Analiştii spun însă că economia subterană ar putea fi un factor pozitiv pentru cea reală, fiscalizată, deoarece previne o deteriorare mai accentuată a indicatorilor sectoriali şi de consum.
“Cred că economia subterană este destul de mare în SUA. Fie că vorbim despre munca la negru sau despre imigranţii ilegali, este foarte mare”, comentează Alexandre Padilla, profesor de economie la Metropolitan State University din Denver, Colorado, citat de CNBC.
Astfel, se estimează că activitatea economică nefiscalizată din SUA a totalizat anul trecut 2.000 de miliarde de dolari, potrivit unui studiu efectuat de economistul Edgar Feige de la Unversity of Wisconsin-Madison.
“Există un mandat de arestare pe numele ei”, a declarat telefonic un funcţionar de la un tribunal din oraşul Natick, în statul Massachusetts, pentru agenţia rusă. “În cazul în care este oprită aici sau altundeva pe teritoriul statului, ea poate fi arestată, sau oriunde altundeva pe teritoriul Statelor Unite, ofiţerul fiind cel care decide”, a adăugat el, potrivit Ria Novosti.
Porivit acestui oficial, documente judiciare arată că Zubeidat Ţarnaeva a fost arestată anul trecut pentru furt din magazinul Lord & Taylor, la Natick, după ce agenţi de pază au chemat poliţia. Ea a fost acuzată că a furat haine în valoare de 1.600 de dolari din acest magazin. Natick este un oraş situat pe ruta maratonului din Boston, la aproximativ 16 kilometri de la linia de start.
Verizon Wireless este cel mai mare operator de telefonie mobilă din SUA.
Oferta de 100 de miliarde de dolari ar trebui să includă bani şi acţiuni, citată scrie CNBC.
Verizon Communications, cu o participaţie de 55% în compania mixtă, nu a transmis încă o propunere, dar a angajat consultanţi juridici şi bancheri pentru o posibilă ofertă, au spus sursele.
Nu există garanţii că grupul britanic ar fi interesat de ofertă sau că aceasta se va materializa, au spus sursele.
“În caz de vacanţă a locului unuia sau mai multor membri ai Comitetului Reprezentanţilor, adunarea generală a acţionarilor se va convoca de urgenţă pentru numirea de noi membri. Pentru perioada de până la decizia adunării generale, ceilalţi membri ai Comitetului Reprezentanţilor vor desemna membrii
interimari pentru completarea locurilor vacante”, au anunţat oficialii Franklin Templeton, administratorul activelor de 3,5 mld.euro ale Fondului Proprietatea.
Mark Gitenstein, fostul ambasador al SUA în România şi avocat de profesie, şi-a depus candidatura pentru un loc în Consiliul Reprezentanţilor de la Fondul Proprietatea, fiind susţinut de fondul britanic City of London, al doilea cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea. Alegerile vor avea loc joi, 25 aprilie. Consiliul Reprezentanţilor este responsabil de supravegherea modului în care firma americană Franklin Templeton administrează activele de 4,5 miliarde de euro ale fondului. Candidatura sa marchează o trecere mai puţin uzuală dinspre teritoriul politic spre cel de business.
Bărbatul voia iniţial să păstreze sandvişul două săptămâni pentru a-i face o demonstraţie fiului lui, dar între timp a uitat de acesta şi de locul în care l-a depozitat. A găsit hamburgerul după doi ani într-un buzunar dintr-o haină, lângă bonul fiscal primit la cumpărare. Spre uimirea lui, acesta nu avea nicio urmă de deteriorare, prin urmare s-a hotărât să îl păstreze pentru a vedea când va începe să se strice.
După 14 ani după cumpărare, hamburgerul arată la fel, iar singurele care s-au dezintegrat sunt murăturile conţinute.
Dacă în prezent sunt la egalitate cu Mexicul în privinţa „atractivităţii“ ca sursă pentru operaţiunile de producţie, Statele Unite sunt pe cale să ajungă până în 2015 la paritate cu China în privinţa costurilor de producţie, potrivit unui studiu al companiei americane de cercetare AlixPartners.
