Tag: miliarde

  • Profitul Yahoo a crescut cu 46% în trimestrul al doilea. Care sunt estimările analiştilor pentru următoarele luni

     Vânzările Yahoo, fără venitul transferat mai departe către site-urile partenere, se vor plasa în timestrul al treilea în intervalul 1,06-1,1 miliarde de dolari, anticipează compania.

    Media estimărilor analiştilor indica însă încasări de 1,12 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

    Veniturile companiei au scăzut în trimestrul al doilea cu 1%, la 1,07 miliarde de dolari, uşor sub proiecţiile din piaţă.

    După un an la conducerea Yahoo, directorul general, Marissa Mayer, a declarat că se află în primele etape ale unui plan de revigorare a afacerilor bazat pe dezvoltarea de noi produse, cu scopul de a atrage atât utilizatori, cât şi clienţi pe partea de advertising, de la Google şi Facebook.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Polonia vrea să renunţe la disciplina bugetară, din cauza încetinirii creşterii economice

     Deficitul bugetar ar creşte astfel cu 16 miliarde de zloţi (aproape 5 miliarde de dolari), la 51,6 miliarde de zloţi (15,8 miliarde de dolari).

    Economia ploneză este singura din UE care a rezistat crizei fără să intre în recesiune, în timp ce guvernul de la Varşovia a fost apreciat pentru controlul strict al cheltuielilor şi îndatorării. Această politică a devenit greu de susţinut, după ce economia aproape a intrat în recesiune la îneputul anului, potrivit New York Times.

    Guvernul are nevoie de un deficit bugetar mai mare, întrucât proiecţiile autorităţilor arată că veniturile statului vor fi în acest an mai mici cu 24 miliarde de zloţi faţă de nivelul estimat anterior, a declarat premierul polonez, Donald Tusk.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O firmă din grupul Rompetrol va furniza servicii pentru un proiect de 6 miliarde de dolari în Kazhastan

     Complexul petrochimic va fi amplasat în vestul Kazahstanului, lângă o rafinărie a acţionarului Rompetrol, grupul kazah de petrol şi gaze a KazMunayGas, şi lângă două zăcăminte petrolifere, potrivit unui comunicat al Rompetrol.

    Investiţia de 6 miliarde de dolari vizează crearea unui centru petrochimic şi urmează să aibă, la finalizare, o capacitate de producţie de 800.000 tone etilenă şi 500.000 de tone polipropilenă.

    Partenerii care dezvoltă complexul petrochimic sunt United Chemical Company din Kazahstan, care controlează 51% din proiect, şi holdingul metalurgic SAT&Company JSC, tot din Kazahstan,, care deţine 49%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Planuri ambiţioase şi patente expirate

    Nu o să mai socotesc cât au fost investiţiile străine în prima jumătate a anului şi nici nu o să mai fac alte comparaţii pentru a demonstra că România nu ar putea ajuge la cifrele anunţate de Guvern; vor fi

    făcut-o colegii mei de la cotidiene. Eu aş vrea să le aduc aminte guvernanţilor un adevăr simplu, cel cu porcul care nu se îngraşă în ajun. Dincolo de neajunsurile iscate de criză, de lipsa banilor sau de imobilismul societăţii, trebuie spus că în general astfel de planuri naţionale nu reuşesc – nu-mi aduc aminte de vreun plan, de orice va fi fiind acesta, care să fi depăşit în aplicare o lună. Iar planurile adevărate se pun la punct acum şi au efecte peste un deceniu.

    Puteţi citi în acest număr povestea unui tânăr plecat din Gherla să facă afaceri tocmai în India, în Bangalore. Cumva, povestea lui Tudor Marchiş se leagă de anunţul Guvernului şi de ambiţiosul plan al Guvernului. Bangalore este  un Silicon Valley asiatic, cu o economie de 9 miliarde de dolari şi cu 10.000 de milionari. Înainte de a avea atâţia milionari, Bangalore era un oraş exotic şi atât. Dar Thomas Friedman povesteşte într-o carte a sa despre cum a început totul.

    Cu o trupă de trimişi de-ai lui Jack Welch, cel de la General Electric care voia musai scăderi de costuri, iar software-ul produs de indieni tocmai acest lucru asigura. Aşa că o delegaţie importantă a celor de la GE a ajuns la Bangalore. La aeroport erau aşteptaţi de câteva maşini oficiale, limuzine impozante, negre, de producţie locală.

    Delegaţii americani urcă, coloana începe să meargă, soare, pitoresc, amabilităţi, deodată se aude o bufnitură puternică şi coloana se opreşte; ce să vezi? capota unei maşini din cele negre, impozante şi oficiale se deschisese în timpul mersului şi din cauza curentului de aer se proptise zdravăn în parbriz. S-au evaporat instantaneu şi soarele şi pitorescul şi amabilităţile, iar americanii s-au privit pe furiş: „…aici am venit noi să cumpărăm software?„.

