BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Criza din Ucraina vine din Războiul Rece şi ceea ce unii numesc „umilirea Rusiei”. În Crimeea a început împărţirea prăzii

    PREŞEDINTELE RUS VLADIMIR PUTIN A REAMINTIT ISTORIA POSTRĂZBOI RECE A RUSIEI ÎNTR-UN DISCURS PRIN CARE A MARCAT ANEXAREA CRIMEEI. Putin a acuzat Vestul că a păcălit Rusia şi a ignorat interesele acesteia în anii care au urmat prăbuşirii URSS. „Au încercat constant să ne împingă într-un colţ pentru poziţia noastră independentă, pentru că am spus lucrurilor pe nume, pentru că nu am fost ipocriţi. Există însă limite. Iar în cazul Ucrainei, partenerii noştri din Vest au depăşit o limită. S-au comportat nepoliticos, iresponsabil şi neprofesionist„, a spus Putin.

    Puţini dintre observatorii din Occident susţin acţiunile preşedintelui rus în Ucraina – preluarea controlului prin forţă militară, organizarea rapidă a unui referendum privind secesiunea Crimeei de Ucraina şi alipirea la Rusia, precum şi anexarea intempestivă a regiunii. La nivelul analiştilor s-a format însă o opinie conform căreia situaţia din Ucraina marchează credinţa Kremlinului că „peste 20 de ani de încercări de a avea o relaţie mai bună cu Vestul au fost un eşec„, spune Keith Darden, profesor la Universitatea Americană, din Washington, potrivit Associated Press.

    Preluarea rapidă a Crimeei de către Moscova trebuie înţeleasă în contextul modului în care SUA au administrat relaţia cu Rusia de la destrămarea URSS, a spus Jack F. Matlock Jr., ambasador al Statelor Unite la Moscova în perioada de sfârşit a Războiului Rece. „Presupunerea generală că Vestul a forţat colapsul Uniunii Sovietice şi a câştigat astfel Războiul Rece este greşită. Adevărul este că Războiul Rece s-a încheiat prin negocieri în avantajul ambelor părţi„, a scris Matlock într-o opinie publicată de Washington Post. Problema este că de la căderea URSS, SUA „insistă să trateze Rusia ca pe un pierzător„, a adăugat el.

    Extinderea NATO în ţările baltice şi Balcani a reprezentat „echivalentul diplomatic al unei lovituri fulgerătoare în vintre„, a scris fostul ambasador.
    Conexiunile strategice şi emoţionale ale Rusiei cu Crimeea sunt deosebit de profunde. Kremlinul vede Ucraina drept esenţială în încer-carea sa de a forma o Uniune Eurasiatică, o alianţă a fostelor state sovietice modelată după Uniunea Europeană. Etnicii ruşi sunt majoritari în Crimeea, iar Kremlinul are un contract de închiriere pe termen lung a unei baze navale pentru flota sa de la Marea Neagră.

  • Companiile germane îndeamnă la prudenţă în privinţa sancţiunilor împotriva Rusiei

     Uniunea Europeană şi Statele Unite se pregătesc pentru noi sancţiuni economice împotriva Rusiei, după ce preşedintele Vladimir Putin a finalizat săptămâna trecută formele legale pentru anexarea Peninsulei Crimeea, teritoriu ucrainean aflat sub ocupaţie rusă de la începutul lunii martie.

    Germania, cea mai mare economie europeană, are cele mai strânse legături economice cu Rusia dintre statele UE. Volkswagen, Siemens şi HeidelbergCement sunt printre cei mai importanţi investitori străini din Rusia, relaţii încurajate de guvernele germane care s-au succedat în ultimii 20 de ani.

    Grupul de retail Metro are 130 de magazine în Rusia, cea mai mare piaţă a companiei după Germania, Polonia şi Italia. Producătorul de articole sport Adidas are o poziţie privilegiată pe piaţa rusă, deoarece furnizează echipamentul echipei naţionale de fotbal. Lufthansa are cele mai multe legături cu aeroporturi din Rusia dintre toţi operatorii vest-europeni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A fost odată Crimeea

    Parlamentul rus a ratificat tratatul cu cvasiunanimitate (un singur deputat a fost împotrivă), iar data alegerilor regionale din Crimeea pentru desemnarea autorităţilor locale a fost stabilită pentru 13 septembrie. Ca bonus, Putin a cerut guvernului de la Moscova să pregătească ridicarea unui pod pentru trafic rutier şi feroviar, în valoare de 3 mld. dolari, care va uni teritoriul rusesc Krasnodar cu peninsula Crimeea, iar ministrul de externe Serghei Lavrov a repetat că transformarea Ucrainei într-un stat federal este singura cale de a stabiliza situaţia în ţară, astfel încât interesele tuturor cetăţenilor şi regiunilor să fie respectate.

