BusinessMagazin

Tag: adoptare

  • Tudor Chirilă: „Mai devreme sau mai tîrziu TOATĂ lumea va realiza mizeria şi ticăloşia cu care această şleahtă de hoţi a operat.

    Pe Facebook, Tudor Chirilă a scris: „Mai devreme sau mai tîrziu TOATĂ lumea va realiza mizeria şi ticăloşia cu care această şleahtă de hoţi a operat.

    Mai devreme sau mai târziu toată lumea va realiza că acest guvern este doar o operaţiune de comando care are un singur scop: să-i salveze pe penali (deşi penali a ajuns un cuvânt prea blând).

    Mai devreme sau mai târziu lumea va înţelege că ne aflăm în cel mai grav moment de după 89. Astăzi am să merg din nou în Piaţa Victoriei pentru că este singurul lucru pe care mai pot să-l fac.

    Acest guvern legitim trebuie să înţeleagă că democraţia înseamnă să guvernezi pentru TOATĂ lumea“.

  • Iohannis: Astăzi este o zi de doliu pentru statul de drept. Sfidarea PSD e deplină

    La scurt timp după ce guvernul a adoptat ordonanţa de modificare a codurilor penale, preşedintele Klaus Iohannis a criticat dur decizia executivului susţinând că este „o zi de doliu pentru statul de drept”, iar „sfidarea PSD este deplină”.

    „Astăzi, Guvernul PSD şi ALDE a anulat munca a zeci de mii de oameni oneşti şi curajoşi din Justiţia română care au dovedit în ultimii ani că nimeni şi nimic nu este mai presus de lege. Guvernul PSD şi ALDE a anulat eforturile făcute de milioane de români de a face din România o ţară respectată în Europa!”, a scris Iohannis pe Facebook.

    Şeful statului susţine că „rezultatul votului din decembrie a dus la formarea unei majorităţi, care a alcătuit un guvern legitim. Dar votul nu reprezintă un cec în alb care permite unei majorităţi să poată face orice, de la adoptarea măsurilor populiste care riscă să pună sub semnul întrebării stabilitatea economică în următorii ani, până la călcarea efectivă în picioare a justiţiei şi a statului de drept”.

    „Sfidarea PSD la adresa poporului este deplină. Uită însă un lucru esenţial. Valorile pe care se construieşte un stat democratic, un stat de drept veritabil, nu aparţin unei majorităţi sau minorităţi de conjunctură, ci ne aparţin nouă, tuturor românilor.
    De astăzi, misiunea mea este să restabilesc statul de drept. Voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a face din România o ţară eliberată de corupţie! Mă voi bate până în ultima zi a mandatului meu pentru acest lucru!”, a încheiat Iohannis.

    Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă privind modificarea codurilor penale, redefinind abuzul în serviciu. Decizia vine în contextul în care preşedintele Klaus Iohannis a cerut retragerea proiectului, la pachet cu cel al graţierii, declanşând procedurile pentru referendum după ce zeci de mii de oameni au protestat în Bucureşti şi marile oraşe ale ţării faţă de actele normative. Ordonanţa a fost introdusă pe ordinea de zi suplimentară a şedinţei de guvern în care s-a discutat despre bugetul pe 2017 şi intră în vigoare odată cu publicarea ei în Monitorul Oficial. Parchetul General, DNA, CSM şi Curtea Supremă au criticat proiectul susţinând că desfiinţează practic infracţiunea de abuz în serviciu şi aruncă în aer anchetele de până acum.

  • BREAKING NEWS Guvernul a adoptat proiectul de lege privind graţierea şi OUG privind modificarea Codurilor

    El a precizat că primele două proiecte de lege vor merge la Parlament în procedură de urgenţă.

    ”Am adoptat o serie de măsuri care vizează evitarea unor hotărâri pilot la CEDO şi în acest sens am adoptat proiectul de lege privind graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative, privative de libertate. Cel de-al doilea proiect de lege vizează legea pentru completare legii 254 pe 2013 privind executarea pedepselor. La prima lege cea care vizează graţierea unor pedepse, nu vizează violatorii, faptele de corupţie, actele de violenţă, recidiviştii, pedepsele cu suspendare şi prioritar pentru noi a fost recuperarea prejudiciului”, a spus Iordache.

