Tag: rusia

  • Hillary Clinton: Vladimir Putin vrea să “rescrie” frontierele Europei de Est

    “Logica lui Putin” în problema Crimeei este că locuitorii acestei regiuni alipite la Moscova, marţi, “sunt de etnie rusă, sunt rusofoni şi că întotdeauna au făcut parte din Rusia”, a declarat Clinton în cadrul unei conferinţe organizate de Camera de Comerţ din Montreal.

    Această logică “ar putea să fie extinsă nu doar la alte părţi ale Ucrainei, ci şi la alte regiuni ale Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Transnistriei. Există multe locuri în care se află oameni de etnie rusă sau rusofoni”, a subliniat fosta Primă Doamnă a Statelor Unite.

    După Ucraina şi Crimeea, alte ţări ar putea “să se confrunte cu un atac frontal rus”, a avertizat ea.

    “Putin încearcă să rescrie frontierele Europei de după al Doilea Război Mondial”, a apreciat ea, aplaudată de aproximativ 4.300 de persoane.

    Fostul secretar de Stat american (2009-2013) a spus că “speră să nu se ajungă la un nou Război Rece”. “Nimeni nu vrea aşa ceva”, însă totul “depinde de Putin”, a adăugat ea.

    Îndemnându-i pe europeni să fie mai puţin dependenţi economic şi energetic de Rusia, Clinton şi-a exprimat dorinţa de a vedea “o accelerare” a construirii oleoductelor între Azerbaidjan şi cele 28 de state membre UE. De asemenea, ea s-a pronunţat pentru explorarea zăcămintelor locale, precum gazele de şist din Polonia.

    “Ruşii nu pot să vă intimideze decât atunci când sunteţi dependenţi de ei”, a afirmat ea.

    În ceea ce priveşte Ucraina, Hillary Clinton a declarat că Guvernul de la Kiev trebuie susţinut mai mult şi a îndemnat Washingtonul să acorde un ajutor financiar mai mare.

    Întrebată în legătură cu viitorul său politic, în contextul în care este văzută drept o pretendentă serioasă pentru a-i succeda lui Barack Obama la Casa Albă, Clinton a preferat să se eschiveze de la un răspuns exact. “Încă nu am luat o decizie”, a spus ea, mărturisind totodată că simte că are o “obligaţie de a face tot ce trebuie pentru copiii” din ţara sa.

  • NATO a condamnat alipirea “ilegală” a Crimeei

    “Rusia a ignorat toate apelurile de a se întoarce la respectarea dreptului internaţional şi continuă să coboare pe o cale periculoasă”, a deplâns Rasmussen, citat într-un comunicat.

    “Nimic nu poate justifica prelungirea unei astfel de politici, care nu poate decât să sporească izolarea internaţională a Rusiei”, a adăugat el.

    “Anexarea Crimeii este ilegală şi nelegitimă şi (statele) aliate (din cadrul) NATO nu o vor recunoaşte”, a avertizat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, declarându-se “profund îngrijorat” în legătură cu moartea unui militar ucrainean în urma unui atac armat la o unitate militară din Simferopol, capitala Crimeei.

    “Este urgent ca toate părţile să dea dovadă de reţinere şi să ia toate măsurile posibile pentru a evita o continuare a escaladării”, a subliniat Rasmussen.

    Un atac armat a avut loc marţi, la Simferopol, soldându-se cu doi morţi, un militar ucrainean şi un membru al “forţelor de autoapărare” proruse, a anunţat o purtătoare de cuvânt a poliţiei locale, citată de agenţia de presă Interfax-Ukraine.

    Crimeea a fost alipită, marţi, Rusiei, printr-un acord semnat la Moscova de Vladimir Putin şi autorităţile separatiste din peninsula ucraineană.

    Chiar dacă acest document a intrat în vigoare imediat, parlamentarii ruşi vor trebui să ratifice o lege care să includă în Federaţia Rusă doi noi subiecţi, Crimeea şi oraşul Sevastopol, care se bucură de un statut special. Data acestei ratificări, o simplă formalitate, nu a fost precizată.

  • CONFLICT ARMAT în Crimeea – Iaţeniuk: Conflictul cu Rusia a intrat într-o “fază militară”. Un militar ucrainean a fost UCIS

     UPDATE Iaţeniuk: Conflictul cu Rusia, în Crimeea, intră într-o “fază militară”

    Conflictul cu Rusia, în Crimeea, intră într-o fază militară, în urma unor tiruri asupra unor militari ucraineni, a apreciat marţi premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk.

    “Conflictul trece de la o fază politică la o fază militară”, a declarat Iaţeniuk.

    “Astăzi trupele ruse au început să tragă asupra militarilor noştri. Este o crimă de război”, a spus premierul Ucrainei.

    “Tentative de luare cu asalt a unităţilor militare, cu armele, s-au multiplicat în aceste zile. Într-un atac împotriva unei baze de la Simferopol, un ofiţer ucrainean a fost rănit prin împuşcare la nivelul unui picior”, a declarat Gaiduk într-o întâlnire cu preşedintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov şi premierul Arseni iaţeniuk.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.mediafax.ro

  • Cel mai bogat rus a vândut acţiuni Apple şi Facebook pentru a investi în China

     “Companiile chineze reprezintă circa 70-80% din investiţiile noastre în IT în străinătate. Cea mai mare parte a investiţiilor sunt în Alibaba, JD.com şi alte companii cu potenţial ridicat”, a spus Ivan Streşinski, şeful companiei care administrează Usmanov, USM Advisors, citat de Bloomberg.

    Usmanov, în vârstă de 60 de ani, este cel mai bogat rus, cu o avere de 17,5 miliarde de dolari. Anul trecut, el a cumpărat o participaţie de 100 de milioane de dolari la Apple, pe care a vândut-o recent, a spus Streşinski.

    “Sperăm ca investiţiile noastre în companii din China să genereze profituri similare sau chiar mai bune decât companiile din Statele Unite”, a spus Streşinski. China este cel mai mare partener comercial al Rusiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Drăguţanu, Bănca Naţională a Moldovei: Lumea spune că Republica Moldova are o bună localizare, dar nu sunt sigur că azi este un activ

     “Lumea spune că avem o localizare avantajoasă. Nu sunt sigur că localizarea noastră în ziua de azi e un activ. Unele avantaje puteau şi pot fi extrase de aici, inclusiv pe partea de transport”, a afirmat guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu la conferinţa ASPEN, organizată la Banca Naţională a României, la puţin timp după ce presa a relatat că Transnistria doreşte anexarea la Federaţia Rusă.

    Jurnal de Chişinău a scris în ediţia electronică că preşedintele aşa-zisului Soviet Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a trimis scrisoare preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, în care solicită examinarea posibilitaţii anexarii Transnistriei la Federaţia Rusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Drăguţanu, BNM: Lumea spune că Republica Moldova are o bună localizare, dar nu sunt sigur că azi este un activ

     “Lumea spune că avem o localizare avantajoasă. Nu sunt sigur că localizarea noastră în ziua de azi e un activ. Unele avantaje puteau şi pot fi extrase de aici, inclusiv pe partea de transport”, a afirmat guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu la conferinţa ASPEN, organizată la Banca Naţională a României, la puţin timp după ce presa a relatat că Transnistria doreşte anexarea la Federaţia Rusă.

    Jurnal de Chişinău a scris în ediţia electronică că preşedintele aşa-zisului Soviet Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a trimis scrisoare preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, în care solicită examinarea posibilitaţii anexarii Transnistriei la Federaţia Rusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRIMEEA A FOST ALIPITĂ RUSIEI. Putin: Crimeea a fost şi rămâne o parte integrantă a Rusiei. Nu vrem scindarea Ucrainei

    “Republica Crimeea este considerată parte componentă din Federaţia Rusă începând de la semnarea acordului”, afirmă Kremlinul.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat, marţi, cu noii lideri proruşi ai Crimeei aceste acord la Kremlin, în faţa celor două Camere ale Parlamentului, a guvernatorilor şi membrilor Guvernului rus.

    Chiar dacă acest document a intrat în vigoare imediat, parlamentarii ruşi vor trebui să ratifice o lege care să includă în Federaţia Rusă doi noi subiecţi, Crimeea şi oraşul Sevastopol, care se bucură de un statut special. Data acestei ratificări, o simplă formalitate, nu a fost precizată.

    Crimeea a fost şi rămâne în sufletul ruşilor o parte integrantă a Rusiei

    “În sufletul şi conştiinţa acestor oameni, Crimeea a fost şi rămâne o parte integrantă a Rusiei”, a declarat preşedintele rus, la două zile după referendumul organizat în peninsula din sudul Ucrainei, care a votat în favoarea alipirii la Rusia.

    “Această convingere, bazată pe adevăr şi dreptate, s-a transmis din generaţie în generaţie”, a adăugat liderul rus.

    Crimeea a fost cedată în 1954 Ucrainei de liderul sovietic Nikita Hruşciov, o decize, care, potrivit lui Vladimir Putin, a “încălcat normele constituţionale” din acel moment. “Când Crimeea a ajuns dintr-o dată în componenţa altui stat (după dezmembrarea URSS), Rusia a simţit atunci nu doar că a fost furată, ci jefuită”, a mai afirmat liderul rus.

    “Locuitorii din Crimeea şi Sevastopol s-au adresat Rusiei şi au cerut să le garanteze drepturile şi libertăţile, să nu accepte ceea ce s-a întâmplat şi se întâmplă acum la Kiev, Doneţk, Harkov”, a adăugat Putin.

    “Nu puteam abandona Crimeea şi locuitorii săi, acesta ar fi însemnat pur şi simplu o trădare”, a subliniat liderul de la Kremlin.

    Putin: Nu vrem scindarea Ucrainei

    “Să nu îi credeţi pe cei care vă sperie pe tema Rusiei, care vă spun că după Crimeea, vor urma alte regiuni”, a declarat Putin, adresându-se ucrainenilor. “Noi nu vrem scindarea Ucrainei, nu avem nevoie de acest lucru”, a adăugat el.

    Vladimir Putin invocă precedentul Kosovo în cazul Crimeei

    Putin a respins criticile privind referendumul din Crimeea, citând declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo, ca exemplu de autodeterminare lăudat de Occident.

    Votul a fost considerat legitim din punctul de vedere al dreptului internaţional, de către Curtea Internaţională de Justiţie şi aceleaşi reguli se aplică în Crimeea, a declarat el.

    Putin a respins afirmaţia potrivit căreia Kosovo a fost un caz unic din cauza vărsării de sânge şi a conflictelor etnice din Iugoslavia, poziţie susţinută de Washington. CIJ nu spune nimic despre numărul victimelor în justificarea separării Kosovo de Serbia, a declarat Putin.

    Referendumul din Crimeea a fost deplin democratic şi în conformitate cu dreptul internaţional

    Referendumul din Crimeea a fost organizat în conformitate deplină cu procedurile democratice şi dreptul internaţional, a declara Vladimir Putin, într-un discurs susţinut în Parlament, unde a fost primit cu aplauze prelungite.

    Vladimir Putin a insistat că rezultatele referendumului de duminică, unde locuitorii din Crimeea s-au pronunţat masiv în favoarea alipirii peninsulei la Rusia, nu pot fi contestate.

    Liderul rus a mai afirmat că pensinsula Crimeea are legături istorice, culturale, religioase şi spirituale cu locuitorii din Rusia, Ucraina şi Belarus, ceea ce explică poziţia Moscovei faţă de regiune.

