BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Profitul Petrom a urcat în primul semestru cu 18%, la 2,39 miliarde lei, dar vânzările au scăzut cu 5%

     În primele şase luni ale anului trecut, grupul Petrom a consemnat un profit net de 2,027 miliarde lei şi vânzări de 12,202 miliarde lei.

    “În prima jumătate a anului 2013 ne-am îmbunătăţit performanţa financiară şi operaţională comparativ cu primele şase luni din 2012, ca efect al investiţiilor realizate în anii precedenţi, managementului strict al costurilor şi iniţiativelor de excelenţă operaţională. Am continuat programul semnificativ de investiţii, ceea ce ne-a permis să stabilizăm producţia, volumele uşor crescute de hidrocarburi din România compensând problemele tehnice temporare din Kazahstan. În zona offshore, am finalizat cea mai mare campanie de achiziţie seismică 3D din Marea Neagră şi, în parteneriat cu ExxonMobil, ne-am propus să reluăm forajul în blocul Neptun către sfârşitul anului 2013 sau începutul anului 2014. Performanţa G&E (segmentul Gaze şi Energie – n.r.) a reflectat condiţiile de piaţă dificile, cu cerere scăzută pentru gaze şi electricitate, precum şi preţuri semnificativ reduse la electricitate. În R&M (segmentul Rafinare şi Marketing – n.r.), vânzările cu amănuntul au rămas stabile, în timp ce marjele de rafinare au scăzut din cauza cotaţiilor mai mici la produse”, a declarat în raportul semestrial directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzătorii de benzină o duc bine

    Petrom, cea mai mare companie din România în funcţie de vânzări a înregistrat în primul semestru al anului o cifră de afaceri de 11,5 miliarde de lei (2,6 miliarde de euro), în scădere cu 5% comparativ pe perioada similară a anului trecut şi un profit net de 2,3 miliarde de lei (543 de milioane de euro), cu 18% mai mare decât cel raportat în primul semestru din 2012. “În prima jumătate a anului 2013, ne-am îmbunătăţit performanţa financiară şi operaţională comparativ cu primele şase luni din 2012, ca efect al investiţiilor realizate în anii precedenţi, managementului strict al costurilor şi iniţiativelor de excelenţă operaţională.

    Am continuat programul semnificativ de investiţii, ceea ce ne-a permis să stabilizăm producţia, volumele uşor crescute de hidrocarburi din România compensând problemele tehnice temporare din Kazahstan. În zona offshore, am finalizat cea mai mare campanie de achiziţie seismică 3D din Marea Neagră şi, în parteneriat cu ExxonMobil, ne-am propus să reluăm forajul în blocul Neptun către sfărşitul anului 2013 sau începutul anului 2014”, a declarat Mariana Ghoerghe, CEO-ul Petrom. Compania a raportat o contribuţie importantă din partea R&M datorată creşterii ratei de utilizare a rafinăriei, dar volumul vânzarilor comerciale a rămas în continuare “sub presiune, evoluând similar cu piaţa”.


    Un plus al vânzărilor a raportat însă Mol România, care a vândut primul semestru un volum cu 7% mai mare faţă de anul trecut. Mol România a vândut în primele şase luni ale anului 235.000 tone de carburanţi, ca urmare a extinderii reţelei de benzinării şi a îmbunătăţirii condiţiilor de piaţă, a anunţat marţi dimineaţă grupul maghiar de petrol şi gaze. Vânzările de motorină au urcat cu 8%, la 171.000, iar cele de benzină au avansat cu 3%, la 61.000 tone. Pentru trimestrul al doilea MOL a raportat o majorare de 8% a cantităţilor comercializate în România, la 129.000 tone. La nivel de grup, MOL a raporat pentru trimestrul al doilea o scădere de 21%, faţă de primele trei luni ale anului, a rezultatului operaţional (EBITDA CCS – excluzând elementele speciale şi fluctuaţiile de preţuri), la 112 miliarde forinţi.

    O uşoară scădere a segmentului de distribuţie a anunţat Rompetrol, divizia sa de profil – care cuprinde subsidiarele Rom Oil, Rompetrol Downstream, Rompetrol Quality Control, Rompetrol Logistics şi Rompetrol Gas – având o cifra de afaceri brută de 1,170 miliarde USD în primul semestru din 2013, în scădere cu 5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2012, fiind influenţată negativ de scăderea cotaţiilor internaţionale ale produselor petroliere. Compania declară însă că prin optimizarea canalelor de vânzare şi programul de reducere a costurilor derulat pentru creşterea profitabilităţii acestui segment au determinat o îmbunătăţire a rezultatului financiar net. Acesta s-a ridicat la 324.136 USD în primul semestru al anului 2013. Rezultatul net negativ din perioada similară a anului 2012 a fost de 22,89 milioane USD.