    Nu numai că au venit, dar au şi rămas. Temelia celor 9 miliarde de astăzi ale oraşului Bangalore au fost puse de lideri politici ai statului indian Karnataka, între 1970 şi 1976, pe vremea când managerii lumii occidentale îşi puneau flori în păr, ţipau la festivaluri rock şi n-aveau habar că peste ani vor rima nu cu sitarul lui Ravi Shankar sau cu religia lui Maharishi Yogi, ci cu softurile şi call-center-urile indiene. Puse la punct în aceeaşi perioadă de nişte lideri politici indieni care prin 1970 visau dezvoltarea unor oraşe ale electronicii şi de nişte şefi de guvern care în 1976 chiar înfiinţau Electronics City în Bangalore. Şase ani în care au luat terenuri, au construit, au educat, au legiferat.

    Socot că un om politic adevărat trebuie să pună astăzi nişte seminţe şi să fie conştient că nu va mânca fructele. Mare parte din progres aşa funcţionează: economistul Chris Dillow îi aminteşte pe Doug Engelbart, inventatorul mausului, care a părăsit lumea aceasta recent, şi care nu a strâns mare lucru în urma invenţiei sale, pentru că patentul a expirat în 1987, cu mult înainte de explozia computerelor. De Kane Kramer, care inventa în 1979 un player audio digital, strămoşul actualelor iPod-uri, dar care nu a atras niciun folos din asta. Sau de un alt ins, pe nume George Gray, care este inventatorul ecranelor LCD, şi căruia patentul i-a expirat în 1993, înainte de era televizoarelor plate şi telefoanelor cu ecran.

    Mi-ar fi plăcut ca planul acela guvernamental şi naţional să îşi propună nişte obiective realiste peste şase ani. Altfel, e doar o biată invenţie cu patentul deja expirat.Ilustrez cu un tablou al lui Bhabesh Sanyal, unul dintre părinţii modernismului indian – „Bătrânul şi pasărea„.

  • CAPITALISTUL SĂPTĂMÂNII: KARL FRIEDRICH BENZ.

    Tatăl lui, mecanic de locomotivă, a murit într-un accident când Karl avea doi ani, iar numele lui a fost schimbat în amintirea acestuia, devenind Karl Benz. A urmat şcoala de gramatică din Karlsruhe, unde a fost un elev strălucit. După liceu, a fost admis în cadrul Universităţii Politehnice din Karlsruhe pe care a absolvit-o la 19 ani. A lucrat în paralel la dezvoltarea de concepte pentru a inventa o „trăsură fără cai„, inspirat de pasiunea lui pentru biciclete.

    După încheierea studiilor, pentru Benz au urmat şapte ani de ucenicie în mai multe companii, dar nu s-a integrat în niciuna. În 1871, la 27 de ani, i s-a alăturat lui August Ritter la inaugurarea „Turnătoriei de fontă şi atelierului mecanic„, redenumită mai târziu „Fabrica de maşini unelte din tablă„. Ritter s-a dovedit un partener nedemn de încredere şi, pentru a-l scoate din afacere, i-a oferit acestuia zestrea soţiei, Bertha.

    Afacerea nu mergea foarte bine, dar Karl Benz a continuat să dezvolte noi modele de motoare. Mai întâi, şi-a concentrat eforturile în direcţia unui motor în doi timpi. A reuşit să obţină patentul pentru acesta în ajunul Anului Nou din 1879. A urmat apoi perfecţionarea acestuia, perioadă în care a obţinut patente şi pentru un sistem de control de turaţie al autovehiculului sau pentru sistemul de pornire prin baterie.

    Problemele au crescut odată cu presiunile din partea băncilor care doreau transformarea întreprinderii într-o societate publică cu răspundere limitată. Benz s-a asociat cu fotograful Emil Bühler şi fratele acestuia, un comerciant de brânză. Compania s-a transformat astfel, în 1882, în societatea cu răspundere limitată „Gasmotoren Fabrik Mannheim„.

    În urma acestei schimbări, Benz a rămas cu funcţia de director şi cu cinci procente din acţiunile companiei. S-a retras din corporaţie cu un an mai târziu. Împreună cu Max Rose şi Friedrich Wilhelm Eßlinger, pe atunci proprietarii unui atelier de reparaţii pentru biciclete, a fondat în 1883, o nouă companie „Benz & Company Rheinische Gasmotoren-Fabrik„.

    Succesul companiei i-a permis lui Benz să reînvie dorinţia lui de a face „trăsura fără cai„. Inspirat de biciclete, a folosit o tehnologie asemănătoare pentru automobil, creat în 1885 şi numit Benz Patent Motorwagen. În 1886, acesta a obţinut patentul, în anul următor, cel de-al doilea model al automobilului;  modelul final devenea în 1888 primul autovehicul vândut vreodată.

