“După câte văd, sunt mulţi oameni care se gândesc cum vor arăta oraşele viitorului. Am spune că situaţia financiară este factorul decisiv în calitatea vieţii. Cred că mai importante sunt mediul în care trăim, şcoala, parcul, spitalul, clubul local de fotbal, siguranţa zilei de mâine, jobul şi apoi situaţia financiară”, a spus Merica la conferinţa organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) şi MEDIAFAX.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Operatorul celui mai mare motor de căutare pe Internet la nivel mondial a dezvoltat o tehnologie wireless pe care speră să o folosească în colaborare cu companii locale din Asia de Sud-Est şi Africa Sub-Sahariană, potrivit publicaţiei Wall Street Journal, citată de Business Insider.
Google intenţionează să folosească pentru această reţea frecvenţe rezervate companiilor de televiziune. Totodată, compania a dezvoltat baloane şi alte dispozitive aeriene care pot transmite semnale pe suprafeţe de sute de kilometri pătraţi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Este o tornadă de catogoria EF-5, nivelul maxim al clasificării”, cu rafale de vânt cu viteze de peste 320 de kilometri pe oră, a declarat pentru AFP Kelly Pirtle de la laboratorul naţional ce studiază furtunile cele mai puternice în cadrul agenţiei oceanografice şi atmosferice americane (NOAA).
“Având în vedere amploarea pagubelor, am stabilit că este vorba despre o tornadă EF-5”, a precizat ea din Norman, în Oklahoma.
Aceasta înseamnă că tornada care a distrus numeroase locuinţe, două şcoli şi un spital a fost însoţită de “rafale de vânt cu viteză de peste 320 de kilometri pe oră”, a adăugat ea.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Amy Elliott, un oficial în domeniul sanitar la nivelul statului Oklahoma, a precizat că au fost descoprite încă 40 de corpuri.
Un bilanţ precedent anunţa 51 de morţi.
Televiziunea locală, cu ajutorul unui elicopter, a transmis imagini cu case complet distruse pe zeci de hectare, cu stive de maşini şi oameni care căutau prin dărâmături.
Cel puţin un incendiu a fost semnalat.
Centrul medical din oraş a fost evacuat, conform unui purtător de cuvânt al CNN şi toţi pacienţii au fost transportaţi către alte spitale. Garda naţională a fost chemată.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Poliţia afirmă că a intervenit după ce muncitorii au blocat accesul pe un drum, în zona industrială Ashulia, la periferia capitalei, unde se află sute de fabrici de confecţii care lucrează pentru grupuri occidentale, precum cel american Walmart sau francez Carrefour.
Săptămâna trecută, aceste fabrici au fost închise câteva zile din cauza violenţei muncitorilor. Ele s-au redeschis vineri, Asociaţia Fabricanţilor şi Exportatorilor de Textile din Bangladesh (BGMEA) anunţând că a obţinut garanţii din partea Guvernului că fabricile vor beneficia de o “securitate sporită”.
După prăbuşirea unui imobil, pe 24 aprilie, care s-a soldat cu 1.127 de morţi, muncitorii din industria textilă, plătiţi cu 38 de dolari americani (30 de euro) lunar, au întrerupt lucrul aproape zilnic pentru a cere creşteri salariale şi executarea proprietarului imobilului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Este un sistem înţepenit. Sigur că nu avem bani, specialişti suficienţi şi personalul necesar. Toate aceste lucruri le ştim, dar nu cred că toate aceste motive ne dau voie să nu mai fim oameni, să nu fim civilizaţi şi o persoană care vine la o instituţie a statului să nu fie tratată cu respect. Nimeni nu ne dă voie să aducem oameni netransportabili în faţa comisiei. Şi vă spun că au fost cazuri mai grave decât cele prezentate, în care oamenii au fost aduşi şi pe targă”, a spus ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, în conferinţa de presă în care a prezentat rezultatele controlului făcut la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Prahova.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Oricât de neinspirate pot fi asemenea comentarii la adresa noastră ca români, cred că e preferabil să nu cădem în acelaşi păcat de a generaliza: nu e cazul să considerăm că francezii – în general – ne detestă sau ne nedreptăţesc: prezenţa mea în juriul Festivalului de la Cannes, distincţia pe care urmează să o primesc în zilele următoare din partea statului francez şi, nu în ultimul rând, faptul că filmele mele sunt, totodată, difuzate de Canal+ demonstrează contrariul”, a răspuns Cristian Mungiu solicitării MEDIAFAX de a comenta faptul că el şi Steven Spielberg au fost parodiaţi într-o emisiune de satiră cu marionete de pe Canal+, “Les Guignols de l’Info”.
În emisiunea difuzată miercuri seară pe Canal+, regizorul român îi cere lui Spielberg (preşedintele juriului de la Cannes 2013, n.r.) o cameră de filmat, spunând că nu are bani să o cumpere. În plus, marioneta care îl reprezintă pe Mungiu spune că tatăl său este în închisoare, mama lui este bolnavă şi el trebuie să aibă grijă de un bebeluş.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Actul normativ stabileşte normele de aplicare a OU 20/2013 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc.
“Pentru buna organizare şi funcţionare a Oficiului, precum şi pentru îmbunătăţirea activităţii Comitetului de Supraveghere s-a instituit crearea unui Consiliu Consultativ al oamenilor de afaceri din domeniul jocurilor de noroc, care va avea posibilitatea să informeze autoritatea cu privire la aspectele din domeniul de referinţă”, informează Guvernul.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Zece apeluri pe oră, 7 ore şi jumătate de lucru într-o zi, 21 de zile lucrătoare pe lună. Totalul de 1.575 de convorbiri telefonice, o cifră aparent seacă, descrie viaţa de zi cu zi a unui singur angajat din orice departament sau centru de relaţii cu clienţii din România, cu zarva şi toate celelalte implicaţii pe care le are o astfel de profesie. Cam 25.000 de oameni răspund zilnic la telefon cu „Bună ziua. Aţi sunat la relaţii cu clienţii„, preluând, în ansamblu, câteva sute de milioane spre jumătate de miliard de apeluri telefonice pe parcursul unui an întreg. Dus chiar mai departe, calculul indică o afacere a serviciilor de relaţii cu clienţii de 200 de milioane de euro în România în 2012, în creştere cu 10-15% de la un an la altul.
Matematica îi aparţine lui Vladimir Sterescu, şeful biroului local al companiei americane Computer Generated Solutions (CGS), pe vremuri angajat în call-center la Connex şi apoi antreprenor în domeniu, până la vânzarea din 2006 a afacerii sale către actualul acţionar. La şapte ani de la tranzacţia care a propulsat compania de la o cifră de afaceri de ordinul milioanelor de euro la una de câteva zeci de milioane de euro, omul de afaceri încă vorbeşte despre corporaţia pe care o conduce ca şi cum ar fi o companie antreprenorială, chiar dacă structura organizaţională, birocraţia şi procedurile care trebuie urmate îl contrazic.
Sub umbrela CGS România sunt 2.500 de angajaţi în trei centre din ţară, la Bucureşti, Braşov şi Sibiu. La fiecare 15 agenţi care răspund la telefon există un şef de echipă, la patru şefi de echipă e nevoie de un manager, la patru manageri există un operations manager. Apoi, la fiecare 50 de angajaţi din companie există un trainer, la 100 de de oameni trebuie un om de IT şi unul în zona de resurse umane. „Dacă respecţi aceste raţii pe care noi le-am învăţat mai degrabă de la clienţii noştri, lucrurile merg ca pe roate şi n-ai cum să dai greş la nivel organizaţional„, spune Sterescu.
IN BUCUREŞTI, ÎNTR-O CLĂDIRE DE BIROURI CU CINCI ETAJE DINTR-UN CENTRU DE AFACERI, lucrează pentru CGS aproximativ 900 de oameni. Sediul de la Braşov, inaugurat în 2008, pe vremea când nu se vorbea de nicio criză, şi gândit în prima fază pentru cel mult 800 de oameni, numără acum 1.300 dintre angajaţii companiei. Creşterea s-a datorat însă tocmai crizei. „Nimeni nu mai vorbea atunci de calitate, ci doar de reducere de costuri. De asta am vândut atunci aproape în totalitate numai soluţia din Braşov, în mod evident mai puţin costisitoare decât cea din Bucureşti„, explică şeful CGS România despre perioada 2009-2010.
Costurile mai mici de acolo veneau, dincolo de cheltuielile operaţionale în sine, din salarii, diferenţa de remuneraţie faţă de Capitală fiind încă sesizabilă, iar pe de altă parte inclusiv accesul mai facil la vorbitori de limbă germană presupunea într-o oarecare măsură o reducere de costuri. „Angajaţii sunt foarte sensibili la componenta salarială şi rareori se uită dincolo de partea fixă, luând în calcul şi remuneraţia variabilă„, spune executivul.
Nivelul salarial depinde însă, în mod evident, de limba străină vorbită. În centrul de relaţii cu clienţii CGS se vorbesc 17 limbi străine pe lângă română. Obligatorii pentru orice companie din domeniu sunt cel puţin cinci, anume engleză, franceză, germană, spaniolă şi italiană. Apoi vin limbile aşa-numite exotice, deşi nu este nimic exotic la limba maghiară, de pildă, printre care se numără portugheza, turca, olandeza, croata, sârba, poloneza, rusa sau o parte din limbile nordice. La CGS, 1.600 din cei 2.500 de angajaţi vorbesc cele cinci limbi străine obligatorii alături de maghiară (cu 200 de vorbitori), alţi 200 cunosc limbile exotice, iar restul sunt angajaţi pentru serviciile oferite în limba română.
Solicitarea a fost adresată în şedinţa de guvern.
“Sigur va trebui făcută o restructurare. Vor fi oameni care nu mai au cum să rămână, pentru că nu e nevoie, însă cel mai important, domnule ministru, vă rog, să discutaţi criteriile pe care se fac disponibilizările. Cei care au venit pe criterii politice cred că trebuie să plece. Trebuie să găsiţi acele criterii. Oricum nu vor fi acceptate de toată lumea, dar trebuie să fie cât mai transparente şi cât mai clare”, i-a spus Ponta ministrului.
El a susţinut faptul că Guvernul doreşte să găsească o “soluţie realistă” şi nu una care să păcălească oamenii.
“Nu vreau să-i păcălim pe oameni, vreau să le spunem foarte clar că, din 2009 încoace, când compania a trecut pe pierdere sub conducerea PDL, s-au angajat 6.000 de oameni, în condiţiile în care activitatea Poştei, ca de altfel în toată lumea şi în toată Europa, se reduce prin mijloacele moderne de comunicare”, a explicat premierul.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro