BusinessMagazin

Tag: companii

  • Cea mai bună companie pentru care ai putea să lucrezi

    Compania are 4.700 de angajaţi şi dezvoltă tratamente pentru bolnavii de cancer, precum şi medicamente împotriva bolilor inflamatorii, relatează Business Insider. Angajaţii beneficiază de o flexibilitate a programului în 97% din cazuri, iar 93% consideră că munca lor este extrem de importantă.

    Salariul mediu în cadrul Celgene Corporation este de 116.000 de dolari pe an, mult mai mare decât cel oferit de alte companii ce activează în aceeaşi industrie.

    Este al doilea an la rând în care Celgene ocupă primul loc al angajatorilor. Pe următoarele locuri se situează Biogene, Celanese Corporation şi Colgate-Palmolive. Google, fostul lider de acum câţiva ani al acestui top, ocupă locul opt.

  • La Fântâna intră pe piaţa automatelor de cafea prin achiziţia distribuitorului Lavazza în România

     Achiziţia se înscrie în strategia generală a companiei La Fântâna de consolidare a prezenţei pe piaţă şi de extindere a portofoliului de servicii şi produse, se arată într-un comunicat al companiei.

    Prin această achiziţie La Fantana preia 9.500 de aparate de cafea, care se adaugă celor 110.000 de watercoolere deservite în prezent.

    “Avem o reţea de distribuţie extinsă şi eficientă, care ne permite să dezvoltăm noi direcţii. Preluarea distribuţiei Lavazza este un prim pas, care marchează începutul unei etape noi în evoluţia companiei”, a declarat Cristian Amza, preşedintele boardului La Fântâna Group.

    Anul trecut, La Fântâna a raportat o cifră de afaceri de 29 milioane de euro în România şi Serbia şi are un portofoliu de peste 40.000 clienţi. Blue Coffee Service a înregistrat în anul 2013 o cifră de afaceri de 9,7 milioane de euro şi are 82 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania, pe locul al doilea anul trecut în Europa Centrală şi de Est după rata insolvenţelor la numărul de firme active

     Cea mai mare rată din regiune a înregistrat-o Serbia, cu 7,61%, pe fondul unui efect de bază însă, având un număr reduse de companii active, reiese dintr-un raport al Coface.

    În România au fost deschise anul trecut 27.145 de insolvenţe, dublu faţă de Ungaria şi de 300 de ori mai mult decât în Polonia, în condiţiile în care numărul firmelor active este de patru ori mai mare.

    “Fenomenul insolvenţelor a luat amploare pe plan local, în special în perioada post-criză a ultimilor cinci ani, în condiţiile în care România generează aproximativ 40% din totalul insolvenţelor deschise pe parcursul anului 2013 în Europa Central Estică, cu o pondere de doar 6% în totalul firmelor active din regiune”, a declarat într-un comunicat Constantin Coman, Country Manager Coface România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BlackBerry ar putea opri producţia de smartphone-uri

     “Dacă nu pot face bani din telefoane, nu am să rămân în această afacere”, a declarat Chen într-un interviu acordat Reuters, adăugând că perioada de timp în care va fi luată o astfel de decizie este scurtă.

    Şeful BlackBerry nu a furnizat detalii despre eventuala sistare a producţiei, dar a adăugat că se poate obţine profit şi din livrări anuale chiar şi de 10 milioane de unităţi.

    În perioada de vârf, în anul fiscal 2011, compania a vândut 52,3 milioane de telefoane, în timp ce trimestrul trecut livrările au scăzut sub 2 milioane.

    BlackBerry analizează şi investiţii sau parteneriate cu alte companii în domenii reglementate, precum cel al sănătăţii, financiar şi servicii juridice, întrucât toate acestea necesită un grad ridicat de securitate a comunicaţiilor.

    Achiziţii mici care să suplimenteze oferta BlackBerry în privinţa securităţii sunt, de asemenea, posibile, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Dividendele record şi rezervele la maximul ultimilor zece ani nu readuc şi investiţiile în Europa

     Cu toate acestea, investiţiile şi angajările se lasă aşteptate, pe fondul încrederii scăzute din mediul de afaceri în revenirea economiei.

    Şefii companiilor din zona euro aşteaptă să constate rezultatele politicii monetare laxe a Băncii Centrale Europene înainte de a lua vreo decizie privind investiţiile, potrivit lui Stewart Richardson de la RMG Wealth Management.

    “Sunt bani, dar companiile nu vor să investească în programe mari de cheltuieli de capital. Nu sunt siguri de unde va veni creşterea şi se pune accentul în măsură covârşitoare pe consolidarea siuaţiei financiare şi a preţului acţiunilor”, comentează analistul.

    Companiile care fac parte din indicele Stoxx Europe 600 al celor mai importante acţiuni listate pe cele 18 burse vest-europene vor distribui în acest an un dividend mediu de 11,54 euro pe acţiune, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, în condiţiile în care datele sunt centralizate începând din 2002, potrivit estimărilor analiştilor contactaţi de Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fondurile de investiţii au circa 150 milioane euro pentru România, dar nu sunt firme interesante

    “Fondurile de private equity şi de venture capital au investit anul trecut în România circa 30 milioane de euro, iar în ceilalţi ani, 2011-2012, în jurul a 40-50 milioane de euro, iar dacă ar fi să aducem toate fondurile disponibile pentru România acestea ar însemna 70-100-150 de milioane de euro, atât putem să absorbim”, a declarat Cristian Nacu, partener Enterprise Investors, unul dintre cel mai activ fond de investiţii private din România, prezent la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată de Coface şi Mediafax.

    În opinia sa, fondurile investesc în companii care au creştere, care au un avantaj competitiv şi o organizare internă competitivă şi un management performant, criterii pe care le îndeplinesc destul de puţine firme locale.

    “O altă cerinţă pentru un fond de investiţii sunt condiţiile macroeconomice. Lipsa de predictibilitate este supărătoare şi nu înţelegem lipsa unei strategii privind tipul companiilor pe care vrem să îl dezvoltăm şi să îl susţinem. Statul are foarte multe de făcut, investiţii, infrastructură, politică fiscală. Fără aceste lucruri investitorii nu îndrăznesc să vină. Din păcate concluzia este că redresarea firmelor nu va putea să vină nici cu bani prea mulţi de la bănci, nici de la noi, ci cu munca proprie şi cu performanţa companiilor”, a adăugat Nacu.

    O alternativă la bănci şi fondurile de investiţii o reprezintă banii de la Uniunea Europeană, România având şansa pe fondul experienţei exerciţiului anterior să atragă sume mai mari.

    Dan Barna, managing partner al firmei Structural Consulting Group, apreciază că perioada 2007-2013 aferentă programului de fonduri europene a reprezentat “cei şapte ani de acasă” în care instituţiile publice şi mediul de business au înţeles cum funcţionează.

    “Anii 2007-2013 au fost cei şapte ani de acasă în care şi instituţiile noastre şi piaţa de business au înţeles cum funcţionează banii aceştia europeni care au venit buluc pe capul nostru şi n-am ştiut să-i absorbim”, a spus Barna.

    El a arătat că pentru programul următor, derulat în perioada 2014-2020, autorităţile sunt mai pregătite, iar banii disponibili mai mulţi.

    “Pe partea de coeziune avem de dat 28 miliarde euro. Dacă vom reuşi o absorbţie mai mare înseamnă că sunt fonduri importante pentru companii în această perioadă şi reprezintă o alternativă de finanţare”, a conchis Barna.

  • Rusia cere companiilor să se delisteze de la bursele din străinătate, pentru securitate economică

     “Companiile şi consiliile lor de administraţie ar trebui să analizeze dacă este necesar ca acţiunile să fie tranzacţionate în continuare pe bursele străine. Este o problemă de securitate economică”, a spus Şuvalov marţi, după o şedinţă de guvern, transmite Bloomberg.

    Anexarea Crimeei de către Rusia, luna trecută, a determinat Statele Unite şi Uniunea Europeană să impună sancţiuni unor oficiali ruşi şi unor bănci din această ţară, în timp ce guvernul de la Moscova a fost nevoit să anuleze emisiuni de obligaţiuni denominate în ruble în cinci din ultimele şase săptămâni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primele cinci corporaţii din America au mai mulţi bani decât toată zona Euro

    Rezervele de numerar ale unor corporaţii depăşesc cu mult pe cele ale unor state, cel mai bun exemplu fiind Apple, care deţine 159 miliarde de dolari. În comparaţie, statul cu cele mai mari rezerve de numerar este Malaezia, cu 130 miliarde de dolari. Statele Unite deţin 48 de miliarde, cu doar trei miliarde mai multe decât România, relatează Business Insider.

    “Într-o lume cu tot mai multe necunoscute, un lucru este sigur: cele mai multe corporaţii americane au sume mari la îndemână”, a spus Joseph Quinlan, de la U.S. Trust. Conform agenţiei Moody’s, firmele americane deţineau la sfârşitul anului 2013 aproape 1,6 trilioane de dolari, în creştere cu 12% faţă de anul precedent. Faţă de anul 2008, însă, suma este aproape dublă, fapt care arată că acele companii care au ştiut să gestioneze corect perioada de criză au avut mult de câştigat.

    Mai precis, cele 1,6 trilioane reprezintă mai mult decât rezervele valutare ale Japoniei, a doua cea mai bogată ţară din lume. Corporaţiile americane sunt depăşite doar de China, cu rezerve valutare de 4 miliarde de dolari.

  • Twitter a cumpărat aplicaţia pentru telefoane inteligente Cover

     “Bine aţi venit în echipa coverscreen”, se afirmă într-un mesaj publicat luni pe conturile platformei Twitter.

    Într-un alt mesaj, publicat pe propriul site, Cover precizează că s-a alăturat echipelor de la Twitter “pentru a-şi duce ideile şi mai departe”, precizând că în viitorul apropiat aplicaţia va rămâne disponibilă în magazinul online Google Play.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Extinderea returnării parţiale a accizei, dificilă. CE trebuie convinsă că are sens economic

     “Ministerul Finanţelor a luat exact textul din directiva europeană. Excepţiile care au fost adoptate săptămâna trecută sunt cele din directiva privind accizarea. În cazul extinderii excepţiei va trebui să analizăm caz cu caz. Problema este că atunci când mergi pe textul directivei am putut să ne mişcăm extrem de repede şi Comisia Europeană ne-a dat aprobarea în trei zile, ceea ce mie nu mi s-a mai întâmplat în cei cinci ani de când mă ocup de cazuri de genul acesta. Dacă nu mergem pe text de directivă, pe calea bătătorită, este complicat. Nu spun că este imposibil, dar nu putem să mergem la fel de repede aşa cum am mers pe această exceptare”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    El a arătat că, teoretic, aceia care solicită extindere a firmelor care vor putea beneficia de returnarea unei părţi din acciza suplimentară trebuie să demonstreze Comisiei Europene că măsura are sens economic şi că se justifică excepţia respectivă.

    “Nu a mai avut niciun stat membru acest lucru, deci am fi primul, este un teren nebătătorit, va fi complicat. Când ieşim din directivă lucrurile se complică, nu este imposibil, dar este mult mai greu. Este o discriminare (aplicarea măsurii doar pentru transportatorii rutieri – n.r.), dar care are sens economic, pentru că aceştia au costuri mult mai mari combustibilulul, reprezentând 50% din costurile totale, iar în alte sectoare de activitate impactul este mult mai mic. De aceea sunt exceptaţi transportatorii rutieri şi nu alţi agenţi economici”, a adăugat Chiriţoiu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro