profil, dacă ea există pe raza localităţii respective. În cazul în care ea nu există, direcţia agricolă avizează suprafeţele şi datele care sunt înscrise în atestatul de producător”, a adăugat Constantin.

    Daniel Constantin susţine că scopul acestei legi este de a proteja producătorii agricoli şi nu de a-i sancţiona.

    “Sancţiunile, din punctul meu de vedere, merg către cei care comercializează în mod ilegal. Intermediarii se vor orienta către o formă comercială, dovada fiind că au la dispoziţie în continuare 60% din piaţă. De la 1 mai, toţi producătorii trebuie să aibă un atestat de producător. De asemenea, carnetul de comercializare oferă informaţii suplimentare vizavi de produsele care se comercializează, dar oferă şi protecţia necesară producătorului agricol şi produselor care se comercializează”, a subliniat Constantin.

    Potrivit Legii 145/2014, producătorii agricoli vor beneficia de 40% din spaţiile de vânzare din pieţe.

    “Producătorul care doreşte să comercializeze direct în pieţele de desfacere, va avea acces la minimul 40% din spaţiile din pieţe. Am informat Administraţia Pieţelor vizavi de obligativitatea de a se acorda minimum 40% către cei care au atestat şi carnet de comercializare. Dacă producătorul vrea să comercializeze singur marfa la viaţă poate să o facă dacă pe acel carnet de comercializare completează de fiecare dată cantitatea care se comercializează, produsul respectiv şi locul unde merge cu marfa”, a explicat Constantin.

    În cazul în care un producător va decide să nu vândă direct produsele în pieţe, acesta are posibilitatea să cedeze marfa către un intermediar, care va fi obligat să emită bon fiscal către cumpărătorul final.

    “Dacă acel producător decide să vândă marfa respectivă şi să nu o comercializeze, trebuie să elibereze către cea care a vândut-o, persoană fizică autorizată, societate comercială, o filă din carnetul de comercializare pe care îl are la dispoziţie. Cu acea filă, comerciantul merge la piaţă şi trebuie să emită bon fiscal, să aibă casă de marcat. Producătorul agricol vinde fără bon fiscal, iar ceilalţi comercianţi trebuie să vândă un bon fiscal. Forma de organizare depinde de cel care comercializează. În piaţă va fi favorizat producătorul şi este foarte posibil să vedem două preţuri pentru acelaşi produs, unul cu TVA de 9% şi unul fără”, a mai spus Constantin.

    Daniel Constantin a precizat că prin noua lege producătorii agricoli nu vor fi impozitaţi de două ori pentru munca depusă.

    “Nu va exista o dublă impozitare prin această lege. Nu ne interesează cantitatea vândută de un producător, se plăteşte impozit pe norma de venit. De exemplu, ne interesează foarte clar ca un cioban care are 20 de oi, să vândă marfa de la 20 de oi, iar un cioban cu cinci oi să nu poate vinde marfa ca şi cum ar avea 200 de oi, el fiind de fapt un comerciant intermediar”, a conchis Constantin.

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – LAPAR: România stă printre cel mai prost din UE la media producţiei de cereale

    “Eu văd din teren altfel decât vede ministrul de la Bucureşti. Ne situăm cu media producţiilor la un nivel foarte jos, la grâu – 3,5 tone la hectar şi la porumb – 4,5 tone”, a spus Sitaru, după ce ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a anunţat că România se clasează pe locuri fruntaşe în Europa la producţia de cereale.

    Sitaru explică rezultatele proaste prin faptul că “mica agricultură” nu foloseşte seminţele certificate şi nu beneficază de tehnologii noi.

    “Agricultura a ajuns de subzistenţă şi producţiile sunt foarte mici”, a mai spus el.

  • Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, vine la conferinţa “Mediafax Talks about Agriculture”

    Daniel Constantin va deschide dezbaterile cu bilanţul anului agricol 2014 şi noul PNDR, dar va vorbi şi despre problemele din agricultură, precum şi despre programele şi măsurile pe care ministerul le are în vedere în perioada următoare. Ca şi la precedentele conferinţe “Mediafax Talks about Agriculture” la care a participat, Daniel Constantin va intra în dialog cu agricultorii pentru a identifica soluţii la problemele acestora.

    Alături de ministrul Daniel Constantin, la conferinţă vor mai participa în calitate de lectori: Viorel MATEI – Preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR); Nicolae SITARU – Vicepreşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Mihai ANIŢEI – Director General, Azomureş; Ileana BRATU – Director, Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) şi Ramona IVAN – Director, Direcţia Relaţii Externe şi Finanţări Structurale CEC Bank.

    Printre temele care vor fi dezbătute în cadrul conferinţei se numără: aprobarea, lansarea şi implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, fondurile europene pentru sectorul agricol, probleme întâmpinate în accesarea banilor europeni sau pe parcursul derulării proiectelor, creşterea ajutorului suplimentar pentru fermieri în funcţie de suprafeţele de teren cultivate/deţinute, ordinul ministerial cu privire la plăţile pe suprafaţă, dar şi simplificarea procedurilor pentru acordarea plăţilor directe, subvenţia accizei pentru motorina utilizată în agricultură şi suma disponibilă pentru anul în curs, analiza Ministerului Agriculturii asupra legalităţii subvenţiilor acordate de APIA, precum şi încurajarea investiţiilor noi în agricultură şi dezvoltarea celor existente.

    Alte teme de discuţie vizează reducerea TVA la 9% la produsele agricole, statistici privind importul şi exportul produselor agricole, dar şi a celor procesate în 2014 şi perspectivele pentru 2015, produsele tradiţionale şi efectele înăspririi regulilor de atestare, importanţa colaborării dintre producători, procesatori şi retaileri în România, materii prime şi îngăşăminte pentru agricultură, dar şi rolul băncilor şi al fondurilor de garantare în atragerea fondurilor europene pentru agricultură şi finanţarea agriculturii româneşti.

    Conferinţa va fi moderată de Cristian Dimitriu, Director Editorial Mediafax Group.

    Conferinţa “Mediafax Talks about Agriculture” se desfăşoară în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii, al Camerei de Comerţ Româno-Germane, al LAPAR şi FNPAR şi are ca parteneri CEC Bank, Azomureş, Fondul de Garantare a Creditului Rural, Brise Group şi Alianţa Industriei Seminţelor din România..

    Mai multe detalii, agenda evenimentului Mediafax Talks about Agriculture, ediţia a XII-a şi înscrierile pentru participare le puteţi găsi pe http://www.mediafaxtalks.ro/agriculture-12

    Conferinţa va reuni circa 150 de participanţi având structura următoare: reprezentanţi ai Guvernului României – Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, reprezentanţi ai APIA, PNDR, reprezentanţi ai ASAS şi ai institutelor de cercetare agricolă, membri asociaţiilor LAPAR, FNPAR, Romalimenta, Rompan, APRIL, UPCPR, reprezentanţi ai producătorilor de cereale şi producătorilor de erbicide, pesticide şi produse agro-chimice, reprezentanţi ai Camerelor de Comerţ şi ai ambasadelor, reprezentanţi ai companiilor FMCG şi ai distribuitorilor, reprezentanţi ai Băncii Mondiale, ai băncilor din România, ai societăţilor de asigurări, ai societăţilor de leasing, consultanţi, companii cu servicii agricole, precum şi presă generalistă şi de specialitate.