Aproximativ jumătate din toate alimentele produse în lume – echivalentul a două miliarde de tone – ajung să fie aruncate în fiecare an, potrivit unui raport publicat la începutul acestui an de Institutul de Inginerie Mecanică (IME) din Marea Britanie. “Cantitatea de alimente aruncată la nivel mondial este enormă. Cu aceste alimente s-ar putea hrăni populaţia planetei care se află în creştere, precum şi persoanele care în prezent mor de foame. În plus este o irosire a resurselor precum pământul, apa şi energie care sunt folosite în procesul de producţie, procesare şi distribuţie a alimentelor”, a spus Tim Fox, cercetător în cadrul IME, citat de publicaţia The Guardian. Raportul, denumit “Global Food; Waste Not, Want Not”, arată că între 30 şi 50% sau echivalentul a 1,2-2 miliarde de tone de alimente produse la nivel mondial nu ajung pe mesele oamenilor. Cercetătorii institutului britanic susţin că principalele motive pentru care se ajunge în această situaţie sunt promoţiile 1 plus 1 gratis, datele de expirare, cererea consumatorilor din vestul Europei pentru alimentele care au un aspect fizic perfect, precum şi practicile agricole învechite, infrastructura neadecvată şi lipsa spaţiilor de depozitare.
Tag: oameni
-
Liberalul Nicolăescu, haiduc de stat
Nicolăescu taie fondurile direcţionate de stat către spitalele private.
Se discută aprins dacă măsura e corectă sau nu din punct de vedere concurenţial şi al libertăţii de alegere care trebuie lăsată pacientului.
Nu cred că asta îl preocupă şi pe dl. ministru.
E. Nicolăescu vrea să dea publicului impresia că e de partea celor mulţi şi săraci, în vreme ce inşii cu bani n-au decât să plătească la privat.
Impresie falsă deoarece:
1. Numărul pacienţilor care beneficiază de servicii decontate în spitale private este sub 3% din totalul pacienţilor într-un an. Sumele alocate unităţilor private de către stat nu depăşesc 10% din banii cu care funcţionează acestea.
Prin urmare, măsura nu e semnificativă – oameni puţini, sume mici.
-
IBM: Peste 5 ani computerele vor percepe lumea la fel ca oamenii
Astfel, în curând un utilizator care doreşte să cumpere îmbrăcăminte de pe internet va putea simţi materialul numai prin atingerea ecranului. Senzorii computerelor se apropie rapid de nivelul de complexitate necesar pentru a interpreta prin atingere caracteristicile unui obiect. Totodată, IBM crede că peste 5 ani un smartphone va putea imita prin vibraţie caracteristicile unei suprafeţe – utilizatorul va atinge ecranul din sticlă, dar va percepe materialul respectiv, spre exemplu o rochie afişată pe display. Cercetătorii IBM lucraeză deja la aplicaţii pentru utilizarea în domeniul retail sau în sectorul sănătăţii a tehnologiilor bazate pe atingere, pe senzori infraroşii sau pe puncte de presiune. IBM anticipează că peste 5 ani computerele vor putea interpreta imaginile mai bine decât oamenii, analizând culorile, texturile şi alte caracteristici pentru a aduna informaţii. În domeniul medical, computerul va “vedea” mai multe detalii şi informaţii decât doctorii în planşele rezultate în urma testelor de rezonanţă, precum radiografiile.
-
LUARE DE OSTATICI într-un oficiu poştal din CAPITALĂ: Un bărbat înarmat cu un topor a ameninţat mai mulţi oameni
Incidentul s-a petrecut într-un oficiu poştal de pe strada Romancierilor, unde un bărbat înarmat cu un topor a început să ameninţe persoanele aflate acolo, nepermiţându-le să iasă, a declarat pentru MEDIAFAX coordonatorul SMURD Bucureşti, Bogdan Opriţa.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Oamenii care sfidează gravitaţia – GALERIE FOTO
BUSINESS Magazin vă prezintă cele mai reuşite poze ale oamenilor zburători, compilate de boston.com.
-
Cei 13 oameni care distrug economia mondială (GALERIE FOTO)
Fie că se întâmplă în Congresul SUA, în sediile centrale ale celor mai mari bănci din lume sau la summituri europene, luarea deciziilor care să reaşeze economia pe traseul de dinainte de criză.
-
Cum arată biroul lui Warren Buffett, unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume – VIDEO
Luna trecută, Buffett a făcut pentru televiziunea CBS un tur al biroului său de la sediul Berkshire Hathaway din Omaha.
Pe pereţi Buffett are multe poze cu familia sa şi fotografii ce au legătură cu sportul.
Printre amintirile favorite ale lui Buffett se află şi o revistă Forbes cu autograful cântăreţului Jay-Z, cu care miliardarul a legat o adevărată prietenie.
Citeşte mai multe despre biroul lui Warren Buffett pe www.zf.ro
-
Ziua “7 miliarde”. Ce efecte are creşterea populaţiei lumii?