    SUA şi UE au extins lista oficialilor ruşi afectaţi de blocarea conturilor din străinătate sau de interzicerea vizelor, iar autorităţile financiare americane au cerut fondurilor de investiţii cu active ruseşti să-şi informeze clienţii asupra riscurilor asociate cu criza din Crimeea. În prima jumătate a lunii martie, acţiunile ruseşti deja au pierdut în medie 14% din valoare, dar în ultima săptămână au câştigat 6,6%, ca urmare a referendumului din Crimeea, perceput ca o soluţie paşnică a crizei, în locul unei rezolvări pe cale militară.

    Pentru moment, Kievul a adoptat o poziţie destul de conciliantă: în afară de desfăşurarea preventivă de trupe de-a lungul graniţei cu Rusia, promisa introducere a vizelor pentru cetăţenii ruşi nu a avut loc, iar premierul interimar Arseni Iaţeniuk a declarat că Kievul nu se grăbeşte să introducă un regim de vize, fiindcă aceasta ar putea avea un impact negativ asupra cetăţenilor ucraineni.

    După semnarea acordului politic de asociere cu UE, guvernul interimar ucrainean aşteaptă acum următoarele mutări ale comunităţii internaţionale, respectiv discutarea situaţiei Ucrainei în Adunarea Generală a ONU, care va avea loc la 27 martie, cu participarea a 193 de state. Până în prezent, Rusia nu are decât sprijinul declarat din partea Venezuelei, a Siriei şi a autorităţilor din Kazahstan, iar mai nou şi al autorităţilor din Belarus, care au recunoscut de facto alipirea Crimeei la Rusia. China şi India s-au mărginit să dezaprobe impunerea de sancţiuni contra Rusiei, dar fără să aprobe explicit alipirea Crimeei.

    Următoarea fază importantă a evenimentelor va fi însă de ordin economic, odată cu încheierea, la 25 martie, a misiunii FMI la Kiev, care discută condiţiile ce vor fi impuse pentru acordarea unui credit de 15 miliarde de euro pe doi ani. Dacă până acum misiunea FMI a comunicat doar că discuţiile cu partea ucraineană decurg excelent, RIA Novosti a scris, cu câteva zile în urmă, că lista de condiţii a FMI cuprinde zece puncte, între care tăierea unor cheltuieli sociale şi renunţarea la programele finanţate de la buget care nu sunt prioritare, creşterea vârstei de pensionare, privatizarea minelor şi anularea subvenţiilor pentru sectorul minier, tăierea subvenţiilor pentru producătorii agricoli, renunţarea la moratoriul asupra vânzării de terenuri agricole, creşterea preţului la gazul şi electricitatea furnizate consumatorilor şi liberalizarea tarifelor la serviciile publice.

  • Băsescu: Cred că Putin se uită cu cel mai mare jind la gurile Dunării

    Potrivit şefului statului, nimeni, în momentul de faţă, nu exclude “paşi următori”, care să vizeze Transnistria, Republica Moldova, estul Ucrainei sau Odessa. “Dacă mă întrebaţi pe mine, şi asta am susţinut în discuţii la Bruxelles, Federaţia Rusă nu va invada estul Ucrainei, dar îl va controla prin oamenii numiţi în administraţie, pentru că nu au niciun rost să rupă Ucraina”, a spus Băsescu.

    El a precizat că ruşii îşi doresc un “om pe placul lor” în fruntea Ucrainei, la alegerile prezidenţiale din 25 mai. “Cred că Putin se uită cu cel mai mare jind, dacă privim în istoria Federaţiei Ruse şi în istoria Imperiului rus, se uită cu jind la gurile Dunării. Cred că Transnistria, Odessa şi către gurile Dunării, către această zonă, nu ştiu dacă se va întâmpla, dar mi-am făcut datoria să avertizez aliaţii noştri, sper să nu se întâmple, dar, în mod categoric, aceste riscuri există”, a spus şeful statului.

    Preşedintele Băsescu a mai spus că, în opinia sa, vor mai urma acte de agresiune, după Ucraina, “nu împotriva statelor membre NATO, dar, acolo unde NATO nu există, pentru Putin nimic nu există”. În opinia preşedintelui Băsescu, “schimbarea frontierelor în regiune nu este exclusă”.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.
     

  • AFP: Trupe ruse au efectuat exerciţii militare în Transnistria

     Purtătorul de cuvânt al Districtului Militar de Vest, colonelul Oleg Koşcetkov, a declarat că aceste manevre au ca scop să antreneze trupele în vederea unui evetual atac inamic.

    În cadrul scenariului acestor exerciţii. “una dintre principalele sarcini ale trupelor de menţinerea păcii a fost să asigure apărarea civililor în zone de luptă”, a declarat el, citat de agenţia Interfax.

    Aceste exerciţii au fost efectuate în contextul în care preşedintele moldovean Nicolae Timofti şi-a exprimat marţi îngrijorarea cu privire la o eventuală repetare a scenariului din Crimeea în ţara sa şi a anunţat că preşedintele Parlamentului din Transnistria a cerut Moscovei, după modelul din Crimeea, alipirea la Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursa din Rusia scade, din cauza sancţiunilor anunţate de Statele Unite

     Preşedintele american Barack Obama a anunţat joi că SUA vor impune o nouă rundă de restricţii pentru 20 de cetăţeni ruşi şi banca Rossia, descrisă de Departamentul de Stat ca instituţia de credit preferată a înalţilor oficiali ruşi.

    Decizia îngheaţă activele deţinute în SUA şi interzice cetăţenilor americani şi companiilor să facă afaceri cu persoanele de pe listă.

    UE şi SUA au anunţat o primă serie de sancţiuni după ce Rusia a recunoscut Crimeea ca stat independent, constând din restricţii de călătorie şi blocarea activelor pentru unii oficiali ruşi şi ucraineni.

    În a doua rundă de sancţiuni, după anexarea Crimeei de către Rusia, UE a extins lista persoanelor vizate de restricţii, în timp ce Statele Unite au mers mai departe, inlcusiv printr-un ordin semnat de Obama pentru a face posibilă impunerea de sancţiuni vizând sectoare cheie ale economiei Rusiei, printre care financiar şi energetic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moscova anulează altă reducere la preţul gazelor naturale vândute Ucrainei

     Odată cu alipirea Crimeei la Rusia, “noţiunea de reducere la preţul gazelor acordată Ucrainei în schimbul (utilizării) bazei Flotei (ruse) la Marea Neagră nu mai există”, a declarat pentru cotidianul economic Vedomosti Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin.

    “Ea nu mai poate să fie utilizată, în prezent, nici de drept şi nici de fapt”, a adăugat Peskov. “De drept, Flota nu se mai află în Ucraina, ci pe teritoriul unei regiuni a Rusiei”, a mai declarat purtătorul de cuvânt pentru Kommersant.

    Această reducere – în valoare de 100 de dolari pentru 1.000 de metri de cubi – a fost hotărâtă de către fostul preşedinte ucrainean prorus Viktor Ianukovici şi preşedintele rus de la acea vreme, Dmitri Medvedev, în aprilie 2010, în cadrul unui acord care prelungea prezenţa Flotei ruse la Marea Neagră în Crimeea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: UE nu recunoaşte rezultatul referendumului ilegal şi neconstituţional din Crimeea. SANCŢIUNILE împotriva Rusiei

     Declaraţiile preşedintelui:

        Prioritatea pe care Consiliul consideră că o are este legată de restabilirea echilibrelor macroeconomice ale Ucrainei.

        Consiliul European cere Ucrainei ca alegerile pentru funcţia de preşedinte să se desfăşoare la standarde europene.

        UE nu recunoaşte rezultatul referendumului ilegal şi neconstituţional din Crimeea. Ca atare, consideră ilegală anexarea Crimeei de către Rusia.

        A fost anulat sumiit-ul UE – Federaţia Rusă. S-a cerut tuturor şefilor de stat şi de Guvern să nu desfăşoare niciun fel de întâlniri cu Federaţia Rusă. La Haga se va desfăşura G7 şi nu G8. Rusia nu mai este acceptată în G8.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fitch şi S&P depunctează Rusia, din cauza sancţiunilor occidentale

    “Întrucât băncile din SUA şi UE ar putea fi reticente să împrumute Rusia în actualele circumstanţe, economia ar putea încetini în continuare, iar sectorul privat ar putea avea nevoie de sprijinul statului. Creşterea economică a coborât la 1,3% anul trecut, iar investiţiile sunt în declin”, a avertizat Fitch, potrivit agenţiei Bloomberg.

    Ambele agenţii au confirmat calificativul ţării la “BBB”, a doua treaptă din categoria recomandată pentru investiţii.

    “Riscurile geopolitice sporite şi perspectiva sancţiunilor din partea UE şi SUA ca urmare a anexării Crimeei ar putea reduce fluxul investiţiilor, ar putea determina ieşiri mai mari de capital şi ar putea încetini şi mai puternic economia Rusiei”, a notat S&P.

    Deciziile celor două agenţii de evaluare financiară vin după ce UE a adăugat 12 nume pe o listă cu oficiali ruşi şi ucraineni sancţionaţi cu îngheţări de active şi restricţii în privinţa călătoriilor.

    Preşedintele SUA, Barack Obama, a hotărât, de asemenea, impunerea de sancţiuni financiare vizând un număr mai mare de oficiali şi miliardari consideraţi aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin. Obama a autorizat şi eventuale penalităţi care ar viza direct economia Rusiei.

    Intervenţia Rusiei în Crimeea şi anexarea regiunii ucrainene a adus în ultimele săptămâni relaţiile dintre ţările occidentale şi Rusia la un minim al perioadei de după Războiul Rece.

    Moody’s acordă Rusiei rating “Baa1”, a treia treaptă din categoria recomandată pentru investiţii, cu perspectivă stabilă.

  • Vladimir Putin: Rusia nu va răspunde pentru moment sancţiunilor americane

     “Consider că pentru moment trebuie să ne abţinem de la a lua măsuri de răspuns” la sancţiunile americane, a declarat Putin în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Rusiei, au anunţat agenţiile.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro