BusinessMagazin

Tag: activitati

  • O poveste fascinantă de succes: Antreprenorul român care a pornit de la zero, a reuşit să se lupte cu multinaţionalele şi să câştige

    Antreprenorul spune că s-a născut cu „simţul banilor”, iar un exemplu este faptul că părinţii i-au dat bani doar în prima lună de studenţie.
     
    Este absolvent al Institutului Naţional de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, iar după terminarea studiilor a lucrat ca profesor în Olteniţa vreme de trei ani.
     
    La începutul lui 1990, s-a întors în Bucureşti şi s-a angajat timp de doi ani ca instructor sportiv la piscina fostului hotel Bucureşti, actualul Radisson. Primii paşi în antreprenoriat au fost făcuţi în 1992, în domenii care nu au nicio legătură cu activitatea din prezent. Primele încercări nu au fost inspirate, pentru că a pierdut tot ce investise; în 1991 a deschis un chioş cu bani împrumutaţi, iar ideea de a produce mezeluri i-a venit după ce a întâmpinat dificultăţi în aprovizionarea cu mărfuri.
     
    A început producţia de mezeluri şi acesta a fost primul pas din construcţia unei afaceri care are acum cele mai mari vânzări de preparate din carne de pe piaţă. Un punct de referinţă în istoria industriei a fost campania prin care a fost construită marca Salam Săsesc. Mica afacere începută în 1991 a prins proporţii şi s-a diversificat. În ultima perioadă, Timiş a ales noi direcţii, investind în piscicultură, construcţii, viticultură şi agricultură ecologică.
     

     

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Gabriel Comănescu, CEO Grup Servicii Petroliere (GSP)

    Dincolo de foraj, GSP este specializată şi în construcţii offshore, având o flotă de nave şi utilaje dedicată acestei activităţi.

    După ce a absolvit Academia Navală Mircea cel Bătrân, a ocupat un post de ofiţer electrician în marina comercială şi de inginer electromecanic la Romline, Gabriel Comănescu a intrat în afacerile cu petrol în 1999, când a cumpărat de la AVAS companiile de foraj pe uscat Foserco şi Aquafor. Apoi, a câştigat licitaţia pentru uzina 1 Mai Ploieşti, care a devenit Upetrom – 1 Mai, iar în 2004 a înfiinţat Grup Servicii Petroliere. În 2005 a înfiinţat Upetrom Group, un grup integrat de societăţi cu activităţi în construcţii şi foraj marin. În 2006 a achiziţionat de la Petrom cinci platforme petroliere.

    Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, GSP a terminat anul trecut cu afaceri de 934 de milioane de lei şi 325 de salariaţi.

  • China sugerează Coreei de Nord să îşi suspende activităţile nucleare şi balistice

    “Sugestia Chinei este, drept un prim pas, ca statul nord-coreean să îşi suspende activităţile nucleare şi balistice şi ca Statele Unite şi Coreea de Sud să îşi suspende, de asemenea, exerciţiile militare la scară largă”, a spus Wang la o conferinţă de presă, potrivit Reuters.

    “Deţinerea de armament nuclear nu va genera securitate, folosirea forţei militare nu va fi o cale de ieşire”, a mai spus Wang. “Rămâne o şansă în ceea ce priveşte reluarea discuţiilor, există încă speranţă pentru pace”, a adăugat acesta.

    O astfel de “suspendare dublă” a activităţilor va permite ambelor părţi să se întoarcă la masa negocierolor, a precizat ministrul chinez de Externe.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studenţii cer burse pe tot parcursul anului, inclusiv vara

    “În conformitate cu art. 136, alin. (1), „anul universitar începe, de regulă, în prima zi lucrătoare a lunii octombrie, include două semestre şi se finalizează la 30 septembrie din anul calendaristic următor”. Prin urmare, indiferent de structura pe care universităţile decid să o implementeze, un an universitar echivalează practic cu un an calendaristic, conform legiuitorului, astfel fondul pentru burse şi protecţie socială a studenţilor să se acorde pentru întreaga durată a unui an universitar (12 luni). Având în vedere faptul că statutul de student este unul permanent în perioada anilor de studiu, fără întreruperi, cu drepturile şi obligaţiile subsecvente, considerăm că şi fondul de burse trebuie să fie constituit şi alocat pentru întreaga perioadă a anului universitar (12 luni)”, se arată în solicitarea Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).

    În acest context, ANOSR susţine faptul că studenţii ar trebui încurajaţi să participe la activităţi în afara cursurilor, pe toată durata anului calendaristic. În vacanţa de vară, de exemplu, mulţi studenţi participă la diverse activităţi extracurriculare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studenţii cer burse pe tot parcursul anului, inclusiv vara

    “În conformitate cu art. 136, alin. (1), „anul universitar începe, de regulă, în prima zi lucrătoare a lunii octombrie, include două semestre şi se finalizează la 30 septembrie din anul calendaristic următor”. Prin urmare, indiferent de structura pe care universităţile decid să o implementeze, un an universitar echivalează practic cu un an calendaristic, conform legiuitorului, astfel fondul pentru burse şi protecţie socială a studenţilor să se acorde pentru întreaga durată a unui an universitar (12 luni). Având în vedere faptul că statutul de student este unul permanent în perioada anilor de studiu, fără întreruperi, cu drepturile şi obligaţiile subsecvente, considerăm că şi fondul de burse trebuie să fie constituit şi alocat pentru întreaga perioadă a anului universitar (12 luni)”, se arată în solicitarea Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).

    În acest context, ANOSR susţine faptul că studenţii ar trebui încurajaţi să participe la activităţi în afara cursurilor, pe toată durata anului calendaristic. În vacanţa de vară, de exemplu, mulţi studenţi participă la diverse activităţi extracurriculare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum reuşeşc doi români care au renunţat la locul de muncă să facă milioane de euro de pe urma foştilor colegi

    În aceeaşi perioadă de timp, numărul utilizatorilor activi a crescut cu aproape 70%, depăşind 17.000 de persoane. Numărul companiilor abonate la 7card a ajuns la 731, faţă de 390 în 2015, iar al sălilor de sport partenere la peste 400, faţă de 228 în anul precedent.

    Un segment care a contribuit la creşterea numărului de utilizatori a fost provincia, Benefit Seven, compania care administrează 7card, fiind extrem de activă în 2016 în afara Bucureştiului, prin atragerea în reţea a 223 centre de fitness şi wellness din peste 34 oraşe, răspunzând astfel nevoii companiilor partenere de a-şi fideliza angajaţii şi prin accesul la sport. În prezent, 7 card poate fi utilizat în 34 centre urbane, inclusiv în toate oraşele mari.

    ”În 2016 ne-am extins mult în afara Capitalei, suntem acum un serviciu cu acoperire naţională. A fost un pas firesc, tot mai multe companii din întreaga ţară, din toate sectoarele de activitate, au apreciat valoarea distinctivă pe care 7card o aduce ca beneficiu extra-salarial pentru angajaţii lor: este, cu adevărat, măsura recunoaşterii contribuţiei angajaţilor la performanţa companiei. O răsplată”, spune Andrei Creţu, co-fondator 7 card.

    O creştere se observă şi la numărul de actvităţi sportive sau de recreere alese de utilizatori. Desi ponderea semnificativă (70%) este în continuare deţinută de activităţile de fitness, activităţile sportive recreative precum escalada, dansurile, yoga, tenis, squash sau relaxarea la piscine, au crescut simţitor ca utilizare (30%).

    ”Preferinţa pentru tipuri de activităţi recreative  confirmă apetitul utilizatorilor pentru o diversitate cât mai mare. Satisfacţia utilizatorului creşte odată ce experimentează tot mai multe moduri antrenante de a rămâne în formă, fără ca exerciţiul fizic să mai fie “un task suplimentar”, ci o experienţă plăcută. Aşa cum ar trebui să şi fie. Timpul mediu petrecut de români într-un astfel de centru este de o oră şi treizeci de minute, spre deosebire de alte ţări din Europa unde această durată este de doar 45 de minute”, spune Iulian Circiumaru, co-fondator 7 card.

    În prezent, 40% dintre utilizatorii 7card sunt din afara Capitalei, faţă de doar 16% în 2015. După Bucureşti, cei mai mulţi abonaţi sunt din Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Iaşi. La nivelul anului trecut, valoarea medie a abonamentului 7card a fost de 140 lei în Bucureşti, respectiv 90 lei în restul oraşelor din reţea (Timişoara, Cluj-Napoca, Sibiu, etc.). Pentru 50% dintre utilizatorii 7card, angajatorii suportă costul abonamentului. Companiile care oferă preponderant acest beneficiu angajaţilor activează în sectoare precum: IT, finanţe, automotive, banking, telecom, retail, servicii.