„Avantajul costurilor de producţie din China s-a erodat dramatic în ultimii ani. Dacă te întorci în 2005, era ceva normal ca în China costurile să fie cu 25-30% mai mici decât în SUA. Potrivit analizei noastre, trei sferturi din acest decalaj a dispărut“, a scrie Steve Maurer, director executiv la AlixPartners.
Producţia în China a devenit mai scumpă din cauza salariilor mai mari, a aprecierii monedei chineze şi a costurilor transportului în alte puncte ale globului al produselor fabricate în China, scrie CNBC.
„Dacă trendul continuă, costurile din China vor ajunge la paritate cu cele din SUA în următorii patru sau cinci ani“, mai scrie Maurer.
În ultima decadă, salariile din China au crescut în medie cu 12% pe an în timp ce moneda Chinei, renminbi, s-a apreciat cu 25% în raport cu dolarul. Aprecierea monedei face ca transportul mărfurilor chineze să fie mai scump. Totodată, concurenţa pentru forţa de muncă a forţat producătorii să plătească mai mult pentru a atrage şi pentru a păstra salariaţi cu pregătire mai bună.
Pe măsură ce costul producţiei creşte, o parte din companiile americane îşi mută facilităţile de producţie mai adânc în China continentală, unde forţa de muncă este mai ieftină. Unele dintre acestea şi-au mutat producţia în SUA, unde în prezent diferenţele de costuri pot fi acoperite cu productivitatea mai ridicată a salariaţilor americani.
Informaţia are ca sursă oficiali federali citaţi de New York Times şi dezminte astfel relatările conform cărora cererea de acordare a cetăţeniei pentru Tamerlan Ţarnaev nu ar fi fost aprobată din cauza unui episod din 2009 când acesta a fost arestat pentru scurt timp pentru că şi-a bătut prietena.
Fratele mai mic al lui Tamerlan, Djohar Ţarnaev, celălalt suspect, a primit cetăţenia americană în septembrie 2012. Ambii fraţi aveau permis de şedere permanentă în SUA de cel puţin cinci ani – condiţia pentru ca o solicitare de acordare a cetăţeniei să fie luată în considerare. Cei doi, împreună cu tatăl şi mama lor, au venit în SUA în 2002, depunând cerere de azil pe motiv că se tem pentru viaţa lor, la fel ca şi alţi cetăţeni ruşi de origine cecenă în acei ani.
Oficiali federali au confirmat că FBI l-a intervievat pe Tamerlan Ţarnaev în ianuarie 2011, în urma unei solicitări a guvernului rus, care suspecta că respectivul are legături cu teroriştii ceceni.
Informaţia despre refuzul de a-i acorda lui Ţarnaev cetăţenia americană este menită să contracareze criticile care au apărut în mediile republicane la adresa FBI, pe motiv că după investigarea lui Ţarnaev în 2011, acesta a fost lăsat nesupravegheat, ceea ce i-a permis ulterior să conceapă şi să execute atentatul de la maratonul din Boston din această săptămână.
La vremea respectivă, FBI nu a găsit nimic suspect în comportamentul şi acţiunile lui Ţarnaev şi au închis cazul, comunicând guvernului rus rezultatul investigaţiei. Motivaţia guvernului rus de a cere anchetă s-a bazat pe “informaţii că Ţarnaev ar fi devenit din 2010 un adept al islamismului şi că ar fi avut intenţia să plece din SUA în Cecenia, spre a se alătura unor grupări militante”.
Fapt e că, potrivit multiplelor mărturii adunate de presa americană de la cunoştinţele lui Tamerlan Ţarnaev, acesta a devenit vizibil mult mai religios, şi-a lăsat barbă, iar soţia lui, americancă convertită la islam, a început să poarte văl islamic. Din august 2012 datează contul de YouTube care i se atribuie şi unde apar clipuri jihadiste, clipuri despre religia islamică şi muzica lui Timur Muţuraev, cunoscut folkist cecen, promotor al luptei pentru independenţa Ceceniei faţă de Rusia.
Timur Muţuraev – “Să ne consacrăm viaţa jihadului”:
Ancheta actuală asupra motivaţiilor care i-au împins pe fraţii Ţarnaev să comită atentatul de la Boston ar putea fi crucială pentru încercarea administraţiei Obama de a impune reforma legislaţiei privind imigraţia. O parte dintre membrii republicani ai Congresului consideră deja că reforma, care include o facilitare a accesului la cetăţenia americană pentru imigranţii ilegali, ar trebui oprită până ce ancheta va clarifica dacă sistemul de securitate existent în prezent este sau nu capabil să asigure protecţia Americii de imigranţii cu intenţii teroriste.
Tamerlan Ţarnaev şi-a prezentat documentele pentru solicitarea cetăţeniei după ce s-a întors dintr-o călătorie în Rusia (ianuarie – iulie 2012), călătorie despre care tatăl său, Anzor Ţarnaev, a declarat că a fost făcută pentru reînnoirea paşaportului rusesc, iar vecinii intervievaţi de Time spun că Tamerlan şi-a petrecut aproape tot timpul ajutându-l pe tatăl său la lucrările de reparaţii şi remodelare a locuinţei acestuia din urmă, care voia s-o transforme în salon de frumuseţe sau parfumerie.
Vizita lui Tamerlan Ţarnaev s-ar fi limitat deci la oraşul Makhachkala din Daghestan, unde familia Ţarnaev a locuit din 1999 până în 2002, când a emigrat în SUA. Anzor Ţarnaev a plecat la Makhachkala cu puţin timp înainte de vizita fiului şi a rămas acolo definitiv, afirmând că a plecat din SUA “ca să moară acasă”, fiind suferind de hematom cerebral. Alte surse susţin că Tamerlan Ţarnaev ar fi călătorit şi în Cecenia vecină, deşi, dacă ar fi avut intenţia de a lua legătura cu grupări jihadiste, nu era nevoie să se deplaseze în Cecenia, dat fiind că Daghestanul este şi el o zonă frecventată de astfel de grupări.
Ar fi fost vorba, potrivit sursei citate, de suspiciunea Moscovei că Tamerlan Ţarnaev ar plănui o călătorie în Rusia pentru organizarea unui atentat, în tradiţia atentatelor cecene antiruseşti. FBI însă n-a descoperit nimic şi a comunicat acest rezultat al anchetei către Moscova.
Există deja comentatori din SUA şi din Europa care văd în faptul că suspecţii sunt doi imigranţi în SUA de origine cecenă un avantaj pentru Rusia, confruntată cu o nouă generaţie de luptători islamişti în republicile din Caucaz ce ar tinde să îmbrăţişeze ideea luptei armate pentru formarea unui nou califat care să unească populaţiile musulmane din Iran, Turcia, fostele republici sovietice din Asia Centrală şi părţi din Rusia, Arabia Saudită, Afganistan şi Pakistan.
Dacă după 11 septembrie 2001, colaborarea între SUA şi Rusia pentru cauza comună a combaterii terorismului islamist prinsese aripi, în ultimii ani n-a mai fost aşa, pe de o parte pentru că administraţia Obama n-a mai avut aceeaşi angajare ca administraţia Bush în “războiul contra terorii”, iar pe de altă parte pentru că SUA n-au privit cu ochi buni faptul că Kremlinul se foloseşte de argumentul pericolului terorist din Caucaz spre a-şi combate adversarii politici din opoziţia autohtonă.
Acum însă, speranţa Rusiei într-un sprijin american reînvie. Kremlinul a difuzat deja sâmbătă un comunicat în care arată că preşedintele rus, Vladimir Putin, a conversat la telefon cu cel american, Barack Obama, şi că ambii şi-au afirmat voinţa de a întări cooperarea între serviciile secrete ale celor două ţări, pentru combaterea terorismului internaţional.
În aceste condiţii, nu e de mirare că atât site-urile luptătorilor ceceni, cât şi preşedintele cecen Ramzan Kadîrov s-au desolidarizat în termeni duri de cei doi fraţi Ţarnaev şi de acţiunile lor. Kadîrov a afirmat că rădăcinile acţiunii celor doi trebuie căutate nu în Caucaz, ci în SUA, unde amândoi locuiau din 2002, încercând să se integreze în societatea americană. Djohar, fratele cel mic, avea deja cetăţenie americană din septembrie anul trecut.
Acelaşi lucru l-a susţinut şi tatăl celor doi fraţi Ţarnaev, Anzor, care a insistat într-un interviu pentru serviciul cecen al Radio Europa Liberă că el e un suporter al lui Kadîrov şi că fiii lui nu i-au pomenit niciodată de chestiuni legate de independenţa Ceceniei faţă de Rusia. “Care Cecenie? Ei n-au locuit niciodată în Cecenia şi n-au avut niciodată asta în cap. Nu e nicio Cecenie, care independenţă? Eu am trăit zece ani în America, m-am întors acasă ca să mor, ca să nu fiu târât de colo-colo…”
Într-un interviu separat pentru Wall Street Journal, Anzor Ţarnaev a spus că a încercat să se întoarcă împreună cu familia în Cecenia în 1994, după căderea comunismului, şi că ar fi trăit acolo circa un an, dar s-a reîntors cu toţii în Kîrgîzstan din cauza tensiunilor din Cecenia care aveau să fie urmate de declanşarea primului război cu Rusia.
Deocamdată nu există însă dovezi că fraţii Ţarnaev, născuţi în Kîrgîzstan, strămutaţi apoi în Daghestan cu familia şi emigraţi în SUA, ar fi avut într-adevăr o legătură reală cu cauza cecenă, dincolo de simpatiile juvenile exprimate pe reţelele de socializare online la adresa etniei din care face parte tatăl lor. Anzor Ţarnaev este originar din satul Ciri-Iurt din Cecenia, în timp ce soţia lui şi mama celor doi suspecţi, Zubeidat, este de etnie avară şi originară din Makhachkala, Daghestan.
Într-un interviu pentru Wall Street Journal, Anzor Ţarnaev a povestit despre discuţia avută de FBI cu Tamerlan în 2011. Pe atunci, Anzor încă locuia împreună cu cei doi fii ai săi la Cambridge, Massachussets, iar ulterior, suferind de hematom cerebral, s-a întors în Daghestan.
“I-au spus: ştim pe ce site-uri eşti, ştim pe cine suni, ştim totul despre tine. Au spus că verifică şi observă totul”, a spus Anzor, adăugând că el personal nu s-a speriat: “Ştiam ce face şi unde se duce Tamerlan. Ştiu că mi-am crescut bine copiii”. Aşa se explică opinia sa fermă de acum că implicarea fiilor săi în atentat a fost pur şi simplu o înscenare pusă la cale de autorităţile americane. Zubeidat Ţarnaeva, mama suspecţilor, a făcut şi ea pentru CNN o declaraţie asemănătoare. “Tamerlan a fost consiliat de FBI timp de trei, cinci ani. Ştiau tot ce face, ce site-uri vizitează. Cum e posibil să-i fi urmărit atâta vreme fiecare pas şi acum să vină să spună că era un terorist?”
Lui Tamerlan i-a fost atribuit de presa americană un cont de YouTube cu două playlisturi interesante – unul cu Timur Muţuraev, un cantautor cecen cunoscut pentru cântecele despre lupta pentru independenţa Ceceniei faţă de Rusia şi pentru supremaţia musulmană în Caucaz, al doilea intitulat “Terorism”, cu videouri jihadiste.
Fox News îi atribuie, de asemenea, o călătorie “prelungită” în Rusia făcută anul trecut, nu se ştie în ce scop. Sursele Wall Street Journal susţin că respectiva călătorie ar fi durat din ianuarie până în iulie. Potrivit LA Times, care citează un prieten al familiei aflat la Makhachkala, Tamerlan s-a întors acasă la tatăl său, ca să-şi reînnoiască paşaportul rusesc (Daghestanul este republică autonomă componentă a Federaţiei Ruse).