    Rompetrol Rafinare, companie membră a Grupului Rompetrol, deţinut de grupul kazah KazMunaiGaz, şi-a îmbunătăţit rezultatul net consolidat în prima jumătate a anului 2013, înregistrând o diminuare a pierderii nete cu 40%. Acesta s-a situat la nivelul de 78,43 milioane USD, după primele şase luni ale anului 2013,  faţă de 131,83 milioane USD, în aceeaşi perioadă a anului 2012. Îmbunătăţirea rezultatului net consolidat al companiei urmează trendul pozitiv înregistrat în primul trimestru al anului 2013, când pierderea netă a scăzut cu 60%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2012 şi s-a situat la valoarea negativă de 25,18 milioane USD. La sfârşitul lunii iunie 2013, segmentul de distribuţie al Rompetrol Downstream cuprindea 753 puncte de comercializare, incluzând  reţeaua de staţii proprii, staţii partener şi staţiile mobile expres, baze interne de 9 şi 20 mc.
     

  • Cei doi care administrează miliardele lui Ion Ţiriac

    “Eram direct răspunzător de afacerile grupului şi înainte de numirea ca CEO al Ţiriac Holdings”, spune Leonard Leca, lăsând să se înţeleagă faptul că nu l-a surprins decizia lui Ion Ţiriac de a-i înmâna cârma afacerilor. Leca a ocupat până în urmă cu două luni funcţia de director financiar al grupului Ţiriac, în care se află de şapte ani. Nu i-a cunoscut pe Ion Ţiriac şi fiul acestuia, Ion Alexandru Ţiriac, decât în ziua în care a susţinut interviul pentru angajare. Şi cum în prezent cei doi sunt la Monte Carlo, pentru Leca nu este neobişnuit să zboare până acolo pentru a discuta despre afaceri. „Prezint lunar activitatea firmei, iar anual are loc şedinţa acţionarilor”; vorbeşte „des” la telefon cu Ion Ţiriac, dar nu numai despre holdingul pe care îl conduce, ci şi despre „investiţiile private ale dânsului”.

    Noul CEO al Ţiriac Holdings cunoaşte grupul, care are afaceri cumulate de peste 500 de milioane de euro, în amănunt, iar în timpul primului interviu acordat presei spune chiar că unele detalii nu sunt cunoscute nici de unii din colegii săi. În puţin peste o oră de discuţii noul CEO dă o mulţime de cifre, ceea ce nu e de mirare, dat fiind profilul său de finanţist şi pasiunea pentru matematică – în vremea şcolii a fost chiar olimpic la respectiva disciplină.

    Vorbeşte repede, dezinvolt, este energic şi munceşte mult, spune el – de la 8 dimineaţa la 7 seara; în fiecare zi are în jur de 20-30 de întâlniri şi primeşte sute de mailuri. Cu directorii de divizii vorbeşte zilnic. Încearcă să compenseze timpul pe care îl „fură„ familiei prin cele trei concedii din fiecare an, pe care le petrece „în ţări calde, pentru că sunt o persoană solară”, iar asta se vede lesne, pentru că e bronzat chiar şi înaintea concediului.

    Mandatul său pare o continuare firească a traseului pe care se înscriu activităţile variate ale grupului – de la auto, real estate, financiar, energie şi până la aviaţie sau servicii de securitate. La fel de adevărat este că are propriile idei şi vise, cum ar fi listarea diviziei de real estate a grupului pe bursă. Sau extinderea investiţiilor în domeniul energetic, „în cazul în care vedem un cadru legal adecvat„.

    Leca îi succede în funcţie lui Petru Văduva, al cărui mandat s-a încheiat şi a preluat acum funcţia de director general al Transgaz. Chiar dacă mediul economic aspru din ultimii ani a dus la scăderea afacerilor, reprezentanţii grupului punctează că niciuna dintre divizii nu a fost închisă, ba dimpotrivă, au abordat noi segmente de piaţă, cum este cel energetic.