    Pentru 2017, planurile Benefit Seven vizează dublarea cifrei de afaceri, la aproximativ 4,5 milioane de euro, a numărului de abonaţi, la peste 30.000, respectiv creşterea cu 40% a companiilor partenere.

    ”Dacă 2016 a fost anul în care am lucrat să creăm acoperirea naţională a serviciului nostru, 2017 este anul în care focusul este să oferim utilizatorilor 7card, pe lângă valoarea intrinsecă, oportunitatea de a experimenta si de a acumula experienţe memorabile. Şi de a redescoperi bucuria de a face mişcare. Introducem deja, de la începutul acestui an, posibilitatea plăţii în rate a abonamentelor, posibilitatea înscrierii a doi însoţitori (faţă de doar unul în 2016), diversificarea activităţilor care se pot accesa cu 7card introducând activităţi noi, precum accesul în pationare în sezonul rece sau piscine în aer liber în sezonul cald.” spune Andrei Creţu.

    Compania Benefit Seven a fost înfiinţată în 2011 şi are trei acţionari: Andrei Creţu, Iulian Cîrciumaru şi Cătălin Ivaşcu.

    Andrei Creţu şi Iulian Cîrciumaru sunt foşti consultanţi în cadrul AT Kearney şi apoi PwC. Ei au fondat Benefit Seven în urma unei investiţii de câteva sute de mii de euro după ce, după mai mulţi ani petrecuţi ca angajaţi, au realizat că programul lor, dar şi al celor cu care colaborau, nu le permitea să ajungă la sala de sport. Au observat un model din străinătate aplicabil pe piaţa locală şi au hotărât să îşi pună în aplicare ideea în 2012, când încă lucrau în cadrul companiei de consultanţă PwC. Concret, prin intermediul companiei Benefit Seven şi al cardului 7Card, în baza unui abonament lunar cu preţuri cuprinse între 70 de lei (în provincie) şi 120 de lei în Capitală, clienţii lor au acces la 230 de săli de sport, în care pot să practice de la fitness la escaladă. Volumul mare de săli permite negocierea unui preţ mai rezonabil pentru abonamentul lunar decât în cazul unei singure săli.

    Compania a introdus în România conceptul de carduri unice cu acces concomitent la mai multe săli de sport şi wellness. În februarie 2016, Sodexo, lider mondial in Servicii pentru Calitatea Vietii – beneficii extrasalariale pentru angajati (tichete de masa, cadou, vacanta, cresa), programe de incentivare, beneficii publice, servicii de alimentatie/catering, managementul facilitatilor, a preluat 20% din acţiunile Benefit Seven, companie ce deţine 7card. La data de 1 februarie, numărul de abonaţi activi este de 19.000.

     

     

  • Decizie CEDO: România trebuie să îi plătească lui Gregorian Bivolaru daune de 1.000 euro

    Decizia, care poate fi contestată la o instanţă superioară a CEDO, este urmare a unei plângeri împotriva statului român depusă de Gregorian Bivolaru pe 1 octombrie 2004, în virtutea Convenţiei pentru garantarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

    Liderul MISA a cerut daune materiale de 100.000 de euro şi daune morale de 150.000 de euro pentru că ar fi fost privat de posibilitatea de a-şi desfăşura activităţile profesionale în România, argumentând că autorităţile române au ordonat o campanie de presă împotriva lui, că a fost supravegheat ilegal şi că a fost deţinut prin încălcarea drepturilor.

    Instanţa CEDO a stabilit că nu a existat o încălcare a Articolului 5 (1) al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului privind lipsa motivelor plauzibile justificând privarea de libertate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizie CEDO: România trebuie să îi plătească lui Gregorian Bivolaru daune de 1.000 euro

    Decizia, care poate fi contestată la o instanţă superioară a CEDO, este urmare a unei plângeri împotriva statului român depusă de Gregorian Bivolaru pe 1 octombrie 2004, în virtutea Convenţiei pentru garantarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

    Liderul MISA a cerut daune materiale de 100.000 de euro şi daune morale de 150.000 de euro pentru că ar fi fost privat de posibilitatea de a-şi desfăşura activităţile profesionale în România, argumentând că autorităţile române au ordonat o campanie de presă împotriva lui, că a fost supravegheat ilegal şi că a fost deţinut prin încălcarea drepturilor.