    Cererea mare pentru motoarele statice cu combustie internă a dus la mărirea companiei din Manheim; aceasta a crescut de la 50 de angajaţi în 1889, la 430 în 1899 şi a devenit cel mai mare producător de autovehicule de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Karl Benz a părăsit compania ca replică la hotărârea conducerii de a angaja un grup de proiectanţi francezi la uzina din Mannheim, în scopul de a înfrunta concurenţa firmei Mercedes.

    În 1906, Benz a înfiinţat compania „Carl Benz Söhne„ în Ladenburg, deţinută şi de fiul său Eugen şi extinsă în Anglia, unde autovehiculele erau adeseori folosite ca taxiuri. Karl Benz a fost martorul exploziei motorizărilor proprii.

  • PLANUL NAŢIONAL DE INVESTIŢII: Guvernul speră să atragă până la sfârşitul anului “minimum 10 miliarde euro”. Câte locuri de muncă vor fi create

     Executivul mizează în acest sens şi pe relansarea relaţiilor politice şi economice externe atât cu Europa, cât şi cu Asia.

    Anul trecut, investiţiile străine directe atrase de România au scăzut pentru al patrulea an consecutiv, la 1,6 miliarde de euro, reducerea fiind de 11% faţă de nivelul de 1,8 miliarde de euro consemnat în 2011.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UBS a devenit cel mai mare administrator de averi la nivel mondial, detronând Bank of America

     UBS a câştigat teren datorită investiţiilor efectuate de clienţi pe pieţele emergente, potrivit unui raport al companiei britanie de cercetare Scorpio Partnership, care a analizat situaţia a peste 200 de societăţi de administrare a activelor, transmite Bloomberg.

    La Bank of America, valoarea activelor în administrare a urcat anul trecut cu 5,9%, la 1.670 miliarde de dolari. Topul este continuat de băncile americane Wells Fargo şi Morgan Stanley.

    Industria de wealth management a crescut la nivel mondial cu 8,7% în 2012, la 18.500 miliarde de dolari, datorită majorării puternice a fondurilor noi atrase şi evoluţiilor pozitive de pe pieţele financiare. Indicele Standard & Poor’s 500 al bursei de la New York a urcat anul trecut cu 13%, în timp ce MSCI Emerging Markets Index a avansat cu 15%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficitul comercial a scăzut în primele cinci luni la 2,1 miliarde euro, după reducerea importurilor

     Exporturile FOB au fost de 86,28 miliarde lei (19,68 miliarde euro), iar importurile CIF au fost de 95,83 miliarde lei (21,87 miliarde euro).

    Comparativ cu primele cinci luni din 2012, exporturile au crescut cu 6% în lei şi cu 5,7% în euro, în timp ce importurile au scăzut cu 1,7% în lei, respectiv cu 1,9% în euro, se arată într-un comunicat al INS.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri a fost de 60,68 miliarde lei (13,87 miliarde euro) la expedieri şi de 73,54 miliarde lei (16,81 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 70,5% din exporturi şi 76,9% din importuri.

    În luna mai exporturile FOB au însumat 17,48 miliarde lei (4,02 miliarde euro), iar importurile CIF au însumat 19,64 miliarde lei (4,52 miliarde euro), ducând la înjumătăţirea deficitului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu 88 de magazine noi, Mega Image şi-a triplat profitul anul trecut

     Şi numărul angajaţilor a crescut cu 33%, la 5.693 persoane, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. În 2011, Mega Image a avut un profit net de 13 milioane lei şi o cifră de afaceri de 1,22 miliarde lei.

    Parte a grupului belgian Delhaize, reţeaua Mega Image operează pe piaţa locală două formate de magazine: supermarketurile Mega Image şi magazinele de proximitate Shop&Go.

    Anul trecut, Mega Image a început o extindere puternică pe piaţa românească aproape dublându-şi numărul magazinelor, la 193 de unităţi, de la 105 cu un an în urmă, cu un accent mai mare pe magazinele Shop&Go care au însumat peste 50 de deschideri. În 2011 Mega Image a deschis 33 de magazine, iar în 2010 a inaugurat 21 de unităţi.Xavier Piesvaux este şeful Mega Image.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zona euro a aprobat o nouă tranşă din ajutorul pentru Grecia, de 3 miliarde euro

     Guvernul elen va primi 2,5 miliarde euro în luna iulie, iar restul sumei în octombrie, dacă premierul Antonis Samaras va reuşi să-şi respecte promisiunile în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor statului şi reformele economice în pofida tensiunilor din coaliţia de guvernare, transmite Bloomberg.

    Grecia va recupera de asemenea 2 miliarde euro din profiturile obţinute de băncile centrale pe obligaţiunile guvernamentale elene şi va primi alte 1,8 miliarde euro de la Fondul Monetar Internaţional.

    Statele din zona euro, în frunte cu Germania, continuă să menţină Grecia pe linia de plutire. UE nu este dispusă să accepte falimentul Greciei şi ieşirea ţării din zona euro, însă finanţarea externă este distribuită în tranşe minime, pentru a evita deranjarea electoratului din statele-creditor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro