BusinessMagazin

Tag: companii

  • Guvernul a şters datorii de 1,1 miliarde lei acumulate de companii din industria de apărare

     “Prin ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvern sunt anulate obligaţiile fiscale în sumă de 1.104.094 mii lei datorate de unii operatori economici din industria de apărare”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.

    Astfel, au fost anulate datoriile companiilor Tohan Zărneşt, Carfil, Metrom, Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanica Plopeni, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică Mija, Uzina Automecanica Moreni, Arsenal-Reşiţa, Uzina Mecanică Bucureşti, Electromecanica Ploieşti, Uzina de Produse Speciale Dragomireşti, Pirochim Victoria şi ale Fabricii de Pulberi Făgăraş.

    La începutul şedinţei de marţi a Guvernului, premierul Victor Ponta a declarat că datoriile istorice ale industriei de apărare vor fi şterse de Guvern, prin proceduri acceptate de către Uniunea Europeană, pentru a salva locuri de muncă şi a relansa un sector esenţial pentru economia românească.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Interbrands a devenit de la 1 mai distribuitor al ţigaretelor fabricate de Philip Morris

     “După o evaluare atentă a pieţei şi a strategiei noastre de distribuţie pe termen lung, am decis să încheiem un parteneriat cu Interbrands, una dintre cele mai importante companii de logistică de pe piaţă (…) Acest parteneriat reprezintă o etapă extrem de importantă în implementarea strategiei noastre de afaceri în cel mai eficient şi durabil mod posibil”, a declarat, într-un comunicat, Sergey Slipchenko, managing director al Philip Morris în România.

    Interbrands este cea mai mare companie de distribuţie din România, cu vânzări nete consolidate raportate în 2013 de 126 milioane euro şi 2.000 de angajaţi. Compania asigură distribuţia şi pentru produsele British American Tobacco, Procter&Gamble, Kotanyi, Henkel, Tchibo sau Mondelez.

    “Interbrands furnizează servicii de logistică şi distribuţie în România pentru companii internaţionale majore. Parteneriatul cu Philip Morris în România este atât un privilegiu, cât şi o provocare”, a declarat directorul general al companiei, Rand Sherif.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este prima “victimă” a taxei pe stâlp. “Nicio ţară normală nu impozitează investiţiile”

    Centrale hidro, termo şi nuclearoelectrice, sonde de ţiţei sau gaze, baraje, stâlpi, cabluri, iazuri sau canale de irigaţii – toate companiile care deţin şi astfel de active sunt nevoite să plătească începând din mai 2014  un impozit de 1,5%, denumit generic taxa pe stâlp.

    Acest nou impozit, care se aplică la valoarea de inventar a construcţiilor, a dat peste cap planurile de afaceri ale marilor jucători din piaţa de energie, agricultură sau telecomunicaţii (şi nu numai), care au estimat că vor fi nevoite să plătească fiecare câteva milioane sau chiar zeci de milioane de euro.

    Taxa pe stâlp, care a intrat în vigoare la începutul acestui an şi care va putea fi plătită în două rate egale, pe 25 mai, respectiv 25 septembrie, a stârnit şi o serie de controverse şi interpretări, în contextul în care statul nu publicase nici la mijlocul săptămânii trecute, deci cu mai puţin de trei săptămâni înainte de plata primei rate, normele metodologice privind modul de aplicare a acestui nou impozit.

    Cu alte cuvinte, modul de calcul al taxei pe stâlp este reglementat foarte succint şi există încă incertitudini cu privire la impozitarea sau nu a anumitor categorii de construcţii.

    Chiar şi în acest context, statul ştie cât are de colectat de la companii. Guvernul a estimat că va încasa circa 480 de milioane de lei (110 milioane de euro) din taxa pe stâlp, însă de fapt suma ar putea fi mult mai mare. Din unele calcule, bugetul de stat va înghiţi din această nouă taxă peste 1,1 miliarde de lei (250 de milioane de euro) doar de la 38 de mari plătitori, estimează Gabriel Biriş, partener al casei de avocatură Biriş Goran.

    Printre companiile care ar urma să plătească cel mai mult la bugetul de stat pentru impozitul pe construcţii speciale se numără Petrom, cea mai mare firmă din România, cu afaceri de 5,5 miliarde de euro şi profit de un miliard de euro anul trecut. Petrom a estimat că va plăti pe taxa de stâlp între 70 şi 100 de milioane de dolari (50-72 de milioane de euro) anul acesta.

    Şi compania de stat Nuclearelectrica, care administrează singura centrală nuclearelectrică din România, a prognozat că impozitul pe care îl va plăti către bugetul de stat pentru construcţiile speciale se apropie de 100 de milioane de lei (23 de milioane de euro). „În mod evident, plata acestor taxe va avea un impact asupra profitului şi rezultatului financiar în sensul scăderii acestora, (…) într-o perioadă când eforturile companiei sunt direcţionate către o creştere susţinută a indicatorilor financiari, în conformitate cu strategia de creştere financiară asumată„, spune Daniela Lulache, director general al Nuclearelectrica.

    În acest context, compania spune că intenţionează să-şi adapteze strategia în sensul absorbirii cel puţin parţiale a acestui impact. Nuclearelectrica a încheiat anul precedent cu un profit net de aproape 96 de milioane de euro.
    „Este o nenorocire. Este un impozit pe investiţii într-o ţară în care investiţiile sunt oricum la un nivel nepermis de redus şi care ar trebui să creeze condiţii pentru investiţii, nu să le inhibe„, este de părere avocatul Gabriel Biriş. El exemplifică printr-o investiţie de 1 milion de euro care se încadrează în categoria de construcţii speciale, pentru care proprietarul va trebui să plătească anual un impozit de 15.000 de euro, indiferent că aceasta este profitabilă sau nu.

    „Denumirea de «taxă pe stâlp» a fost adoptată pentru a limita impactul acestui impozit în mintea oamenilor. În realitate, acest impozit nu afectează doar companiile de electricitate care deţin stâlpi„, spune Biriş. El adaugă că printre cele mai sever afectate sectoare vor fi agricultura, logistica şi distribuţia, precum şi tot ce înseamnă energie regenerabilă.

  • Sunt soţ şi soţie şi fac 18 milioane de euro dintr-o resursă care nu se va termina niciodată

    Soţii Violeta şi Valeriu Moraru controlează companiile Perla Covasnei şi Azuga Waters, care au avut în 2012 afaceri cumulate de 73 de milioane de lei.

    Pe cartea de vizită a Violetei Moraru este trecută funcţia de “administrator” şi ea spune că nu ar putea să se retragă din afaceri, fiind obişnuită cu un ritm de viaţă alert. A lucrat de-a lungul anilor în domenii variate, precum o fabrică de producţie a sticlei, în domeniul vinului, în transport şi apoi în bere.

    Cei doi soţi au vândut în 2009 afacerea Azuga către Ursus Breweries, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro. Ulterior tranzacţiei, Ursus a închis fabrica de la Azuga şi a închiriat utilajele din fabrică familiei Moraru, unde aceasta produce apa Perla Covasnei, plată şi carbogazoasă. “Am făcut afaceri încă de când am terminat facultatea, mereu am fost în priză”, povestea anterior pentru Business Magazin Violeta Moraru.

    Profitabilitatea in afacerile cu apa se plaseaza, conform Violetei Moraru, intre 5 si 10%. Pretul apei creste spectaculos, de la iesirea din pamant, cand mia de litri costa 31 de lei, pana la poarta fabricii, unde costul unei sticle de apa de doi litri ajunge la 1 leu. Din acest pret insa, doua treimi inseamna costul ambalajului. De la poarta fabricii pana la raft, apa isi dubleaza pretul, ajungand, de pilda, la 2 lei pentru o sticla de 2 litri. Marca Perla Covasnei exploateaza resursele din Catalina si Malnas (Brasov), avand variantele carbogazoasa si plata.

    Pentru viitor, planurile sunt ponderate in optimism. “E mai realist sa tintim sa ajungem intre primii cinci, in randul primilor trei e mai greu”, admite Violeta Moraru. Pentru viitorul apropiat, proprietara afacerii enumera, fara a vrea sa dea niciun fel de detalii, proiectul unor investitii pentru lansarea de sucuri si cel de rascumparare a fabricii Ursus de la Azuga. “Pentru lansarea de sucuri nu e nevoie de un buget foarte mare de investitii, pentru ca avem practic liniile de productie”, explica antreprenoarea.

    Ideea intrarii in domeniul bauturilor carbogazoase era, prin urmare, la indemana si, in plus, firma a primit din partea retelelor de magazine solicitari pentru productia de marci proprii. Azuga Waters are deja contracte pentru imbutelierea de apa plata sub marca proprie a Kaufland si se afla in discutii si cu alte retele de magazine.

    În cadrul acestui text a apărut anterior denumirea “Perla Harghitei” în loc de cea corectă, respectiv “Perla Covasnei”. Ne cerem scuze pentru orice neplăcere cauzată.

     

  • Povestea uneia dintre cele mai puternice femei din energie. De ce a renunţat la antreprenoriat şefa Nuclearelectrica

    Daniela Lulache este o femeie de carieră. Te lămureşti de acest lucru destul de repede după ce o cunoşti, din acel ansamblu de mesaje, gesturi şi priviri greu de descris, dar uşor de înţeles, din ştiinţa de a spune – nu mereu, ci doar când trebuie – „nu”, din felul cumpănit în care îşi alege cuvintele şi îşi exprimă ideile.

    A terminat ASE, în urmă cu două decenii, şi visa să lucreze în comerţul exterior, un domeniu la modă în acea perioadă. A prins în facultate trecerea de la comunism la capitalism, iar comerţul exterior era o dovadă a libertăţii şi a deschiderii dobândite atunci de societatea românească. „Ulterior părea că e foarte important să lucrezi în zona financiar-bancară. Cert este că nu mi-am dorit deloc să lucrez în finanţe, deşi am terminat facultatea de finanţe şi am lucrat mare parte din cariera mea în acest domeniu. Apropo de cine sunt eu, sunt un om care a constatat, în timp, că trebuie să fac bine tot ceea ce nu am vrut să fac.”

    Primul job a fost de contabil la întreprinderea de transporturi turistice auto, iar primul salariu de 1.200 de lei, unul dintre cele mai mici salarii care existau pe piaţă la acel moment. „La acest job am renunţat, următorul a fost businessul meu, o firmă de contabilitate, iar primul client a fost un coleg de facultate. După aceea, am deschis cu soţul meu un alt business. Ne-am gândit că putem aduce aici produsele Disney, dar s-a dovedit că nu este chiar aşa. Drepturile de autor erau foarte scumpe, iar România s-a dovedit nepregătită la ora aceea să plătească produse licenţiate real şi corect, competiţia era cu produsele chinezeşti, iar preţurile nu puteau fi comparate. N-a fost cea mai bună afacere a noastră.”

    În acel moment s-a terminat şi „cochetăria” cu zona antreprenorială. Cu doi copii mici, a decis să îşi ia o slujbă „de la 9 la 5″, iar soţul să rămână în zona antreprenorială. „Nu mi-a ieşit, niciodată nu am reuşit să am un job 9 to 5, dar am constatat că mă simt mult mai bine în organizaţiile mari, care pot avea un alt fel de impact decât cele din zona antreprenorială.”

    LECŢIA 1: CRIZA DE SUPRACREŞTERE

    A început să lucreze într-o organizaţie relativ mică, în investment banking. Se numea Expandia şi era o bancă de investiţii cehească. „Era o perioadă în care în partea asta de lume descopeream investment bankingul, prin 96 sau 97. Expandia nu cred că mai trăieşte acum decât în Cehia, iar lecţia pe care am învăţat-o de la ei se numeşte criza de supracreştere. Creşterea trebuie să fie şi ea controlată, trebuie să ştii întotdeauna în ce etapă eşti, pentru că s-ar putea să creşti spectaculos şi să nu faci faţă creşterii.„ A avut trei interviuri pentru ocuparea postului, cu analistul-şef, CEO-ul şi country managerul. „E un job de care sunt foarte mândră, pentru că noţiunea de investment banking atunci am întâlnit-o. M-am gândit: cu câtă contabilitate ştiu ar trebui să pot să fac şi analiză financiară, informaţia este acolo; s-a dovedit că este aşa pentru că la un interval de 6 luni am devenit analist-şef, iar la un an după aceea country manager şi singura femeie membru în boardul companiei-mamă.„

    Prima tranzacţie la care a lucrat a fost cea prin care AIG a intrat acţionar în Luxten. Cum lucra pe atunci un investment banker? „Era o plajă mare de clienţi potenţiali şi te duceai din uşă în uşă.„

    După Expandia s-a mutat la Erste, divizia din România, care a existat până la finalul anilor ‘90. Formal, a mai existat o perioadă, dar a fost unul din momentele dramatice ale acestei industrii, care aproape dispăruse. Rămăseseră doi sau trei jucători în piaţă.

    La sfârşitul anilor ‘90, investment bankingul nu traversa cea mai fericită perioadă şi a urmat o nouă schimbare de direcţie în carieră. „Din punctul meu de vedere, în perioada aia commercial bankingul era în expansiune. AVAB a fost trecerea de la investment banking la commercial banking, apoi Raiffeisen, apoi Fondul Proprietatea. La Raiffeisen m-am ocupat de restructurare şi recuperare.„

  • Ponta: Firma lui Isărescu plăteşte taxe mai mari pentru că are profit mai mare

     Victor Ponta a afirmat, miercuri, la Giurgiu, răspunzând unei întrebări, că guvernatorul Băncii Naţionale a României plăteşte taxe mai mari la stat pentru că firma la care este acţionar are profit mai mare “cum de altfel au toate companiile din România”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Domnul Isărescu spune că plăteşte taxe mai mari pentru că are profit mai mare, că nu s-a schimbat, după cum ştiţi, nici cota unică de 16 la sută, nu s-a schimbat nicio altă taxă care priveşte mediul de afaceri. Are profit mai mult, cum de altfel au toate companiile din România şi atunci, sigur, 16 la sută când e profitul mai mare acesta-i un semn bun, că merge şi afacerea domnului Isărescu şi a celorlalţi. Ceea ce spunea domnul Isărescu, şi-i mulţumesc pentru sprijin, este faptul că trebuie să ne batem pentru cele două măsuri importante şi anume scutirea de impozit a profitului reinvestit şi aceasta este deja adoptată, intră în vigoare de la 1 iulie şi cealaltă este reducerea contribuţiei la asigurări sociale cu cinci puncte procentuale”, a afirmat Victor Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursuri noi în domeniul resurselor umane la ZFeLEARNING

    Aceste cursuri sunt primele din categoria resurselor umane, un domeniu dinamic şi cu un rol deosebit de important mai ales în perioadele de criză şi pot fi accesate într-o secţiune nouă a ZFeLEARNING.ro, la adresa http://www.zfelearning.ro/resurse-umane/

    Cursul “Ghid pentru administrarea de personal” sintetizează informaţiile necesare pentru a administra corect şi eficient efectivul de personal al unei companii şi pune la dispoziţia cursanţilor informaţii legislative cu incidenţă asupra contractelor de muncă şi a procesului de administrare de personal.

    Cei care vor urma cursul vor afla: care este cadrul legal al relaţiilor de muncă, ce trebuie să conţină dosarul de personal şi în ce condiţii se completează acesta, care sunt condiţiile încheierii, modificării, suspendării şi încetării contractelor de muncă, ce reprezintă şi cum se completează Registrul General De Evidenţă A Salariaţilor (REVISAL), în ce condiţii se poate încheia un contract de muncă colectiv la nivelul societăţii sau care sunt condiţiile pe care trebuie să le respecte Regulamentul de ordine interioară al societăţii.

    Cursul este dedicat atât persoanelor din departamentul HR, fără experienţă în domeniul administrării de personal, cât şi celor cu experienţă în acest domeniu, care vor să îşi consolideze cunoştinţele. Deţinătorii de IMM-uri pot să obţină informaţii foarte importante în gestionarea personalului. Cursul se adresează şi celor care lucrează în alte poziţii decât cele de HR, care vor să dobândească cunoştinţe în domeniul complex al administrării de personal.

    Cursul “Principiile calculului salarial” sintetizează informaţiile necesare celor care lucrează în domeniul HR pentru a gestiona corect şi eficient salariile angajaţilor. Cursanţii au la dispoziţie informaţii legislative cu incidenţă asupra contractelor de muncă şi a procesului de salarizare. Acestea sunt însoţite de exemple practice de aplicare a normelor legale şi studii de caz care vor facilita aprofundarea noţiunilor, indiferent dacă cei care le urmează au experienţă sau sunt debutanţi.

    În multitudinea de noţiuni pe care le vor dobândi cei care vor urma cursul se numără: modalitatea de calcul a salariului brut realizat în cazul aplicării mai multor forme de salarizare: în regie; în acord (direct; progresiv; indirect); prin cote procentuale; care sunt drepturile de asigurări sociale acordate salariaţilor şi modalitatea de calcul a indemnizaţiilor corespunzătoare acestora conform legilor în vigoare; criteriile prevăzute de lege pentru acordarea diverselor sporuri; modul de calcul al salariului net şi al restului de plată care reprezintă suma primită efectiv de salariat ca plată a drepturilor sale salariale.

    Cursul este potrivit atât persoanelor din departamentul HR, fără experienţă în domeniul salarizării, cât şi celor cu experienţă în calculul salarial, care vor să îşi consolideze cunoştintele. Cursul se adresează şi persoanelor din poziţii non-HR care vor să dobândească cunoştinte în domeniul complex al calculului salarial sau celor care au un business la început de drum şi doresc sa înveţe cum se calculează salariile angajaţilor.

    Aceste cursuri au fost dezvoltate în parteneriat cu Smartree Romania şi sunt susţinute de Monica Spiteri, directorul de dezvoltare al Smartree Romania. Cu o experienţă practică de peste 10 ani în domeniul complex al resurselor umane, consultanţei şi externalizării, Monica Spiteri a fost implicată în numeroase proiecte de optimizare şi eficientizare a proceselor de HR, oferind consultanţă mai ales companiilor multinaţionale din diverse industrii. Ea este licenţiată a Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale a ASE Bucureşti, precum şi a ISG Paris, una dintre cele mai prestigioase universităţi din Franţa. De asemenea, ea este Asociat CIPD (Chartered Institute of Personnel Development).

    Cursurile costă fiecare doar 31 euro fiecare (TVA inclus) şi pot fi accesate pe platforma de cursuri video online ZFelearning.ro.

    Despre ZFeLEARNING.ro

    ZFeLEARNING.ro oferă în prezent 17 cursuri destinate celor care îşi doresc să se dezvolte profesional, personal sau să îşi actualizeze cunoştinţele. Cursurile sunt de scurtă durată (1-2 ore), împărţite în module de maxim 20 de minute şi au fost astfel construite încât să răspundă unor nevoi punctuale, de maximă actualitate, din domeniile financiar-contabil, juridic, medical-farmaceutic, marketing şi comunicare, fonduri europene, management.

    Prin intermediul platformei ZFeLEARNING.ro, un instrument modern care permite plata online sau cu OP, cursanţii pot avea acces la informaţie oricând şi oriunde, la birou sau acasă, iar la final în urma parcurgerii cursurilor vor primi, în funcţie de rezultatele obţinute la testele finale, un certificat emis de partenerul de conţinut al ZFeLEARNING. Unele certificate pot fi folosite pentru obţinerea de puncte de credit de dezvoltare profesională continuă (CPD), recunoscute de organizaţii profesionale, internaţionale sau naţionale, cum ar fi: ACCA (Association of Chartered Certified Accountants), CAFR (Camera Auditorilor Financiari din România), CECCAR (Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România).

    Celelalte cursuri oferite de ZFeLEARNING.ro sunt: Să citim un set de situaţii financiare în 10 minute; Interpretarea în 4 paşi a indicatorilor financiari de bază; Comunicarea in afaceri; Managementul proiectelor co-finantate din fonduri structurale; Raportarea financiară frauduloasa; Impozite amânate: recunoaştere şi prezentare, exemple specifice pentru România; Inspecţia fiscală – un inconvenient minor sau o problemă majoră?; Contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor; Preţuri de transfer – documentaţie şi acorduri de preţ în avans; Cine este pacientul meu; Comunicarea cu pacientul; Cum să abordezi investigaţiile şi inspecţiile Consiliului Concurenţei; Cum să evităm practicile interzise de Legea concurenţei; Negocierea contractului colectiv de muncă; Mangementul echipelor virtuale.

  • Ponta: Firma lui Isărescu plăteşte taxe mai mari pentru că are profit mai mare

    Victor Ponta a afirmat, miercuri, la Giurgiu, răspunzând unei întrebări, că guvernatorul Băncii Naţionale a României plăteşte taxe mai mari la stat pentru că firma la care este acţionar are profit mai mare “cum de altfel au toate companiile din România”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Domnul Isărescu spune că plăteşte taxe mai mari pentru că are profit mai mare, că nu s-a schimbat, după cum ştiţi, nici cota unică de 16 la sută, nu s-a schimbat nicio altă taxă care priveşte mediul de afaceri. Are profit mai mult, cum de altfel au toate companiile din România şi atunci, sigur, 16 la sută când e profitul mai mare acesta-i un semn bun, că merge şi afacerea domnului Isărescu şi a celorlalţi. Ceea ce spunea domnul Isărescu, şi-i mulţumesc pentru sprijin, este faptul că trebuie să ne batem pentru cele două măsuri importante şi anume scutirea de impozit a profitului reinvestit şi aceasta este deja adoptată, intră în vigoare de la 1 iulie şi cealaltă este reducerea contribuţiei la asigurări sociale cu cinci puncte procentuale”, a afirmat Victor Ponta.

    Premierul a precizat că, dacă va avea şi sprijinul mediului de afaceri din România şi sprijin din partea BNR la negocierile cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, sunt “şanse mult mai mari să obţină şi reducerea contribuţiilor de asigurări sociale”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câteva paradisuri fiscale din Europa ar putea fi cheia sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei

     Cele mai mari companii de petrol, gaze, minerit şi retail din Rusia, inclusiv unele conduse de miliardari apropiaţi preşedintelui Vladimir Putin, au înregistrat active de zeci de miliarde de dolari în Olanda, Luxemburg, Cipru, Elveţia şi Irlanda, pentru a se feri de taxe şi ieşiri de capital, relatează Bloomberg.

    Între aceste companii se află Rosneft, Gazprom, Lukoil şi compania de trading Gunvor Group, cu sediul în Geneva, fondată de un asociat al lui Putin vizat de sancţiuni.

    Utilizarea pe scară largă a subsidiarelor din străinătate de către cei mai bugaţi oameni de afaceri ruşi le expun activele la sancţiuni. Totuşi, capitalizarea acestei vulnerabilităţi necesită sprijinul unor ţări care depind economic de ieşirile de capital din Rusia şi care în mod tradiţional protejează investitorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Valoarea mică a pensiilor de la stat creşte cererea de pensii facultative în rândul angajaţilor

    Scăderea natalităţii determină intrarea în piaţa muncii a unui număr de tineri din ce în ce mai redus, conform statisticilor Comisiei Europene, iar sistemul public de pensii are la bază principiul solidarităţii sociale, ceea ce înseamnă că statul transformă imediat contribuţiile încasate de la persoanele active în indemnizaţii pentru pensionarii actuali.

    „În momentul de faţă, în România sunt 1,2 pensionari la un contributor. În câteva decenii, se estimează că vom ajunge la o proporţie de 1,5 pensionari la un contributor, iar pensia de stat  va fi mai mică din cauza scăderii continue a numărului de persoane active şi care plătesc taxe”, susţin oficialii BCR Pensii.

    Potrivit informaţiilor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară privind distribuţia pe vârste a participanţilor din Pilonul III, cei care aleg să opteze pentru o pensie facultativă au între 30 şi 45 de ani, cu studii medii, superioare şi venituri peste medie. Pensia facultativă  poate reprezenta o alternativă de creştere a veniturilor în perspectiva pensionării, dar şi o modalitate de a beneficia de deductibilitatea fiscală acordată de stat de până la 400 de euro pe an pentru contribuţia la pensia facultativă, prin reducerea bazei de impozitare. Concret, economisind 1.700 de lei anual, contributorul nu mai plăteşte statului circa 300 lei.

    Pensia facultativă oferă oricărui angajat sau persoană cu profesie liberală posibilitatea de a economisi suplimentar, susţin companiile din industrie, contribuind lunar cu până la 15% din salariul brut. Banii se acumulează treptat într-un cont personal al participantului şi sunt disponibili doar după împlinirea vârstei de pensionare.

    Fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au înregistrat anul trecut un randament mediu de 11,33%, cel mai bun din ultimii trei ani, şi au ajuns la active nete totale de 811 milioane de lei (184 milioane de euro) în decembrie 2013, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România. Cele zece fonduri de pensii private facultative au ajuns la sfârşitul anului 2013 la un număr total de circa 313.000 de participanţi, nivel care va creşte şi în acest an.

    Numărul de pensionari din România a ajuns la finalul anului trecut la circa 5,4 milioane de persoane.