“Încontextul economic al datoriilor suverane, foarte mulţi uită de acest eveniment care poate avea implicaţii mult mai mari şi pe termen lung”, spune analistul economic Mircea Coşea. El consideră creş-terea demografică atât de importantă încât nu mai poate fi ignorată, cât timp ultimii ani au arătat că distrugerea mediului şi criza alimentară pun serioase probleme planetei.
Omenirea a avut nevoie de 250.000 de ani să ajungă la un miliard (în jurul anului 1800), de peste un secol să ajungă la două (în 1927) şi de 32 de ani să atingă trei miliarde. Cetăţeanul cu numărul şase miliarde, considerat a fi Adnan Nevic, s-a născut pe 12 octombrie 1999 în Sarajevo, Bosnia. El va avea numai 12 ani şi două săptămâni pe 31 octombrie, când ONU preconizează că se va naşte cetăţeanul cu numărul 7 miliarde.
“Cifrele fac să pară că populaţia lumii creşte mai rapid ca niciodată, dar nu e însă chiar aşa”, spune Szabolcs Nemes, consultant în cadrul Roland Berger. Nemes face referire la estimările conform cărora cetăţeanul “opt miliarde” se va naşte peste 14 ani – pentru prima oară în istorie când durata de atingere a următorului miliard creşte faţă de perioada precedentă. El constată că populaţia lumii şi-a încetinit deja sporul – de la un vârf de creştere de 2% anual la finalul anilor 1960 a scăzut la aproximativ 1% pe an în prezent şi se va diminua în continuare până la 0,75% pe an în 2030. Tot atunci se va remarca şi o îmbătrânire semnificativă a populaţiei – în medie cu 5,1 ani – iar vârsta medie va fi de circa 34 de ani.
Datele colectate de BUSINESS Magazin indică faptul că motorul creşterii e reprezentat de ţările sărace, unde gradul de educare a populaţiei nu se află la nivelul specific secolului al XXI-lea. Studiile lui David Bloom, cercetător la Departamentul de Sănătate Globală şi Populaţie din cadrul Universităţii Harvard, confirmă, într-un articol publicat în revista Science, temerile celor ce constată că, din punct de vedere demografic, lumea dezvoltată rămâne în urma naţiunilor în curs de dezvoltare. Conform estimării publicate de Science, până în 2050, toate ţările dezvoltate la un loc vor contribui cu doar 3% la creşterea globală a populaţiei, în timp ce în restul lumii, creşterea va fi explozivă.
Numai în Africa, populaţia ar urma să se extindă cu 1,1 miliarde de oameni, adică 49% din totalul creşterii demografice estimate. Astfel, populaţia lumii ar putea ajunge la 15 miliarde de persoane până la sfârşitul secolului, potrivit unui raport al ONU publicat săptămâna trecută şi care avertizează asupra impactului acestei situaţii asupra resurselor. Roger Martin, directorul grupului britanic de reflecţie Population Matters, vorbea pentru The Guardian despre “faza nouă şi periculoasă” prin care trece Pâmântul: “Planeta se apropie de o furtună perfectă a creşterii populaţiei, schimbării climatice şi scumpirii maxime a petrolului”. În ciuda problemelor de asigurare a cerinţelor de bază – apă, hrană, locuinţe, energie – planeta nu e deloc aproape de o epuizare a resurselor, explică Martin. De altfel, dacă toată populaţia lumii ar fi concentrată, de pildă, la densitatea pe metru pătrat din New York, ar încăpea toată într-un teritoriu de dimensiunile statului Texas.
“Estimarea privind depăşirea pragului de zece miliarde până la finele secolului impune totuşi necesitatea unor politici demografice care să modifice mentalitatea conform căreia o ţară e cu atât mai prosperă cu cât populaţia sa e mai numeroasă”, mai spune Mircea Coşea. Ce-i drept, istoria a arătat că un nivel de trai mai ridicat şi o educaţie mai bună sunt indicatori care nu au de-a face cu abundenţa locuitorilor. “Creşterea explozivă se leagă mai ales de un model cultural preindustrial, în care, în lipsa tehnologiei, e necesar un număr cât mai mare de braţe de muncă”, adaugă sociologul Alfred Bulai. În Europa, modelul familiei cu trei, patru copii nu mai este de actualitate, vârsta căsătoriei şi a luării deciziilor s-a amânat, de aceea motorul principal al exploziei demografice îl va constitui în continuare statele mai puţin dezvoltate.
Dacă aprecierile atât de rapide se temperau în urmă cu sute de ani fie prin epidemii, fie prin războaie, astăzi specialiştii solicită elaborarea de politici pentru controlul naşterilor. Expunerea cea mai mare o vor avea statele din Africa şi, în plan secund Asia, iar dintre acestea doar China a luat măsuri de limitare a natalităţii. Şi a şi funcţionat: până în 2100, Naţiunile Unite estimează scăderea populaţiei Chinei cu circa 30%, până la sub un miliard de locuitori, faţă de 1,37 în prezent.