    Instanţa CEDO a stabilit că nu a existat o încălcare a Articolului 5 (1) al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului privind lipsa motivelor plauzibile justificând privarea de libertate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu ManpowerGroup: deficit de personal calificat, la nivel global: România, pe locul 3

    Aflaţi în imposibilitatea de a găsi candidaţi compatibili cu posturile disponibile, 53% dintre companii încearcă să compenseze prin traininguri şi programe de dezvoltare adresate propriilor angajaţi, menite să aducă un update constant competenţelor necesare. Astfel, numărul companiilor care acordă importanţă şi urmăresc să investească în personalul existent a crescut semnificativ, într-un singur an numărul acestora dublându-se. Însă activităţile ce ar putea face posibilă o schimbare cu adevărat relevantă şi ar putea modifica tendinţa ascendentă actuală a crizei în sectorul resurselor umane sunt programele de practică şi internship-uri pe care tot mai multe universităţi le pun la dispoziţia tinerilor, chiar dacă durata acestora este de multe ori insuficientă, pentru a oferi o experienţă relevantă.  

    Nevoile în materie de abilităţi ale angajaţilor se schimbă rapid, ceea ce poate face tot mai greoi procesul de recrutare. În această situaţie, angajatorii caută tot mai des soluţii în propriile companii şi mai mult de jumătate aleg să îşi trăinuiască personalul. Este o creştere considerabilă, în comparaţie cu rezultatele studiului din 2015, când doar 20% prioritizau trainingul şi dezvoltarea personală pentru ocuparea posturilor. În topul ţărilor cu personal subcalificat, România este situată pe locul 3, cu un procent de 72%, după Japonia, 86% şi Taiwan, 73%. În ţările din Europa însă, criza de personal calificat atinge cel mai înalt nivel din 2006 până în prezent, crescând de la 32%, cât era în 2015, la 36%, cu un deficit de talente în anumite sectoare de activitate importante, pentru posturi precum inginer şi reprezentant vânzări.

     

    Practica şi programele de internship, răspunsul pentru nevoia de calificare în câmpul muncii

    În acest context, programele de internship devin tot mai importante şi, dacă înainte erau o opţiune, acum ele pot reprezenta cea mai eficientă metodă de a împiedica o criză pe piaţa muncii. Este tot mai evidentă nevoia de calificare timpurie, practica jucând un rol foarte important în formarea tinerilor în viitori angajaţi profesionişti.

    „Devine clar pentru toţi cei implicaţi, în mod direct sau indirect, sistem de învăţământ, angajatori, studenţi şi chiar părinţi, că trebuie să existe o colaborare, o susţinere reciprocă în punerea bazelor unui sistem curent şi sănătos, apt să le ofere tuturor celor implicaţi satisfacţiile pe care şi le doresc/aşteaptă. Iar acest proces este bine să înceapă cât mai devreme. Este important ca noi, ca instituţii de învăţământ, să le oferim tinerilor mediul propice în cadrul căruia ei să obţină fundamentele necesare pe care încep apoi să construiască şi să se dezvolte. Iar programele de practică şi cele de internship joacă un rol foarte important în această etapă. Le oferă studenţilor prilejul pentru a vedea şi a experimenta obligaţiile ce le revin în cazul unor posibile viitoare joburi, dar nu numai”, a declarat Ovidiu Folcuţ, Rectorul Universităţii Româno-Americană. 

    La nivel global, cele mai dificile posturi de ocupat, spun angajatorii chestionaţi, sunt cele specifice unor meserii precum electricieni sau tâmplari, în timp ce pe locul secund sunt cele din domeniul IT – programatori, developers, managers, administratori. Topul este completat de posturile de agent de vânzări, inginer, tehnician, contabil. În Europa, sectoarele de activitate care au înregistrat cea mai mare scădere vizează posturile de inginer şi reprezentant vânzări. 

    Universitatea Româno-Americană urmăreşte să le ofere studenţilor o paletă largă de opţiuni când vine vorba de domeniile în care aceştia pot face practică sau pot obţine internship-uri şi se bucură de o colaborare îndelungată cu zeci de companii mijlocii şi mari din arii variate de activitate. Deşi, conform studiului Manpower, industria IT înregistrează, dintre toate sectoarele analizate, cea mai mare creştere a deficitului, ofertele şi interesele tinerilor pentru acest domeniu sunt în continuă dezvoltare. Astfel, universitatea pune la dispoziţia studenţilor numai în ultimele 3 luni câteva zeci de posturi disponibile în domeniu IT, dar şi în sectoare precum comerţ (vânzări), financiar-bancar, turism sau drept, majoritatea fiind oferite de companii transnaţionale, dar şi câteva aparţinând unor companii de mici sau mijlocii sau instituţii publice. Şi prin intermediul programului Erasmus+ Placements, studenţii au posibilitatea să beneficieze de programe de internship în cadrul unei companii din Uniunea Europeană, pentru o perioadă de minim trei luni, în ţări precum Marea Britanie, Portugalia, Malta, Grecia etc. 