În cursul serii de sâmbătă, Ţarnaev a fost descoperit, ascuns într-o barcă depozitată în curtea unei case din Watertown, Massachussets, chiar de către proprietarul casei. Ţarnaev fusese împuşcat în noaptea de joi spre vineri de către poliţiştii care au încercat atunci fără succes să-l prindă.
Rănit grav, Ţarnaev a fost transportat la spital după ce a fost predat poliţiei de către proprietarul casei şi al bărcii.
Foto: CNN
Ţarnaev, 19 ani, este al doilea suspect nominalizat de poliţie şi de FBI ca fiind la originea atentatului din 15 aprilie organizat cu ocazia maratonului de la Boston. Teroriştii au detonat două bombe lângă linia de finiş a pistei de maraton, ucigând 3 persoane şi rănind alte 183. Celălalt suspect, Tamerlan Ţarnaev, 26 de ani, fratele lui Djohar, a fost împuşcat de poliţişti în acelaşi incident şi a murit ulterior la spital.
AVENTURA FAMILIEI ŢARNAEV
Tatăl fraţilor Ţarnaev este un etnic cecen a cărui familie a fost strămutată în Kârgâzstan pe vremea prigoanei staliniste, iar mama este de etnie avară, provenind din Daghestan. Tamerlan şi Djohar s-au născut în oraşul Tokmak din Kârgâzstan. În 1999, Anzor şi Zubeidat Ţarnaev s-au mutat în oraşul Mahacikala din Daghestan, spre a emigra apoi în SUA în 2002, potrivit postului Europa Liberă Kârgâzstan. Stabiliţi în Cambridge, Massachussets, unde tatăl lor s-a angajat ca mecanic auto, cei doi fraţi au încercat să obţină cetăţenie americană, primul care a primit-o fiind Djohar, în septembrie 2012.
Ulterior, Anzor s-a mutat înapoi în Daghestan împreună cu soţia sa, iar în SUA a rămas fratele său, Ruslan Tsarni, care locuieşte în Montgomery Village, Maryland. O soră a lui Anzor locuieşte în Canada, la Toronto. În afară de cei doi băieţi, soţii Anzor şi Zubeidat Ţarnaev au şi două fete. Una dintre ele, Ailina, locuieşte în West New York, New Jersey.
Tamerlan era boxer profesionist, era căsătorit cu o americancă – o studentă în vârstă de de 24 de ani pe nume Katherine, convertită la islam după căsătorie. Cei doi au o fetiţă de trei ani pe nume Zahara. Tamerlan a fost descris atât de unchiul său Ruslan, cât şi de un prieten drept un individ dur şi violent, care începuse să urască America. În 2009, conform spotcrime.com, Tamerlan a fost arestat pentru că şi-a bătut prietena. Într-un pictorial realizat în acelaşi an cu ocazia unei competiţii sportive, boxerul afirma că visează să fie inclus în lotul olimpic american de box, că nu are prieteni, pentru că “nu îi înţelege pe americani” şi preciza că nu bea şi nu fumează, fiindcă aşa cere religia musulmană.
Într-un interviu pentru Wall Street Journal, Anzor Ţarnaev a dezvăluit că FBI a avut o discuţie cu Tamerlan în 2011. Pe atunci, Anzor încă locuia împreună cu cei doi fii ai săi la Cambridge. “I-au spus: ştim pe ce site-uri eşti, ştim pe cine suni, ştim totul despre tine. Au spus că verifică şi observă totul”, a spus el, adăugând că el personal nu s-a speriat: “Ştiam ce face şi unde se duce Tamerlan. Ştiu că mi-am crescut bine copiii”. Aşa se explică opinia sa fermă de acum că implicarea fiilor săi în atentat a fost pur şi simplu o înscenare pusă la cale de autorităţi.
Zubeidat Ţarnaeva, mama celor doi suspecţi, a făcut şi ea pentru CNN o declaraţie asemănătoare. “Tamerlan a fost consiliat de FBI timp de trei, cinci ani. Ştiau tot ce face, ce site-uri vizitează. Cum e posibil să-i fi urmărit atâta vreme fiecare pas şi acum să vină să spună că era un terorist?”
Lui Tamerlan i-a fost atribuit de presa americană un cont de YouTube cu două playlisturi interesante – unul cu Timur Muţuraev, un cantautor cecen cunoscut pentru cântecele despre lupta pentru independenţa Ceceniei faţă de Rusia şi pentru supremaţia musulmană în Caucaz, al doilea intitulat “Terorism”, cu videouri jihadiste. Fox News îi atribuie, de asemenea, o călătorie “prelungită” în Rusia făcută anul trecut, nu se ştie în ce scop.
Djohar Ţarnaev era student la biologie la University of Massachussets-Dartmouth şi aspira la o carieră de medic. În 2011 a câştigat o bursă de 2.500 de dolari la Cambridge Rindge and Latin School. Chestionaţi de presa americană, colegii de şcoală şi profesorii îl descriu pe Djohar drept un tânăr studios, politicos, foarte prietenos şi popular printre colegi.
Djohar avea un cont de Twitter unde posta regulat şi unul pe reţeaua Vkontakte, foarte populară în ţările fostei CSI. Din ambele reiese profilul unui tânăr pragmatic, foarte bine integrat în cultura americană, iubitor de hip-hop american şi rusesc, dar şi cu un ataşament deosebit faţă de religia islamică, interesat de evenimentele din Caucaz şi de suferinţele provocate musulmanilor de războiul din Siria. Într-unul din posturile sale de pe Twitter, proaspătul cetăţean american scrie: “Nu ştiu de ce e aşa de greu pentru mulţi dintre voi să acceptaţi că 11 septembrie 2001 a fost o înscenare, deci după voi dă-le-ncolo de fapte, ce mai patrioţi sunteţi!”
Ultimele lui postări pe Vkontakte sunt un clip unde un ins parodiază accentele locale cu care vorbesc limba rusă diversele popoare din Caucaz şi o glumă despre aceleaşi popoare: “Se dă o problemă la şcoală. Un cecen, un daghestanez şi un inguş merg cu maşina. Cine conduce? Răspuns: Poliţia”.
Un stadion pe care victimele sunt triate, elicoptere care duc răniţii la spital, oameni cu măşti de gaze şi costume de protecţie umblând pe străzi, zeci de case făcute una cu pământul şi un oraş acoperit de fum sunt imagini desprinse parcă dintr-o scenă de război. Dar acestea sunt urmările unei uriaşe explozii, comparată de martori cu o deflagraţie nucleară, produsă probabil din neglijenţă la o fabrică de îngrăşăminte dintr-un mic oraş american. Bilanţul: 15 morţi (ieri până la ora 17:00 , ora României) şi peste 160 de răniţi. Iar reacţia autorităţilor a fost pe măsură.
„Un nor mare ca o ciupercă. Mulţi oameni au fost răniţi. Mulţi oameni nu vor mai fi cu noi mâine“, spune Tommy Muska, primarul micului oraş West, din Texas. Impresia lui este că o bombă nucleară a fost detonată, scrie CNN. Explozia de la fabrica de îngrăşăminte West Fertiliser Company a produs un cutremur de 2,1 grade.
Televiziunile au transmis imagini apocaliptice cu foc şi fum ieşind din ruinele clădirilor din vecinătatea uzinei. Deflagraţia de miercuri seară a pus la pământ zeci de locuinţe şi a forţat autorităţile să evacueze jumătate din populaţia localităţii cu 2.800 de locuitori. Şocul s-a resimţit la mai mult de 100 de kilometri depărtare. Pompierii estimează că numărul persoanelor ucise ar putea fi de 60-70.
Echipaje din 30 de unităţi de pompieri au ţinut incendiul sub control. Deşi riscul unei alte explozii este mic, populaţia a fost evacuată de teama fumului toxic. „Este masiv, ca în Irak. Ca în cazul atentatului din 1995 de la clădirea federală Murrah din Oklahoma City“, a descris situaţia George Smith, şeful echipei de management în caz de urgenţe a oraşului.
Producţia în China a devenit mai scumpă din cauza salariilor mai mari, a aprecierii monedei chineze şi a costurilor transportului în alte puncte ale globului al produselor fabricate în China, scrie CNBC.
