BusinessMagazin

Tag: guvern

  • Datoria publica a ajuns la 23,27% din PIB

    Datoria publica guvernamentala reprezinta 92,96% din total, comparativ cu 91,58% la finele anului trecut, in timp ce autoritatile locale si-au diminuat ponderea in sold datorie de la 8,.42% la 7,04%. Fata de finele anului trecut, datoria a crescut cu 12,8%.

    Ponderea in PIB a fost calculata la valoarea estimata in momentul incheierii intelegerii cu Fondul Monetar International, respectiv 531 de miliarde lei, insa, la revizuirea din august, autoritatile au convenit cu expertii misiunii institutiei internationale o noua prognoza de PIB, respectiv 497,3 miliarde lei.

    La finele lunii iunie, datoria in lei reprezenta 64,1% din total, in crestere cu 4,5 puncte procentuale comparativ cu decembrie 2008. Ponderea inmprumuturilor in euro a scazut de la 28,95% la 25,3%.

    MFP precizeaza ca, potrivit metodologiei Uniunii Europene, datoria guvernamentala externa totalizeaza 42,9 miliarde lei, in timp ce datoria guvernamentala interna insumeaza 38,8 miliarde lei.

    Finantele au atras in primele sase luni imprumturi noi de 41,19 miliarde lei, in marea majoritate emisiuni de titluri de stat, in valoare totala de 40,64 miliarde lei. La sfarsitul lunii iunie, erau in derulare instrumente de cash management (finantari pe termen foarte scurt) de 350 de milioane lei si imprumuturi contractate direct de stat de 200 milioane lei.
     

  • BNR va rambursa prima transa din acordul cu FMI, din surse proprii

    Bogdan Olteanu (PNL) declarase, duminica, intr-o conferinta de presa, ca premierul a minitit cand a spus ca romanii nu vor plati ei datoria catre FMI, mentionand ca fiecare roman cu loc de munca va suporta 1.800 de euro pentru cele 9 miliarde de euro din prima transa.

    Finantele precizeaza ca urmare a deteriorarii conditiile macroeconomice si a majorarii tintei de deficit bugetar pentru anul 2009 la 7,3% de la 4,6 %, aproximativ 50 % din finantarea deficitului bugetar se va realiza din surse externe, respectiv imprumuturi de la Comisia Europeana, Banca Mondiala si o parte din urmatoarele doua transe de la Fondul Monetar International, ceea ce va duce la costuri reduse cu plata dobanzilor.

    Finantele mai precizeaza si ca datoria publica se majoreaza cu tragerile efectuate din imprumuturi si nu cu valoarea contractata a imprumuturilor, aratand ca din pachetul extern de finantare datoria publica s-a majorat doar cu suma de 1,5 miliarde euro reprezentand prima transa din imprumutul de la Comisia Europeana.
     

  • Cele 32 de masuri anticriza ale guvernului

    Cele 32 de noi masuri anticriza anuntate astazi de PD-L si PSD

    Masuri pentru stimularea economiei

    1. Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru IMM-urile aflate in dificultate din cauza crizei economice, in scopul sprijinirii acestora pentru plata datoriilor si investitii;
    2. Sustinerea productiei pentru export prin garantii si contragarantii;
    3. Credit fiscal pentru renovarea si modernizarea locuintelor si cladirilor;
    4. Scutirea profitului reinvestit in economia reala;
    5. Folosirea clauzelor din contractele comerciale de tip Off-set pentru realizarea de investitii, precum si identificarea de masuri suplimentare pentru stimularea si dezvoltarea industriei alimentare in mediul rural (varianta: conceperea unui program national pentru dezvoltarea industriei alimentare in mediul rural);
    6. Instituirea unui plafon lunar de 1000 lei pentru neimpozitarea venitului salarial pentru tinerii de pana la 30 de ani;
    7. Utilizarea scrisorii bancare ca si garantie de buna executie pentru societatile din domeniul constructiilor;
    8. Studierea posibilitatilor de creare a unui fond de investitii, inclusiv prin includerea participatiilor statului in societati comerciale, prin care sa se asigure proiectele de investitii de importanta nationala;
    9. Dezvoltarea unui proiect national de investitii de mediu si irigatii, care sa asigure imbunatatirea factorilor de mediu (amenajari hidrotehnice, ameliorarea solului) si valorificarea potentialului agricol si care sa fie prevazut in proiectul de buget pe anul 2010;
    10. Promovarea de proiecte pentru indeplinirea criteriilor de la Lisabona pentru promovarea cercetarii si inovarii: stimularea infiintarii si dezvoltarii parcurilor stiintifice si tehnologice si a clusterelor de competitivitate; masuri de incurajare a cercetarii asemanatoare cu cele aflate in vigoare pentru sectorul IT;
    11. Extinderea programului Rabla pentru tractoare si alte utilaje agricole, incepand cu 1 ianuarie 2010;
    12. Extinderea „programului Rabla” pentru persoanele juridice de la 1 septembrie 2009;
    13. Majorarea capitalului social al Fondului de Garantare a Creditului Rural si imbunatatirea activitatii acestuia, orientata catre investitii in agricultura si industria alimentara din mediul rural;
    14. Imbunatatirea Legii investitiilor, inclusiv prin reducerea valorii investitiilor care pot beneficia de facilitati, de la 50 mil. Euro la 10 mil Euro;

    Masuri pentru cresterea veniturilor bugetare

    1. Valorificarea unitatilor de atribuire (UA) a dreptului de poluare si crearea de surse pentru investitiile din sectorul energetic;
    2. Vanzarea participatiilor minoritare ale statului detinute de AVAS, OSPIS si alte institutii ale administratiei publice;
    3. Vanzarea de catre autoritatile locale a terenurilor pe care se afla cladiri rezidentiale in proprietatea cetatenilor;
    4. Introducerea impozitului forfetar pe activitatile unde evaziunea fiscala este dificil de evaluat, care sa inlocuiasca impozitul minim;
    5. Extinderea bazei de impunere in agricultura prin extinderea productiei agricole de piata;
    6. Urgentarea aparitiei Legii privind parteneriatul public-privat (PPP) in concordanta cu prevederile legislatiei europene;
    7. Majorarea redeventelor;
    8. Analiza posibilitatilor de supraimpozitare a profitului exceptional datorat unor factori exogeni (windfall profit);
    9. Analiza posibilitatilor de colectare a accizei pentru carburanti la pompa.

    Masuri pentru rationalizarea cheltuielilor bugetare

    1. Restructurarea ANAF
    2. Adoptarea Legii responsabilitatii fiscale
    3. Introducerea standardelor de cost si a normativelor de personal in domeniul public si privat al statului
    4. Imbunatatirea procedurilor de control financiar, audit public intern si control intern in institutiile statului
    5. Restructurarea si depolitizarea autoritatilor de management si a organismelor intermediare privind accesarea fondurilor structurale
    6. Instituirea simetriei in tratamentul obligatiilor bugetare ale agentilor economici si MFP.

    Masuri Pentru cresterea lichiditatii monetare in sectorul bancar

    1. Scutirea temporara de impozit a dobanzii aferente sumelor depozitate in banci, de catre persoanele fizice;
    2.Predominanta imprumutului public extern bazat pe euro-bonduri in totalul imprumutului public.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro.
     

  • Deficit bugetar sub 6% din PIB in 2010

    Seful delegatiei FMI in Romania, Jeffrey Franks, a declarat, luni, intr-o conferinta de presa, ca pe partea de venituri lucrurile nu se vor imbunatati foarte mult, explicand astfel diferenta intre reducerea deficitului bugetar si cea a deficitului structural.

  • Pogea: Economia a scazut cu peste 8% în trimestrul doi

    "Din punctul nostru de vedere, in trimestrul al doilea va fi o scadere economica mai mare decat in primul trimestru, va fi de peste 8%", a precizat Pogea.

    Ministrul a precizat ca vineri va fi modificata scrisoarea de intentie convenita cu FMI prin includerea noilor indicatori macroeconomici. "Fondul Monetar International a inceput sa lucreze deja la draftul de scrisoare de intentie, care va fi finalizat pana duminica", a mai spus Pogea.

    Ministrul finantelor nu a indicat o cifra exacta a noii tinte de deficit bugetar, insa a precizat ca FMI accepta o majorare a deficitului bugetar in acest an de la 4,6% la 7-7,1% sau chiar 7,2%, avand drept cauza nerealizarea veniturilor. Economia s-a contractat cu 6,2% in primul trimestru, comparativ cu perioada similara a anului trecut.

     

  • Romanii nu cred ca Guvernul ii scapa de criza

    "Rolul statului in depasirea acestei perioade de criza este considerat decisiv, dar exista un mare capital de neincredere in capacitatea Guvernului de a veni cu solutii de redresare a situatiei economice actuale. In schimb, BNR, prin vocea guvernatorului Mugur Isarescu, este privita cu incredere, fiind perceputa drept singura institutie care tine cont de interesele romanilor si actioneaza ferm in favoarea lor", se precizeaza intr-un comunicat al GfK.