    Un rol foarte important în formarea profesională îl joacă şi activităţile extracurriculare. În acest context, Universitatea Româno-Americană a organizat recent o nouă ediţie a târgului destinat întreprinderilor simulate. Studenţii au putut lua astfel parte, la eveniment, în calitate de cumpărători şi au putut participa la o negociere demonstrativă. La eveniment, au fost prezente zece întreprinderi care au simulat activităţi economice, iar negocierea demonstrativă a avut loc între patru companii, dintre care două în calitate de ofertanţi, una în calitate de cumpărător şi una de curierat.

    În plus, Universitatea Româno-Americană organizează anual Târgul de joburi şi internshipuri RAU JOB FAIR, punând la dispoziţia studenţilor un mediu de interacţiune concret cu potenţiali angajatori. Ajuns la a patra ediţie, evenimentul care va fi organizat în luna aprilie, cuprinde pe lângă activităţile clasice de recrutare şi selecţie, desfăşurarea unor workshop-uri tematice susţinute de către companiile expozante. 

     

  • Bărbatul care pune la dispoziţia lumii întregi milioane de joburi

    Compania şi website-ul Freelancer se bazează pe un concept simplu – îi conectează pe oamenii care au nevoied de angajaţi care să muncească în regim de freelancing pentru anumite activităţi cu cei care pot să face aceste activităţi contra unei sume de bani.

    Businessul a fost fondat în urmă cu opt ani în Sydeny; astăzi websiteul are mai mult de 22,5 milioane de utilizatori în toată lumea. În rândul joburilor găsite pe această platformă se află orice – de la ajutor pentru construirea unei aplicaţii mobile, până la scrierea raportului pentru o companie, designul unui tatuaj, etc.

    Chiar şi  NASA foloseşte website-ul din 2015, permiţând oaemnilor să liciteze pentru a-i ajuta să construiască obiecte de desing pentru Agenţia Spaţială Internaţională – printre acestea s-a aflat şi un braţ electronic.

    Ideea lansării businessului i-a venit după ce a încercat să o ajută pe mama sa. După ce a lucrat ca angajat într-o companie unde nu şi-a găsit locul, el a hotărât să pună bazele unui site pentru mama sa, care lucra  vânzător de obiecte de artă în regim wholesale.

    Voia să includă o listă cu magazinele cărora ea le asigura furnizarea, gândindu-se că astfel ar putea să îi încurajeze şi pe alţii să fie inclusi. Primul tabel Excel avea 1.000 de rânduri. Confruntându-se cu acest lucru, a decis să angajeze pe altcineva care să introducă datele respective – chiar dacă oferea iniţial 2.000 de dolari, nimeni nu voia să preia această responsabilitate. ”M-am uitat în jur, am întrebat câţiva oameni – toţi răspundeau că activitatea este prea plictisitoare”. Le răspundeam ”Ştiu că este plictisitor, tocmai de aceea vreau să o faci tu!”


    După patru luni, Barrie a început să caute online şi a dat astfel peste un site suedez, Getafreelancer. ”Era cel mai urât site pe care l-am văzut vreodată. În cele din urmă am reuşit să-mi dau seama cum să postez informaţiile referitoare la job.”
    Astfel, a angajat o echipă din India care a făcut munca în trei zile pentru 100 de dolari. ”Mi s-a părut incredibil, exista o armată de oameni disponibili să facă astfel de activităţi, majoritatea din pieţele emergente. M-am uitat la toate proiectele de pe website. Era ca un ebay pentru locuri de muncă. Mi s-a părut incredibil.”

    Barrie a fost atât de impresionat de concept, încât a hotărât să pună bazele propriului astfel de proiect.
    A reuşit să finanţeze businessul prin intermediul unui prieten care îşi vânduse propria firmă; în cele din urmă a reuşit să cumpere şi businessul suedez; din 2007, de când i-a venit ideea, Freelancer a cumpăratalte 18 site-uri rivale.