    Preşedintele rus a făcut referire şi la persecutarea etnicilor tătari din Crimeea şi a altor minorităţi din spaţiul sovietic şi a asigurat că noile autorităţi de la Simferopol doresc să repare aceste lucruri. Astfel, una dintre măsuri vizează ca tătara să devină limbă oficială în Crimeea, alături de rusă şi ucraineană.

    Vladimir Putin l-a criticat, de asemenea, pe liderul sovietic Nikita Hruşciov, afirmând că acesta a cedat Crimeea Ucrainei fără să ţină seama de dorinţa locuitorilor din regiune.

     

  • Transnistria vrea să fie anexată la Rusia

     Solicitarea intervine în contextul în care locuitorii din peninsula ucraineană Crimeea s-au pronunţat masiv la referendumul de duminică în favoarea alipirii teritoriului la Rusia, iar Moscova a recunoscut independenţa regiunii, în pofida ameninţărilor şi protestelor din partea comunităţii internaţionale.

    Preşedintele R.Moldova, Nicolae Timofti, a anunţat în această dimineaţă la Chişinău o conferinţă de presa pe teme “de actualitate”, unde se aşteaptă o declaraţie legată de situaţia din regiune, după referendumul din Crimeea şi după ce Rusia a recunoscut independenţa Crimeei.

    Parlamentul de la Moscova urmează să se pronunţe în această săptămână în legătură cu proiectul de lege propus de deputaţii Partidului Rusia Dreaptă, care prevede facilitarea anexării de noi teritorii la Federaţia Rusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atuul Rusiei în faţa sancţiunilor: Exporturi anuale de petrol şi gaze de 160 de miliarde de dolari

     SUA şi aliaţii europeni au puţine mijloace pentru a-l opri pe Putin, chiar dacă au avertizat Rusia să nu anexeze Crimeea după referendumul de duminică, relatează Bloomberg.

    Uniunea Europeană a impus luni interdicţii de călătorie şi îngheţări de active pentru 21 de persoane, iar preşedintele Barack Obama a emis un ordin prin care vor fi sancţionaţi şapte ruşi.

    Rusia, cel mai mare producător de petrol din lume, a exportat în 2012 petrol, gaze şi carburanţi în valoare de 160 de miliarde de dolari, în SUA şi Europa.

    Sancţionarea exporturilor ruseşti ar priva guvernul de la Moscova de valută, dar preţul pentru consumatorii europeni ar fi prea mare, iar planurile lui Putin ar putea să nu fie oprite, a declarat Jeff Sahadeo, director la Institute of European, Russian and Eurasian Studies, la Carleton University.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Crimeea se va scufunda într-o “noapte polară” rusă, afirmă Timoşenko

    “Îi compătimesc pe locuitorii din Crimeea (…), victime ale nepăsării şi naivităţii lor. Ei riscă să se trezească în tenebre pe peninsula lor însorită. Regimul rus le va dovedi rapid că o noapte polară poate să apară inclusiv în regiuni subtropicale”, a preconizat Timoşenko într-un comunicat postat pe site-ul partidul ei, Batkivşcina.

    Ea a avertizat Crimeea cu privire la “o catastofă umanitară” şi “consecinţe economice imprevizibile”.

    “Nu va exista niciun paradis economic. Rusia nu are resursele, iar economia ei stă să se prăbuşească. Având în vedere sancţiunile care vor fi adoptate împotriva lor de către marile puteri, ruşii vor avea mâine alte griji decât Crimeea şi locuitorii ei”, a subliniat ea.

    Timoşenko a apreciat, de asemenea, că Ucraina este necesar să sesizeze “imediat” Curtea Penală Internaţională (CPI) în vederea “opririi ocupării militare” a teritoriului său.

    Crimeea, o peninsulă ucraineană separatistă, ocupată de peste două săptămâni de către trupe ruseşti, a votat masiv pentru alipirea sa la Rusia, într-un referendum considerat “ilegitim” de către Kiev şi comunitatea internaţională.