    Studiul sindicalizat realizat de companie, denumit "Ce s-a schimbat in atitudinile si comportamentul de cumparare al romanilor" a fost lansat in iunie 2009. Integreaza informatii din trei surse, respectiv un esantion de consumatori, o cercetare calitativa si o cercetare cantitativa.

    Analiza arata ca romanii sunt preocupati, in acest an, in principal de pierderea locului de munca si plata datoriilor, nu de cresterea nivelului de trai si un confort sporit in viata de zi cu zi, ca anul trecut.
     

  • Premierul Emil Boc, mandatat de Guvern sa semneze acordul pentru proiectul Nabucco




    Sedinta de guvern a durat aproximativ 30 de minute. Purtatorul de cuvant al Guvernului, Ioana Muntean, a precizat ca memorandumul a fost transmis, duminica seara, spre aprobare, presedintelui Traian Basescu.


    "Executivul a aprobat forma finala a mandatului Guvernului, in vedrea semnarii acordului interguvernamental privind proiectul Nabucco. Forma finala a mandatului a tinut cont de ultimele negocieri care au avut loc in luna iunie intre statele partenere cu privire la acest proiect.

     

    Memorandumul a fost trimis în aceasta seara spre aprobare presedintelui Romaniei. Maine, la Ankara, acordul interguvernamental privind proiectul Nabucco va fi semnat in numele României de catre primul-ministru Emil Boc, conform memorandumului aprobat in sedinta de astazi a Executivului", a spus oficialul guvernamental.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro.

     

  • La fundul sacului: Guvernul vrea sa foloseasca banii FMI destinati rezervei valutare ca sa finanteze deficitul

    Economia nu da semne de viata, iar masurile guvernamentale de relansare cu impact vizibil lipsesc, asa ca Ministerul Finantelor negociaza cu FMI o solutie "de avarie" pentru finantarea deficitului bugetar prin alocarea unei parti din banii destinati initial consolidarii rezervei valutare a BNR pentru protejarea cursului leu/euro, afirma surse guvernamentale.

    Redirectionarea banilor ar putea viza a doua transa din imprumutul de la FMI (1,9 mld. euro) care ar urma sa fie eliberata in septembrie pe baza evaluarii realizate de misiunea asteptata la Bucuresti pe 29 iulie.

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro.
     

  • Guvernul se lauda cu banii altora

    Viitorul Romaniei depinde de banii UE. Cum statul refuza in continuare sa taie din cheltuielile proprii pentru a majora investitiile, singurii bani care pot fi directionati spre infrastructura sunt cei din fondurile de pre si post aderare la UE.  Desi este laudabil ca Guvernul a investit peste 12 miliarde de lei in primele sase luni in economie, este in acelasi timp regretabil ca statul roman se multumeste cu ajutorul de la Uniune si nu incearca sa se salveze prin forte proprii.

     

    Am alocat 20% din banii tarii pentru investitii si, practic, suntem cu 33% din sumele aferente alocate investitiilor in grafic. Pe sase luni de zile, am alocat si s-au realizat investitii in valoare de 12,5 miliarde de lei”, a declarat recent premierul Emil Boc. Din cele 9,275 de miliarde de lei investite de statul roman (fara autoritatile locale) insa, numai 3,7 miliarde de lei au fost din banii statului propriu-zis, adica circa o treime, conform unui document al Finantelor obtinut la cererea Gandul.

     

    Cititi mai multe pe www.gandul.info.
     

  • La strategii anticriza inainte, la actiune inapoi

    Primii au fost cei de la PSD, care au pus la punct un document cu 24 de masuri sociale si fiscale. Guvernul a venit si el cu 32 de decizii salvatoare. Cum era de asteptat, nici liberalii n-au stat pe ganduri.
    Atat social-democratii, cat si liberalii solicita anularea de urgenta a impozitului forfetar.

    In schimb, ambele partide aflate la guvernare propun investitii in infrastructura pentru protejarea locurilor de munca, dar si extinderea Programului Rabla.

     

    Nu acelasi lucru se poate spune si despre solicitarea PSD de reducere a TVA-ului la paine, lapte sau la carnea de pui neprelucrata. Ideea acestora nu este vazut bine de cei din PD-L.

    Aflati mai multe pe www.protv.ro.