Originea accidentului este necunoscută pentru moment, precum şi identitatea persoanelor decedate.
Avionul a căzut într-o pădure, au constatat martorii oculari, citaţi de dpa.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Tag: oameni
-
Opinie Iuliana Stan, Human Synergistics: De ce? … De vară
IULIANA STAN (managing partner Human Synergistics România)
„De ce”-ul mirat sincer este diferit de „de ce„-ul aprig, arogant şi care nu are urmă de dubiu în spate.
Problema este capcana în care cad oamenii atunci când aud întrebarea „De ce?”. Femeile, mai ales, se simt atacate, puse la colţ, interogate. Bărbaţii se enervează pentru că lor li se pare implicit. Când o femeie primeşte întrebarea „De ce?” are impresia că trebuie să se justifice, pe când un bărbat care este întrebat „De ce?” are impresia că celălalt nu înţelege nimic. Mă refer strict la mediul organizaţional, pentru că în plan personal este o eroare flagrantă această întrebare, indiferent de sex sau de context. Conţinutul unui comentariu care ar justifica afirmaţia pe care tocmai am făcut-o este mai adecvat pentru revistele glossy, dar care nu sunt de business. Răspunsul scurt, de vară, este pentru că plictiseşte şi oricum, când ajungi să întrebi „De ce?”, nu mai e nimic de reparat, ci doar ceva nou, altceva, de construit.
Oamenii au prima reacţie la tonul acestei întrebări, nu la întrebarea în sine, iar a doua reacţie vine din convingerile personale despre interacţiunea cu lumea. Abia pe locul al treilea este întrebarea, dar deja legitimitatea ei îşi pierde valoarea după atâtea filtre cu ochiuri microscopice.
Când oamenii aud „De ce?” există trei variante de percepţie iniţiale, în funcţie de cum este recepţionată întrebarea: nu are încredere în mine şi vrea să mă ia la bani mărunţi sau vrea să îmi arate că ştie mai multe decât mine sau pur şi simplu vrea să se clarifice.
Toate aceste variante de percepţie nu sunt problema cui adresează întrebarea, ci a celui care o primeşte. De aici încolo începe fie sfârşitul, fie continuarea. De ce „De ce?” nu poate fi doar o întrebare? „De ce?” este neîncredere, o vină, o interogare, o suspiciune!
Am întâlnit cel mai adesea în mediul organizaţional conflicte create în jurul acestei întrebări pentru că specialiştii din domenii mai tehnice – finanţe, juridic, IT, resurse umane etc. – au impresia că sunt luaţi la bani mărunţi de colegi sau sunt puşi să se justifice. Pentru nicio clipă nu le trece prin minte că poate oamenii care sunt specialişti în alte domenii decât ale lor chiar nu înţeleg şi întreabă „De ce?” doar ca să se clarifice. Sigur că nu totdeauna cei care cer clarificări folosesc tonul cel mai potrivit, nu de alta, dar nimeni nu vrea să pară nepriceput, şi aici iarăşi e nevoie de o profunzime subtilă ca să puteţi gestiona întrebarea. Dacă nu mă simt confortabil pentru că nu ştiu sau pentru că nu înţeleg ceva nu e vina celuilalt, dar e mai simplu să îi dau impresia că nu s-a făcut el înţeles decât că eu sunt cel care nu a înţeles. Cumva e calea prin care ţânţarul devine armăsar.
Dacă simţiţi hipersensibilităţi deloc subtile în jurul întrebării „De ce?”, fie atunci când o adresaţi, fie atunci când o primiţi, puteţi face mici corecţii. În cazul în care sunteţi dintre cei care provoacă atunci când pun această întrebare, puteţi lungi un pic întrebarea: ajută-mă să înţeleg de ce… „De ce?” este doar despre celălalt, dar dacă chiar aşteptăm un răspuns care ne implică, ar trebui să arătăm că avem nevoie de el şi avem disponibilitatea să îl cerem şi să îl înţelegem.
În cazul în care sunteţi dintre cei provocaţi, gândiţi-vă că aveţi, cu siguranţă, mai multe informaţii decât cel care vă pune întrebarea şi doar este nevoie să îl învăţaţi ceva la ce vă pricepeţi mai bine, nu că ar trebui să vă justificaţi.
Când întreabă „De ce?„, copiii o fac pentru că nu ştiu sau pentru că vor să afle şi ei, nu doar ca să ne plictisească, iar adulţii se supără crunt între ei. „De ce?” este despre învăţare, nicidecum despre justificare.
-
Ponta a participat pentru scurt timp la slujba de la Mănăstirea Putna, plecând la Cacica
Victor Ponta a ajuns la Mănăstirea Punta în jurul orei 10.00, el mergând până acolo pe jos de la primărie, prin mulţime, unde s-a oprit să vorbească cu oamenii.
Înainte de a intra în mănăstire, premierul a fost oprit de un tânăr din Republica Moldova, care i-a cerut să facă mai multe pentru Republica Moldova, Ponta răspunzându-i că peste două săptămâni va fi semnat contractul pentru gazoductul Iaşi-Ungheni.
Tânărul a insistat şi i-a cerut lui Ponta crearea unei structuri pentru Republica Moldova, acesta răspunzându-i că există un ministru delegat pentru românii din diaspora. Bărbatul i-a mai spus premierului că are un proiect de lege în acest sens, Ponta răspunzând: “Cu mare drag pentru Republica Moldova”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Mazăre: Pe oamenii care vin la Mamaia nu îi interesează ce spune Băsescu
Întrebat luni, la finalul şedinţei Consiliului Local, cum comentează afirmaţia lui Traian Băsescu potrivit căreia în Mamaia este mizerie, Radu Mazăre a răspuns: “Ce să spună şi el săracu’? Poate să spună că acum sunt de trei ori mai mulţi turişti decât acum zece ani, că s-a dezvoltat, că e o zonă cu investiţii?”
Atunci când i s-a spus că în staţiune sunt puţine coşuri de gunoi, Mazăre a afirmat că este adevărat, dar situaţia se va schimba anul viitor, după reabilitarea falezei.
De asemenea, el a spus că şi în Londra, pe una dintre cele mai importante străzi, este mizerie la sfârşitul unei zile.
“Asta am constatat şi eu (n.r. – că sunt prea puţine coşuri de gunoi), mi-a spus cineva pe plajă, e adevărat, numai că noi anul viitor schimbăm toată faleza şi atunci o să punem toate dotările astea urbane mai multe. Dar să-ţi spun ceva. Gândiţi-vă că într-un weekend în staţiune sunt între 100 şi 150.000 de oameni.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ce a făcut premierul norvegian pentru a înţelege problemele alegătorilor
“Este important pentru mine să aflu ce cred oamenii cu adevărat. Iar dacă există un loc în care oamenii spun ceea ce gândesc, acel loc este taxiul”, a declarat şeful Guvernului într-o înregistrare video postată pe Facebook, Twitter şi YouTube.
Filmat purtând uniforma şoferilor de taxi de la firma Oslo Taxi, Stoltenberg a condus incognito un vehicul, într-o după-amiază de iunie, pe străzile capitalei norvegiene.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Clujenii de la Electrogrup angajează 40 de oameni
Compania Electrogrup, controlată de fraţii Teofil şi Simion Mureşan din Cluj-Napoca, va mai angaja până la finalul anului în jur de 40 de oameni, în condiţiile în care, în primul semestru clujenii au recrutat 42 de persoane.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.08.2013
ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.
-
EXPLOZIE A UNEI BOMBE la bordul unui tren în Pakistan: 14 oameni au fost răniţi
Explozia s-a produs într-o toaletă, la bordul Shalimar Express, un tren care asigură o legătură între Lahore, capitala Punjabului (centru), şi metropola economică a ţării, oraşul Karachi (sud), au anunţat oficiali.
“Bomba era ascunsă într-o toaletă, la bordul trenului. Este vorba despre o acţiune teroristă”, a declarat ministrul federal al Transporturilor Saad Rafique, într-o conferinţă de presă transmisă în direct de televiziunea de stat.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
ELICOPTERUL PRĂBUŞIT în Mureş – Concluziile legiştilor: Trei oameni au murit din cauza traumatismelor, iar doi s-au înecat
Purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, Maria Mariş, a declarat, luni, că Institutul de Medicină Legală din Târgu Mureş le-a comunicat procurorilor concluziile preliminare privind accidentul de elicopter produs, în urmă cu o săptămână, la Tăureni, şi soldat cu moartea a cinci persoane: omul de afaceri mureşean Sorin Ţerbea, pilotul şi trei cetăţeni germani, de asemenea oameni de afaceri, transmite corespondentul MEDIAFAX.
“Avem concluziile provizorii de la IML Târgu Mureş, încă nu avem un raport de constatare. În ceea ce priveşte cauzele deceselor, s-a stabilit că trei dintre victime au decedat din cauza leziunilor traumatice cauzate de impact, iar două s-au înecat”, a spus Mariş.
Ea a refuzat să precizeze cauza decesului pentru fiecare dintre victime.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cel mai greu job din România: 60% dintre angajaţi demisionează după un an
60% DINTRE OAMENII DE VÂNZĂRI DIN ROMÂNIA REZISTĂ MAI PUŢIN DE UN AN. ESTE UN PROCENT ENORM”. Mădălina Pascu este cea care coor-donează activităţile Salestrust.eu în România, filiala locală a unei companii din Marea Britanie, organizaţie care certifică profesional oamenii de vânzări, denumită Institute of Sales and Marketing Management (ISMM). A adus programul în România anul trecut – “de regulă cererea vine din partea companiilor dintr-o anumită zonă sau din iniţiativa unui prestator de servicii cum suntem noi” – şi recunoaşte că alte certificări au ajuns mai devreme, cum ar fi cele pentru audit, marketing, contabilitate sau din domeniul financiar-bancar.
A început facultatea de comerţ din cadrul ASE Bucureşti, dar a plecat să studieze comerţ la universitatea Ca’ Foscari din Veneţia. Ulterior, a făcut doi ani de specializare într-un departament de comerţ exterior din Italia şi a primit, prin intermediul facultăţii, un internship în vânzări la Valentino la New York. “Te duci acolo, vezi cât de mult se munceşte şi vezi lucrurile mai închegate. Acolo, dacă greşeşti de trei ori, un mail, un raport greşit şi o eroare gramaticală – eşti concediat”, spune tânăra de 32 de ani. A refuzat o ofertă de salariu de 7.000 de dolari la New York după terminarea intenshipului şi a revenit în România.
“Când vezi cum sunt oamenii de acolo, începi să apreciezi foarte mult România şi modul în care noi acordăm timp tradiţiilor şi familiei. Stilul nostru de viaţă este foarte diferit. Americanii sunt foarte reci, iar succesul lor stă în disciplina pe care o impun şi lipsa de permisivitate”, explică Mădălina Pascu.
PASCU A LUCRAT ÎN ULTIMII NOUĂ ANI TOCMAI PENTRU TOATE CERTIFICĂRILE PROFESIONALE – “am dezvoltat ACCA (certificarea din contabilitate – n.red.) de la cinci companii care investeau la 350” – şi admite că despre vânzători nu ştia mare lucru până când ISMM a venit în ţară. “Nu este tocmai o franciză, este un parteneriat în care se cedează o marjă către cei din Marea Britanie”. Firma a avut până acum circa 40 de cursanţi, preţul calificării fiind de 16.000 de euro pentru o perioadă de trei ani. Companiile aleg să îi înscrie pe cei mai buni dintre vânzători, pentru a-i motiva suplimentar să nu părăsească angajatorul, cei pe care îi trimiteau în trecut la MBA-uri în afara ţării.
RADIOGRAFIA PIEŢEI DUPĂ APROAPE UN AN ŞI JUMĂTATE DE LA STARTUL BUSINESSULUI CONTUREAZĂ ÎN ROMÂNIA DOUĂ TIPURI DE COMPANII: câteva care investescîn programe interne regionale printr-o academie de vânzări, de regulă multinaţionale cu afaceri de sute de milioane de euro; altele care cheltuiesc bani în mod episodic în funcţie de nevoi pentru traininguri de vânzări, tocmai pentru că riscul pierderii investiţiei e mai mic dată fiind fluctuaţia mare de personal în rândul angajaţilor din domeniu.“Firmele consideră că aceste programe au ca scop cunoaşterea produselor şi nu formarea stabilă a angajaţilor. E o problemă în toate pieţele logica «Cu cât cunoşti produsul mai bine, cu atât îl vinzi mai bine». Fals”, spune Pascu. O cercertare statistică a Salestrust.eu arată că majoritatea românilor cred că oamenii de vânzări buni sunt nativi şi nu construiţi pe parcursul vieţii – “cei mai descurcăreţi, sociabili şi muncitori”. Fluctuaţia mare de personal se explică prin faptul că marea majoritatea a angajaţilor renunţă nu numai la jobul respectiv, ci şi la cariera în vânzări, pentru că ajung să înţeleagă că nu sunt făcuţi pentru asta. “Un om ajunge întâmplătorîn vânzări.
Se angajează, învaţă trei luni produsul, după care trebuie să îşi îndeplinească ţintele. Nefiind bine pregătit şi fără să înţeleagă că încrederea în client se câştigă în timp, renunţă”, spune Mădălina Pascu. În mare parte, oamenii de vânzări sunt absolvenţi de ştiinţe economice atraşi de iluzia unei slujbe în care interacţionează cu alţi oameni şi sunt feriţi de rutinele pe care le impun joburile din bănci sau audit. “Partea cea mai dificilă e tocmai interacţiunea cu oamenii, pentru că interacţiunea nu înseamnă să convingi omul să cumpere, ci să construieşti o relaţie cu clientul, să cunoşti bine piaţa şi percepţiile”.
Piaţa românească înseamnă mai degrabă abordarea regulii “sună o sută de oamenişi s-ar putea să cumpere zece”iar cei care nu îndeplinesc obiectivele se demotivează rapid. Salariile pleacă de la 350 de euro şi ajung la 4.500 de euro pentru un director de vânzări, în timp ce “preţul talentelor”, sub o zecime din oamenii de vânzări din România, s-a menţinut constant în ultimii ani.
O bună parte din venitul lunar al angajatului din vânzări este variabilă, mai mult în cazul angajaţilor responsabili de găsirea de noi clienţi, o activitate mult mai dificilă în 2013, şi mai puţin în cazul celor care trebuie să păstreze baza de clienţi deja existentă.
IN NOUA REALITATE ECONOMICĂ, MĂDĂLINA PASCU SPUNE CĂ ABILITĂŢILE DE VÂNZĂRI CONTEAZĂ ŞI MAI MULT. În scenariul în care clientului în plac produsul şi omul de vânzări, dar nu are bani să cumpere, Pascu vorbeşte despre găsirea de priorităţi. “De exemplu, cu toţii spunem că nu avem timp, dar dacă e ceva cu adevărat important nu dormim noaptea ca să rezolvăm problema. Asta este adevărata valoare a oamenilor buni din vânzări”.