    Cât priveşte legea 254 pentru executarea pedepselor, ministrul Justiţiei a argumentat că este o iniţiativă a vechiului Guvern pe care a ”aranjat-o” şi a pus-o în concordanţă cu conducerea ANP.

    adoptarea bugetului de stat am venit în completarea acestei măsuri pentru evitarea unei hotărâri pilot la CEDO cu alocarea unor resurse suplimentare pentru creşterea cu 50% a normei de hrană, asigurarea fondurilor necesare pentru implementarea unor investiţii şi în acest sens au fost alocate fonduri pentru începerea în acest an a două penitenciare de câte 1.000 unul în Caracal judeţul Olt, celălalt în Berceni, judeţul Prahova”, a afirmat el.

    Întrebat de ce Guvernul a adoptat aceste acte normative marţi seara după ora 21, Iordache a replicat: ”Pentru că la această oră a fost şedinţa de Guvern”. Cât priveşte transparenţa acestui demers, el a susţinut că ordinea de zi a fost suplimentată pentru că Executivul are acest drept.

    Ministrul Justiţiei a precizat că OUG privind modificarea Codurilor Penale a păstrat pragul de 200.000 de lei privind abuzul în serviciu, iar favorizarea infractorului a fost dezincriminată inclusiv pentru adoptarea de acte normative.

    ”Cel de-al treilea act normativ pe care l-am adoptat astăzi, este vorba de Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii 296 Cod Penal şi a Legii 135 Cod de procedură penală. Practic, prin această ordonanţă de urgenţă, am făcut şi am pus în concordanţă deciziile Curţii Constituţionale care trebuiau să fie implementate fie de către Guvern, fie de către Parlament”, a susţinut Iordache.

    OUG va intra în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial, a mai precizat ministrul.

    Întrebat cum modifică ordonanţa infracţiunea de abuz în serviciu, ministrul Justiţiei a declarat: “Acea plângere prealabilă pe care societatea civilă sau simplii cetăţeni au invocat-o a fost eliminată şi abuzul în serviciu a fost pus în concordanţă cu decizia Curţii şi s-au precizat două chestiuni foarte clare: că numai încălcările legii, ordonanţei şi ordonanţei de urgenţă, s-a precizat, plus cuantumul acela care noi l-am stabilit”.

    ”Cuantumul a rămas în valoare de 200.000 de lei. Ce este sub 200.000 de lei se recuperează şi nu mai este sancţionat penal, asta ne-a recomandat şi Curtea, să stabilim un cuantum, ţinând cont de condiţiile agravante, am considerat că această limită este o limită rezonabilă pentru că instanţa putea să considere 400.000 de lei, putea să considere un milion. Am stabilit această sumă de 200.000 de lei. Nu dezincriminăm abuzul în serviciu, l-am reglementat mai bine şi l-am pus în concordanţă cu decizia CCR”, a adăugat el.

    În ceea ce priveşte instituţia denunţătorului, Florin Iordache a menţionat că “în şase luni de zile, faptele rămân pentru că aici era problema”. ”Faptele rămân în continuare, în schimb am precizat foarte clar ce înseamnă cele şase luni. Citiţi textul şi discutăm. Legele în această ţară le face fie Guvernul, fie Parlamentul. Eu invit Parlamentul să modifice OUG cum crede de cuviinţă”, a replicat el în condiţiile Guvernul nu a făcut public textul OUG.

    Ministrul Justiţiei a mai precizat că în ordonanţa de urgenţă se prevede că favorizarea infractorului se dezincriminează dacă fapta este săvârşită de un membru al familiei sau de un afin până la gradul doi şi că favorizarea este dezincriminată şi dacă este vorba despre “emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative”.

    OUG va intra în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial, a menţionat el.

    Pentru ordonanţa de urgenţă referitoare la modificarea Codurilor penale s-au obţinut avize de la Ministerul de Externe şi de la Ministerul de Interne, nefiind necesare altele, potrivit lui Iordache.

    Ştire în curs de actualizare

  • Elevii vor sta mai multe ore la scoala din septembrie 2017

    Ministerul Educatiei a adoptat in luna aprilie a anului trecut noul plan cadru pentru invatamantul gimnazial. Acesta prevede cresteri ale numarului de ore pentru elevi.
     
    Astfel, elevii de la clasa a V-a vor petrece mai mult timp la scoala incepand de anul scolar viitor, dar, considera reprezentantii Ministerului, va fi mai frumos, pentru ca materiile vor fi mai bine structurate si  manualele mai relaxate. 
     
    Planul cadru se va aplica esalonat, astfel incat din anul scolar 2017-2018 se va aplica doar la clasa a V-a, urmand ca anii viitori sa se aplice si la clasele gimnaziale mai mari. 
     
    Potrivit actului normativ, incepand cu anul scolar 2017-2018 elevii claselor a V-a vor sta la scoala intre 26 si 28 de ore. Din anul scolar 2018-2019, elevii claselor a VI-a vor sta la scoala intre 28 si 30 de ore, iar incepand cu anul scolar 2019-2020, elevii claselor a VII-a vor sta intre 31 si 33 de ore. Din anul 2020-2021, elevii claselor a VIII-a vor sta pana la 34 de ore.   
     
    Calculele arata ca elevii claselor a V-a vor petrece la scoala 5,6 ore pe zi. Elevii din clasele a VI-a vor ajunge sa stea la scoala 6 ore pe zi, cei din clasele a VII-a vor avea 6,6 ore pe zi, iar clasele a VIII-a vor invata, in final, aproape 7 ore pe zi (6,8 ca sa fim mai precisi).
     

  • Elevii vor sta mai multe ore la scoala din septembrie 2017

    Ministerul Educatiei a adoptat in luna aprilie a anului trecut noul plan cadru pentru invatamantul gimnazial. Acesta prevede cresteri ale numarului de ore pentru elevi.
     
    Astfel, elevii de la clasa a V-a vor petrece mai mult timp la scoala incepand de anul scolar viitor, dar, considera reprezentantii Ministerului, va fi mai frumos, pentru ca materiile vor fi mai bine structurate si  manualele mai relaxate. 
     
    Planul cadru se va aplica esalonat, astfel incat din anul scolar 2017-2018 se va aplica doar la clasa a V-a, urmand ca anii viitori sa se aplice si la clasele gimnaziale mai mari. 
     
    Potrivit actului normativ, incepand cu anul scolar 2017-2018 elevii claselor a V-a vor sta la scoala intre 26 si 28 de ore. Din anul scolar 2018-2019, elevii claselor a VI-a vor sta la scoala intre 28 si 30 de ore, iar incepand cu anul scolar 2019-2020, elevii claselor a VII-a vor sta intre 31 si 33 de ore. Din anul 2020-2021, elevii claselor a VIII-a vor sta pana la 34 de ore.   
     
    Calculele arata ca elevii claselor a V-a vor petrece la scoala 5,6 ore pe zi. Elevii din clasele a VI-a vor ajunge sa stea la scoala 6 ore pe zi, cei din clasele a VII-a vor avea 6,6 ore pe zi, iar clasele a VIII-a vor invata, in final, aproape 7 ore pe zi (6,8 ca sa fim mai precisi).
     

  • Franţa devine a 52-a ţară din lume care interzice bătaia la fund

    Copiii din Franţa vor fi protejaţi prin lege de bătăia la fund, astfel Franţa devenind a 52-a ţară din lume care interzice această practică, informează livescience.com

    Potrivit legii, o palmă părintească este încadrată la tratament degrandant şi umilitor. Legea a fost aprobată pe 22 decembrie şi interzice ” tratament umilitor, degradand, incluzând pedepsele corporale” aplicate de părinţi copiilor.

    “Legea are un punct simbolic pentru a-i face pe părinţi să înteţeleagă felul în care violenţa poate fi dăunătoare copiilor”, a declarat Gilles Lazimi, cel care a condus campania pentru adoptarea acestei legi. “Nu există violenţă mai mică sau mai mare. E doar violenţă şi trebuie oprită.”

    O analiză din 2016 ce s-a întins pe 50 de ani de cercetare a găsit că atunci când copii sunt bătuţi sunt mai predispuşi să se opună părinţilor lor, dezvoltă probleme mentale şi arată agresiune şi un comportament antisocial. 

  • Franţa devine a 52-a ţară din lume care interzice bătaia la fund

    Copiii din Franţa vor fi protejaţi prin lege de bătăia la fund, astfel Franţa devenind a 52-a ţară din lume care interzice această practică, informează livescience.com

    Potrivit legii, o palmă părintească este încadrată la tratament degrandant şi umilitor. Legea a fost aprobată pe 22 decembrie şi interzice ” tratament umilitor, degradand, incluzând pedepsele corporale” aplicate de părinţi copiilor.

    “Legea are un punct simbolic pentru a-i face pe părinţi să înteţeleagă felul în care violenţa poate fi dăunătoare copiilor”, a declarat Gilles Lazimi, cel care a condus campania pentru adoptarea acestei legi. “Nu există violenţă mai mică sau mai mare. E doar violenţă şi trebuie oprită.”

    O analiză din 2016 ce s-a întins pe 50 de ani de cercetare a găsit că atunci când copii sunt bătuţi sunt mai predispuşi să se opună părinţilor lor, dezvoltă probleme mentale şi arată agresiune şi un comportament antisocial. 

  • Companiile de distribuţie ale Enel îşi schimbă numele în E-Distribuţie

    „Schimbarea de nume a operatorilor de distribuţie are în vedere alinierea la cerinţele normative comunitare şi naţionale, care impun firmelor integrate din domeniul energiei să realizeze separarea legală, funcţională şi contabilă a activităţilor de distribuţie faţă de cele de furnizare şi producţie, inclusiv din perspectiva denumirii şi a identităţii vizuale, astfel încât, din perspectiva consumatorului, să fie evitate confuziile şi, în acest fel, să fie stimulată competitivitatea în piaţă”, potrivit comunicatului instituţiei.

    E-Distribuţie Muntenia a fost prima companie de distribuţie a Enel din România care a adoptat, recent, noul nume.

    Potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în 2015, durata medie a întreruperilor per client/an (SAIDI – System Average Interruption Duration Index) pentru E-Distribuţie Dobrogea a fost de 234 de minute, a doua cea mai bună performanţă din România, după E-Distribuţie Muntenia, în timp ce E-Distribuţie Banat a înregistrat un coeficient SAIDI de 247 de minute. Media naţională a fost de 308 minute în 2015.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Digitalii din BCR

    Serviciile digitale ale băncilor, considerate iniţial alternative pentru sucursala tradiţională, au devenit în prezent o prioritate pentru instituţiile financiare din toată lumea. Care este abordarea celei mai puternice bănci din România din punctul de vedere al activelor în ce priveşte digitalizarea şi cine sunt Imanuela Negrişan, Alina Ţopană, Gabriela Văduva, Cristian Mustaţă, Mihai Sandu şi Irina Mihailescu (de la stânga la dreapta) – şase dintre tinerii care gândesc strategia băncii în spaţiul virtual?

    De ce banca nu va mai fi un loc în care te duci, ci o acţiune pe care o faci?”, îi provoca pe cititorii săi în cartea Banking 3.0 Brett King, un bancher australian care a scris numeroase cărţi despre industria bancară; el este şi cofondator al Moven, un start‑up din domeniul bankingului online. În cartea sa, King spune că există un prag critic de 50 de milioane de utilizatori pentru o piaţă ajunsă la potenţial. În industria aviaţiei şi a automobilelor, s-a ajuns la acest nivel în peste 60 de ani. Cardurile au ajuns la acest nivel în 28 de ani şi, mai recent, cardurile contactless au trecut acest prag în patru ani; în timp ce Facebook şi Twitter l-au atins în trei şi doi ani. Transformarea digitală se întâmplă de 20-30 de ani, în diferite industrii.

    În anii ’90, muzica, fotografia şi videoul s-au confruntat cu noi jucători care au folosit capabilităţile digitale pentru a schimba modul în care serviciile erau livrate şi consumate. Au urmat, în 2000, serviciile de televiziune, călătoriile şi recrutarea, cu dezvoltarea YouTube, a agenţiilor de turism online şi a site-urilor de recrutate. În 2010, industrii precum retailul s-au confruntat cu un al doilea val de digitalizare (primul a fost în 1990), în timp ce serviciile financiare încep şi acestea, de câţiva ani, să descopere oportunităţile şi provocările digitalizării. Care este locul pe care ne aflăm din punctul de vedere al inovaţiilor digitale din sistemul bancar în raport cu celelalte ţări din Europa? Cu un grad de penetrare de 5% a internet banking-ului în rândul populaţiei, România se află pe ultimul loc din acest punct de vedere; spre comparaţie, în Norvegia, ţara cu cea mai mare penetrare a internet bankingului din Europa, 90% din populaţie foloseşte astfel de servicii, potrivit statista.com.

    Cristian Mustaţă, şef al departamentului de strategie digitală din cadrul Băncii Comerciale Române, este optimist în ce priveşte perspectivele de dezvoltare a bankingului digital în România. „Din punctul de vedere al ofertei băncilor, România stă foarte bine: suntem permanent în pas cu tehnologia (oferă ca exemple mobile banking-ul, geolocaţia, push notifications, autentificarea biometrică, scanarea codurilor QR, plăţi contactless etc.), analizăm piaţa şi inovăm constant. Provocarea se află, mai degrabă, în zona de cerere a clienţilor, unde rata de adoptare a serviciilor digitale este încă mult sub media europeană. În România, sub 10% din populaţie face banking online, în timp ce media europeană este de peste 50%”, explică Cristian Mustaţă.  Un argument în plus pentru optimismul şefului departamentului de strategie digitală a BCR este şi ritmul de adoptare de către utilizatori a cardurilor contactless, emise prima dată pe piaţa locală în 2010: portofoliul total de carduri contactless al băncilor de pe piaţa locală a ajuns la peste 3 milioane de unităţi, potrivit calculelor ZF făcute pe baza unor date dintr-o prezentare a Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

    Astfel, la finalul anului trecut, cardurile contactless reprezentau 21% din totalul cardurilor în circulaţie din România, echivalentul a 3,14 milioane de unităţi. Spre comparaţie, la finalul lui 2014 în România existau circa 1,5 milioane de carduri contactless. „Este greu de anticipat unde ne vom situa peste 10 ani. Probabil că vom deveni o piaţă mult mai matură în ce priveşte interacţiunile digitale dintre clienţi şi bănci, astfel că cele mai multe operaţiuni se vor efectua doar de la distanţă. Cel mai probabil şi interacţiunile din unităţle bancare se vor digitaliza exponenţial. Tehnologia evoluează într-un mod ameţitor, deja auzim de termeni noi precum blockchain (termenul se referă la baze de date – n. red.), biometrics (analiza statistică aplicată informaţiilor biologice), big data (volume mari de informaţii destinate găsirii unor tipare) sau open API (integrează mai multe surse de date într-un serviciu), iar toate aceste lucruri vor schimba într-un timp destul de scurt modul nostru de a face banking”, descrie Cristian Mustaţă oportunităţile digitale din domeniul financiar-bancar. iciilor digitale pe piaţa locală?

  • Câţi bani plătim în fiecare lună pentru taxa radio-TV

    Curtea Constituţională a decis vineri că legea adoptată de Parlament prin care se elimină 102 taxe nefiscale, printre care taxa radio-tv şi taxa auto, este constituţională, potrivit Mediafax.

    Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a adoptat pe 25 octombrie Legea privind eliminarea a peste 100 de taxe, inclusiv taxa Radio-TV, iniţiată de Liviu Dragnea. Actul normativ, care duce la anularea a 102 taxe nefiscale, a fost adoptat în procedură de urgenţă în ambele camere al Parlamentului.

    Din rândul celor 102 taxe propuse pentru a fi eliminate fac parte timbrul de mediu pentru autovehicule, 33 de taxe consulare şi de cetăţenie, 20 de taxe de la Registrul Comerţului, taxele radio-TV, taxa suplimentară pentru eliminarea paşaportului, 22 de taxe pentru pierderea sau modificarea actelor, 13 taxe extrajudiciare de timbru şi taxele pentru permisele de pescuit recreativ/sportiv.

    Curtea Constituţională (CCR) a fost sesizată ulterior, în 15 noiembrie, de către preşedintele Klaus Iohannis cu privire la legea care elimină 102 taxe nefiscale, printre care şi taxa radio-tv, şeful statului argumentând că actul normativ încalcă mai multe articole din legea fundamentală. El a spus că dacă legea celor 102 taxe e retrimisă la mine, voi decide dacă o voi promulga sau nu.

    Potrivit avocatnet.ro, valoarea taxei radio-tv plătită de persoanele fizice are o valoare diferită decât cea plătită de firme. Astfel, valoarea acestor taxe pentru persoanele juridice are urmatorul cuantum:

    • Taxa radio:

      • persoane juridice fara salariati, 2,5 lei/luna;
      • microintreprinteri, 10 lei/luna;
      • persoane juridice cu sediul in Romania, inclusiv filialele acestora, sucursalele si celelalte subunitati ale lor fara personalitate juridica, sucursalele sau reprezentantele din Romania ale persoanelor juridice straine, 30 lei/luna;
    • Taxa TV:
    • persoane juridice fara salariati, 4 lei/luna;
    • microintreprinterile, 15 lei/luna;
    • persoane juridice cu sediul in Romania, inclusiv filialele acestora, sucursalele si celelalte subunitati ale lor fara personalitate juridica, sucursalele sau reprezentantele din Romania ale persoanelor juridice straine, 50 lei/luna;
    • persoanele juridice – societati turistice, pentru fiecare camera, 7,7 lei/luna.

    Pentru persoanele fizice, valoarea taxei radio-TV este de 6,5 lei. Cele doua taxe trebuie platite lunar, fiind incluse in factura de energie electrica.