    Leonard Leca spune că punctul de cotitură în cariera sa a fost anul 2006, când a avut interviul pentru recrutare cu Anca Ioan, care conducea la acea vreme afacerile lui Ion Ţiriac. Îşi aminteşte că iniţial nu-şi dorea foarte mult să lucreze în grup. „Am înţeles că pe lista de propuneri pentru poziţia de CFO am fost zece persoane, iar la interviul final am ajuns doar eu.” Discuţia cu Ţiriac, care „te sperie puţin, îţi atrage toată energia, e un om foarte puternic„, a durat cam jumătate de oră. În aceeaşi zi l-a cunoscut şi pe Ion Alexandru Ţiriac, implicat şi el în afacerile grupului. La numai o lună a urmat cel mai greu moment din cariera sa, când a trebuit să-i propună lui Ion Ţiriac o schimbare profundă, radicală, a afacerii, prin implementarea unor noi metode de lucru, procedurale, cum ar fi sistemul informatic Oracle pentru domeniul financiar. „Afacerea era descentralizată şi fiecare conducea şi lua decizii pentru câte o firmă sau divizie. Creşteam organic, dar trebuia să fim mai organizaţi.„ A prezentat un plan de centralizare, care a fost aprobat, în condiţiile în care cifra de afaceri consolidată era atunci în jurul a 200 de milioane de euro.

    Daniel Antor este în continuare Director General al Ţiriac Auto, iar Marco Saltalamacchia a venit la conducerea Diviziei Auto Ţiriac Holdings, care include următoarele companii: Ţiriac Auto, Importatorii (Hyundai Auto Romania, Premium Auto, M Car Trading, Romcar), Ţiriac Auto Rulate şi Auto Stop

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei Business Magazin de luni, 12 aug. 2013.

  • PREVIZIUNI privind piaţa IT: La ce valoare vor ajunge cheltuielile destinate produselor şi serviciilor IT în acest an

     IDC a modificat în sens negativ estimarea privind creşterea pieţei produselor şi serviciilor IT în acest an, de la 4,9%, notează MarketWatch.

    Dacă sunt incluse şi serviciile de telecomunicaţii, cheltuielile alocate IT vor creşte în acest an cu 3,8%, la 3.600 miliarde de dolari, estimează IDC.

    “Având în vedere perspectiva economică incertă pentru cea de-a doua jumătate a acestui an, ne concentrăm în continuare pe riscurile negative asociate Chinei şi Europei de Vest”, a declarat vicepreşedintele IDC Stephen Minton.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Norvegia ar putea restructura fondul petrolier naţional

     Investiţiile “ar putea fi prea mari pentru a fi gestionate de către un singur fond”, a declarat Erna Solberg, preşedintele Partidului Conservator, care potrivit sondajelor va deveni premier după alegerile din 9 septembrie, în defavoarea liderului laburist Jens Stoltenberg.

    “Fondul ar putea fi divizat sau ar putea angaja mai mulţi manageri, pentru a fi mai competitiv. Sau ar putea avea diverse obiective pentru investiţii, diverse fonduri. Vom explora opţiunile, vom dezvolta problema şi vom vedea care este cea mai bună idee”, a afirmat Solberg într-un interviu acordat Bloomberg.

    Guvernul norvegian utilizează o parte din banii depozitaţi în fondul suveran, cel mai mare din lume, pentru a-şi finanţa parţial bugetul, în limita a 4%. Având în vedere creşterea activelor însă, suma trasă anual la buget din fond este în continuă ascensiune. Valoarea activelor fondului a crescut de patru ori din 2005 şi se va majora cu încă 50% până la sfârşitul acestui deceniu, estimează guvernul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cehul care a ajuns in State cu 50 de dolari ascunsi intr-un sandvis si a construit un imperiu

     Povestea il are ca personaj principal pe Zdenek Bakala, CEO al corporatiei New World Resources (NWR), care conduce afaceri cu carbuni in Europa Centrala, fiind primul jucator de pe piata cu capital privat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, relateaza Wall Street Journal.

    Totul se intampla in 1980, in preajma Zilei Recunostintei (24 noiembrie). Bakala avea 19 ani si 50 de dolari ascunsi in sandvisul din rucsacul sau mic. Incerca sa fuga din Cehoslovacia comunista. A ajuns pana la Lacul Tahoe, unde a inceput sa spele vase la Cazinoul Harrah. Si-a pastrat slujba pentru un timp, dupa care a plecat spre Bay Area.

    A ajuns in “tara tuturor posibilitatilor” si a incercat sa-si faca un viitor. A inteles ca fara studii i-ar fi fost mult mai greu, asa ca a incercat la facultate. A fost acceptat la Universitatea Berkeley (California, SUA), de unde a iesit licentiat in economie. A obtinut apoi o bursa MBA (Master in Business Administration) la Dartmouth College (New Hampshire, SUA).

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • 9 lucruri banale care îi costa miliarde pe americani

     1. Mahmureala

    Dacă tu nu te simţi bine după o băută prelungită, imaginează-ţi efectele la nivel global. Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor a făcut o simulare cu rezultate surprinzătoare: mahmureala costă economia americană circa 220 de miliarde de dolari anual. Pentru fiecare pahar băut “în plus”, americanul are o scădere de productivitate egală cu 1,37 de dolari pe oră.

    2. Conducerea neatentă

    Centrul pentru Studierea Riscurilor de la Harvard a determinat că împărţirea atenţiei între condusul maşinii şi alte activităţi cauzează o pierdere economică lunară de 3,58 miliarde de dolari – incluzând tratarea rănilor, acoperirea distrugerilor provocate de şoferi, costul proceselor, etc.

    3. Întârzierea zborurilor

    Un raport al Administraţiei Aviatice Federale (FAA) arată că doar cheltuielile directe referitoare la întârzierea zborurilor avioanelor se ridică la 32,9 miliarde de dolari anual. FAA nu a putut face o estimare a costurilor suplimentare, cum ar fi sumele pierdute de pasageri din cauza întârzierilor.

  • Profitul Băncii Transilvania a stagnat în primele şase luni, la 180,2 milioane lei

     Pentru primele şase luni din 2012, banca a raportat un profit net de 179,6 milioane lei (40,9 milioane euro), iar în primul trimestru din acest an profitul s-a situat la 84,4 milioane lei (19,2 milioane euro).

    Profitul brut a urcat la 209,42 milioane lei (47,68 milioane euro), de la 193,22 milioane lei în primul semestru al anului trecut, potrivit unui comunicat al băncii.

    Creşterea activelor cu 2% faţă de finele anului trecut a fost determinată în special de investiţiile în active disponibile pentru vânzare, care s-au majorat cu 19%, la 7,76 miliarde lei.

    “Primul semestru a fost pentru Banca Transilvania conform cu estimările noastre de la începutul anului şi suntem încrezători că vom realiza bugetul asumat faţă de acţionari, pentru 2013. Am reuşit să realizăm un profit substanţial, deşi contextul economic rămâne dificil. Vom continua să fim activi pe piaţă, să optimizăm modelul nostru de business şi, în acelaşi timp, să contribuim la revenirea economiei româneşti”, a declarat, în comunicat, preşedintele CA al Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia are nevoie de un ajutor financiar suplimentar de 11 miliarde de euro

     Grecia are un deficit de finanţare de 4,4 miliarde de euro anul următor şi de încă 6,5 miliarde de euro în 2015, potrivit unui raport al FMI, citat de cotidianul Wall Street Journal.

    Statul elen ar putea avea nevoie de şi mai mulţi bani, dacă economia ţării va avea o evoluţie mai slabă decât estimează FMI sau dacă guvernul nu-şi atinge ţintele de venituri din programul de privatizări, a declarat şeful misiunii FMI în Grecia, Poul Thomsen.

    “Există în mod cert riscuri privind prognoza economică pentru anul următor. Presupunerea privind o recuperare graduală se bazează pe aşteptarea unei revenirii a consumului şi investiţiilor, precum şi pe implementarea susţinută a politicilor şi pe susţinerea politică amplă a programului”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a convenit cu FMI şi Comisia Europeană un acord prevenitiv de 4 miliarde de euro, pe doi ani

    “CE, FMI şi BM au purtat discuţii cu autorităţile române, care au solicitat ca programul să fie unul pe doi ani. Autorităţile române îşi propun să trateze acest acord ca unul preventiv, nu vor să tragă din resursele financiare. Accesul propus ar fi în total de patru miliarde euro, sumă împărţită egal de CE şi FMI. La nivel tehnic, am ajuns la un acord, dar acordul stand-by trebuie să fie aprobat de boardul FMI, reuniune programată în cursul toamnei”, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, Andrea Schaechter, şeful misiunii FMI în România, la finalul misiunii FMI privind discuţiile în legătură cu noul acord de împrumut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro