Tag: bani

  • 12 paleţi plini cu bancnote de 100 de dolari – atât a costat cea mai recentă achiziţie a Facebook

    Cum putem interpreta cea mai mare achiziţie efectuată vreodată de compania fondată de Mark Zuckerberg, un sfert din banii pe care Facebook îi avea disponibili? În primul rând este o realizare a celor doi fondatori ai Instagram, Kevin Systrom şi Mike Krieger. Este pur şi simplu o mare lovitură pentru cei doi să vândă o companie care nu are nici măcar doi ani de la înfiinţare, cu un număr incert de angajaţi, între 12 şi 6, în funcţie de sursă, lipsită de venituri şi cu un număr rezonabil de utilizatori – în jur de 30 de milioane (pare mare, dar în termeni de internet nu este – comparaţi cu cei 845 de milioane de utilizatori pe care îi are Facebook).

    Pe de altă parte, miza jocului nu este miliardul pe care Mark Zuckerberg l-a plătit, ci, în mod cert, suta de miliarde de dolari cu care Facebook ţinteşte să se înnobileze în urma apropiatei listări la bursă. Iar construirea unei imagini prietenoase cu userii, din toate punctele de vedere, este extrem de importantă pentru compania de social media. Facebook este, observă analiştii de specialitate, o companie centrată pe desuetul computer şi pe capabilităţile acestuia, în timp ce Instagram este o companie dedicată zonei smartphone, aflată în plină ascensiune, iar produsul lor este gratuit, prietenos, lejer în utilizare. Dovadă este succesul fulminant – userii postează cinci milioane de fotografii zilnic. Pe de altă parte, aplicaţia Facebook pentru telefoane mobile este destul de criticată de cei ce o folosesc, pentru că este lentă, nu funcţionează foarte bine şi nu excelează la capitolul intuitivitate.

    Acum, integrarea lejerităţii Instagram în milităria care a devenit Facebook este esenţială. O altă speculaţie, dorinţa lui Zuckerberg de a absorbi un potenţial rival sau de a preveni o mişcare similară din partea unui concurent important, precum Twitter sau Google, este mai puţin probabilă, deşi posibilă.

    Instagram a finalizat recent o rundă de finanţare de 50 milioane de dolari în cadrul căreia a fost evaluată la 500 milioane de dolari. Aplicaţia permite utilizatorilor să adauge filtre şi efecte fotografiilor de pe smartphone şi tablete Apple sau Android pe care să le publice ulterior pe reţele de socializare, inclusiv pe o reţea proprie a dezvoltatorului. Iniţial disponibilă doar pe iPhone şi iPad, compania a lansat recent şi o variantă de aplicaţie pentru Android, descărcată rapid de peste un milion de utilizatori.

    Compania susţine că până la finalul anului trecut utilizatorii aplicaţiei au încărcat pe reţele de socializare circa 400 milioane de fotografii. Un rezultat excepţional pentru o companie care era în urmă cu circa 500 de zile o idee neclară a doi absolvenţi de Stanford. Dar trebuie spus că Systrom, acum directorul executiv al Instagram, era vizat de Zuckerberg de ceva vreme. În 2004 Kevin Systrom dezvoltase un serviciu numit Photobox, care permitea trasmiterea de fotografii de mari dimensiuni. Photobox i-a atras atenţia şefului Facebook, care i-a oferit o slujbă lui Systrom. Acesta a decis să îşi termine studiile, relatează New York Times şi să îşi încerce norocul cu Burbn, un proiect în domeniul fotografiei digitale.

    Proiectul nu a avut succes în ciuda unei finaţări de 500.000 de dolari, dar a constituit o bună bază de lansare pentru Instagram. Achiziţia marchează o excepţie de la strategia Facebook, care de obicei cumpără companii foarte mici pentru a absorbi angajaţii de valoare. Ulterior, Facebook elimină de pe piaţă produsele companiei achiziţionate sau construieşte variante similare integrate în propriile servicii. Instagram va continua să funcţioneze, iar Facebook va participa la construcţia serviciilor companiei. Facebook vrea să atragă 5 miliarde de dolari prin oferta publică iniţială pregătită pentru luna mai,
    reţeaua de socializare aşteptând să fie evaluată la 100 miliarde de dolari.

  • Cu cât s-a scumpit carnea de miel faţă de anul trecut

    ALBA: Autorităţile sanitar-veterinare au autorizat temporar zece centre de sacrificare a mieilor pentru sărbătorile de Paşte.

    Directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Alba, doctorul Vasile Bereş, a declarat corespondentului MEDIAFAX că în această perioadă în judeţ sunt autorizate temporar zece centre de sacrificare a mieilor care vor fi monitorizate pe toată perioada sărbătorilor de către inspectorii sanitar-veterinari. Trei dintre centre, aflate în Ocna Mureş, Aiud şi Sebeş, au fost deschise începând din această săptămână pentru Paştele catolic, iar restul vor funcţiona doar de săptămâna viitoare. De asemenea, mieii pot fi sacrificaţi şi în patru abatoare autorizate aflate în localităţile Blandiana, Ighiu, Mesentea şi Blaj.

    În Alba, mieii se vând în această perioadă cu preţuri care variază între 10 şi 15 lei kilogramul în cazul unui miel viu, preţurile fiind similare celor de anul trecut.

    Anul trecut, în judeţul Alba au fost sacrificaţi în centrele de tăiere autorizate aproximativ 4.000 de miei, iar alte câteva mii au fost sacrificaţi în gospodăriile populaţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei mai bogaţi miliardari ai lumii au pierdut 9,1 miliarde de dolari în ultima săptămână

    Averea miliardarului mexican Carlos Slim, cel mai bogat om din lume, a scăzut cu 1,5 miliarde de dolari în ultimele zile, la 69,2 miliarde de dolari, după deprecierea acţiunilor operatorului telecom America Movil cu 2,2%, potrivit indicelui Bloomberg Billionaires.Top 3 miliardari a rămas neschimbat, Slim fiind urmat de cofondatorul Microsoft Bill Gates, a cărui avere a scăzut cu 558,1 milioane de dolari în această săptămână, la 63,2 miliarde de dolari, şi de reputatul investitor Warren Buffett, cu 45,2 miliarde de dolari.

    De la începutul anului, averea celor trei a crescut cu un total de 17,2 miliarde de dolari.Li Ka-Shing, care controlează a doua avere din Asia, a apierdut săptămâna aceasta 144 milioane de dolari, după scăderea acţiunilor grupului Hutchinson Whampoa cu 1,1% la Hong Kong. în vârstă de 83 de ani, Li este pe locul 15 în rândul miliardarilor lumii, cu o avere de 23,8 miliarde de dolari.

    Averea brazilianului Eike Batista a scăzut în perioada analizată cu 574,4 milioane de dolari, la 33,5 miliarde de dolari, pe locul 10 în lume. Acţiunile companiei de petrol şi gaze pe care o controlează, OGX Petroleo & Gas Participacoes, au scăzut cu 3%. Averea lui Batista a crescut cu 49% de la începutul acestui an şi cu 7,2 miliarde de dolari săptămâna trecută, când miliardarul a vândut 5,6% din grupul de trading de mărfuri pe care îl controlează.

    Amancio Ortega, magnatul retailului din Spania, are acum o avere de 39,4 miliarde de dolari, pe poziţia a şasea în lume, după o scădere de 1,2 miliarde de dolari săptămâna aceasta, cauzată de deprecierea acţiunilor Inditex, grupul-mamă al Zara.Stefan Persson, preşedintele Hennes & Mauritz (H&M), a coborât în această săptămână cu patru poziţii în topul miliardarilor realizat de Bloomberg, până pe locul 17, după ce averea sa a scăzut cu 1,4 miliarde de dolari, la 23,2 miliarde de dolari. Acţiunile H&M s-au depreciat în această săptămână cu 3,8%.

    “Superbogaţii sunt printre cei mai prudenţi investitori din lume. Scepticismul este la cote ridicate şi sunt foarte, foarte nervoşi”, comentează Leo Grohowski, director de investiţi la BNY Mellon Wealth Management, din New York.Pieţele din întreaga lume au bătut în retragere în această săptămână, după rezultatele dezamăgitoare ale unei licitaţii de obligaţiuni efectuată de Spania şi comentariilor cuprinse în minuta ultimei şedinţe de politică monetară a Rezervei Federale a SUA, care arată că, pe fondul îmbunătăţirii condiţiilor economice, banca centrală americană nu intenţionează să ia noi măsuri de stimulare, precum aşa-numita relaxare cantitativă – achiziţii de obligaţiuni de stat de pe piaţa secundară.

    Indicele S&P 500 al bursei de la New York a scăzut cu 0,7% în această săptămână, cea mai abruptă corecţie din acest an, în timp ce indicele european de referinţă Stoxx Europe 600 a pierdut 1,6%. Mediafax

  • Verdictul de la FMI: prudenţă la cheltuieli şi salarii, restructurări mai rapide şi tarife liberalizate

    Nemat Shafik, director executiv adjunct al Fondului, a atras atenţia că perspectiva economică a României pentru 2012 e trasă în jos de estimările de încetinire a creşterii în zona euro şi că încadrarea într-un deficit bugetar “mult sub 3%” (adică aşa cum s-a angajat România să obţină) va avea nevoie de un control strict al cheltuielilor, de creşterea absorbţiei fondurilor UE şi de o eficienţă mai mare a cheltuirii de bani publici, în primul rând în sănătate, energie şi transporturi, adică exact zonele unde risipa e mai mare.

    Shafik continuă şi ea îndemnurile la adresa autorităţilor de a restructura şi liberaliza sectorul energetic şi de transport. “Reforma companiilor de stat a progresat, însă o intensificare a eforturilor de restructurare şi de aşezare a preţurilor din energie şi transporturi pe baze de piaţă liberă vor fi esenţiale pentru reducerea arieratelor, ameliorarea eficienţei energetice şi stimularea creşterii economice”, afirmă directorul executiv adjunct al Fondului.

    FMI a aprobat în această săptămână eliberarea unei noi tranşe, de cca 500 mil. euro, din linia de credit iniţiată în martie 2011, majorând astfel la cca 2 mld. euro resursele disponibile pentru România. Guvernul nu a făcut uz până acum de sumele puse la dispoziţie, tratând linia de credit drept una de uz preventiv.

    Din precedentul împrumut stand-by de 12 mld. euro, aprobat în 2009, România va începe să ramburseze anul acesta primele sume, respectiv 1,9 mld. euro (din care 121 mil. euro de la Ministerul Finanţelor şi 1,44 mld. euro de la BNR). În 2013 şi 2014, MF şi BNR vor plăti în total 5,1, respectiv 4,7 mld. euro, din care contribuţia Finanţelor va fi de aproape un miliard de euro în fiecare dintre cei doi ani.

  • Guvernul obligă primarii să restituie banii de alegeri, atenţionând că nu le va mai alimenta bugetul

    Procedura a fost convenită în şedinţa de marţi a Guvernului, prin ordonanţă de urgenţă, cu argumentul că este necesar să fie stabilit un mecanism de recuperare din bugetele locale a sumelor alocate Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru prefecturi, din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului. “Necesitatea asigurării într-un termen cât mai scurt a fondurilor pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din 2012, astfel încât să se respecte calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale şi să se evite o eventuală blocare a alegerilor în unele localităţi, din cauza lipsei fondurilor, determină stabilirea unui mecanism de recuperare din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, ale judeţelor sau al municipiului Bucureşti a sumelor alocate Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru prefecturi, din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvemului, pentru desfăşurarea procesului electoral”, se arată în nota de fundamentare a ordonanţei, obţinută de MEDIAFAX.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ungureanu: Oficiul Spălării Banilor să aducă bani la buget, cererea rămâne valabilă şi pentru ANAF

    “Guvernul s-a angajat la combaterea criminalităţii organizate, orientându-se în special spre combaterea evaziunii fiscale, pentru că este o sursă de alimentare bugetară pe care noi considerăm că nu o valorificăm suficient. Nu spun aceasta numai pentru că în sală este şi domnul Blejnar, ci pentru că trebuie să se ştie foarte bine că aşteptăm performanţe”, a spus Ungureanu, la prezentarea Raportului de activitate a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor pe anul 2011. În luna februarie, şeful Guvernului a cerut miniştrilor şi şefilor de autorităţi implicaţi în combaterea evaziunii fiscale ca, în termen de două luni, să verse la buget venituri reprezentând cel puţin 1,5% din Produsul Intern Brut , echivalentul a două miliarde de euro, în special din acţiuni împotriva contrabandei cu alcool şi produse vegetale.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cum poţi să te dezvolţi cu bani puţini

    Preşedintele Traian Băsescu le-a mulţumit parlamentarilor, săptămâna trecută, că au găsit resurse să acorde pensia minimă garantată, care a fost de natură, în opinia lui, “să aducă un minim de uşurinţă în trecerea crizei pentru cei mai săraci dintre români”.

    A fost o opinie stranie pentru un şef de stat care, de când a început criza şi până acum, a privit ajutoarele sociale doar ca pe o risipă de bani: cu doi ani în urmă, preşedintele era citat la TV conversând cu un coleg de coaliţie pe care îl acuza că promovase pensia minimă garantată ca temă de campanie electorală în 2008. Tot Traian Băsescu spunea că venitul minim garantat, a cărui majorare în 2009 a fost susţinută de Banca Mondială ca instrument de combatere a sărăciei, ar trebui redus sau scos, fiindcă încurajează nemunca.

    Atât venitul minim, cât şi pensia minimă fac parte însă din ceea ce economiştii numesc stabilizatori automaţi – componentele veniturilor şi ale cheltuielilor bugetare care sunt influenţate de ciclul economic (CAS, impozit pe profit, TVA, accize, ajutoare sociale şi de şomaj) şi care pot fi reglate de stat astfel încât să amortizeze şocurile legate de o recesiune sau de o supraîncălzire a economiei, cu alte cuvinte să reducă abaterile în sus sau în jos faţă de PIB potenţial, adică acel nivel al PIB real care poate fi produs de economie fără să genereze presiuni de inflaţie.

    Este explicaţia pentru care FMI sau Banca Mondială, de pildă, au recomandat Letoniei să renunţe la cota unică sau României să protejeze de criză categoriile vulnerabile la criză: cu cât un stat are o capacitate mai mare de a amortiza prin stabilizare automată fluctuaţiile ciclului economic, cu atât efectul e mai bun asupra potenţialului de creştere pe termen lung.

    În România, această capacitate este relativ scăzută în comparaţie cu alte ţări europene, în special faţă de ţări precum Danemarca, Olanda, Suedia sau Finlanda, unde impozitarea are un caracter progresiv pronunţat. În compensaţie, România ar avea deci nevoie de o marjă mai mare de acţiune în cealaltă componentă a bugetului, cea structurală, ţinând de politica de cheltuieli angajate de guvern pe termen lung. “Din cauza unor stabilizatori automaţi slabi, România ar avea nevoie să poată aplica stimuli fiscali discreţionari mai puternici în perioade de recesiune (adică de un deficit structural mai mare), pentru a ajuta economia sa revină la potenţial”, afirmă Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

    Cum ştim însă, noul tratat fiscal al zonei euro interzice depăşirea unui deficit structural de 0,5% din PIB, tocmai pentru a limita tendinţa guvernelor de a arunca necontrolat cu bani în perioadele bune – adică exact ceea ce a făcut şi guvernul nostru până în 2008-2009. Dar dacă România a aderat şi ea la acest tratat la 1 martie, de unde resurse pentru dezvoltare, dacă investiţiile străine dispar sau întârzie, finanţarea de la bănci nu mai are şanse să redevină ce-a fost, iar statul nu-şi mai poate permite să stimuleze economia?

  • Siemens dă 270 milioane euro Greciei ca să scape de acuzaţiile că ar fi dat mită

    Potrivit unei forme preliminare a acordului, aprobată vineri de autorităţile de la Atena, Siemens va plăti 90 de milioane de euro şi va investi alte 100 de milioane de euro la subsidiara conglomeratului din Grecia.

    Siemens va şterge şi datorii de 80 de milioane de euro ale statului elen.

    Siemens ar putea investi alte 60 de milioane de euro în Grecia pentru a deschide o fabrică cu peste 700 de angajaţi.

    Acordul trebuie aprobat de parlamentul elen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Matematica numerelor mici

    “Înultimii ani, ideea de a oferi mici împrumuturi oamenilor săraci a devenit o marotă a lumii dezvoltate, lăudată ca formula îndelung visată de a-i propulsa şi pe cei mai defavorizaţi către un standard de viaţă mai bun. Doar că dobânzile practicate o aseamănă tot mai mult cu cămătăria, dezgolind-o de aspectul caritabil.” Am simţit nevoia să reiau pasajul lui Neil Macfarquhar, publicat în New York Times în urmă cu doi ani, când publicaţia americană, preluată la acea vreme de BUSINESS Magazin, analiza discursul lui Muhammad Yunus, economistul pionier în domeniul microcreditării, care i-a împrumutat pe săracii Bangladeshului şi a câştigat în 2006 un premiu Nobel pentru asta: “Noi am creat microcreditele ca să luptăm cu rechinii creditelor, nu ca să încurajăm noi rechini ai creditelor”.

    Au trecut şase ani de la premiul lui Yunus, iar creditele de valoare redusă, dar cu dobânzi mari au ajuns între timp în România şi, dacă privim înspre cifrele raportate oficial, au prins bine, iar criza n-a făcut decât să le stimuleze. Provident, cea mai cunoscută IFN care se ocupă cu aşa ceva, a făcut 12 milioane de vizite celor 250.000 de clienţi din România în 2011, iar creditele de până la 3.000 de lei acordate în 48 de ore sunt pentru mulţi unica soluţie de a lua bani cu împrumut. Asta înseamnă un profit de 4,7 milioane de euro pentru companie, din cele 101 milioane împrumutate clienţilor români de către firma britanică. Dacă ar fi să desenăm portretul-robot al celui care se împrumută, el are 35-65 de ani, e muncitor cu un venit mediu disponibil de 800 de lei, dornic să obţină un credit de 1.550 de lei, pe o durată de un an. Dobânda anuală efectivă pentru un astfel de credit este de aproape 90%, comparativ, de pildă, cu circa 14% la un credit de nevoi personale de aceeaşi valoare şi cu aceeaşi scadenţă de la BRD sau 20% la Bancpost.

    Întrebat cum ar descrie o ţară unde oamenii iau credite de 300 de lire sterline, Russell Johnsen, directorul general al Provident Financial România, venit din Marea Britanie, spune că “valoarea împrumuturilor e într-adevăr mai scăzută decât pe alte meleaguri, dar succesul afacerii ţine tocmai de numărul mare de credite de valoare mică” – deci nu ar descrie altfel România faţă de alte state.Microcreditarea e un tip de afacere care se transmite foarte mult pe bază de recomandare, iar faptul că peste jumătate dintre clienţii companiilor nu sunt la primul împrumut arată că oamenii devin apropiaţi sau chiar dependenţi de astfel de servicii. Pentru creditori, e important ca toţi clienţii să fie evaluaţi la casele lor.

    Cum afacerea se bazează pe contact personal, agentul este cheia pentru succesul businessului; el trece dincolo de orice fel de chestionar sau şablon pentru acordarea împrumutului, odată ce intră în casa debitorului. În ciuda costurilor mai mari, peste 95% dintre clienţi aleg ca agentul să îi viziteze săptămânal pentru a le încasa rata. “Mulţi vor să evite drumul la bancă, dar motivul principal este că au dezvoltat o relaţie specială cu agentul”, spune directorul Provident. Relaţia cu agentul îi costă: pentru un împrumut de 1.000 de lei pentru 46 de săptămâni, costul fără serviciu la domiciliu este 320 de lei, iar cu încasarea de acasă se adaugă încă 425,5 lei, ceea ce înseamnă un cost total de 740 de lei peste banii împrumutaţi. Ratele se plătesc săptămânal tocmai pentru că riscul restituirii ratelor se gestionează mult mai uşor decât în cazul plăţilor lunare, monitorizarea situaţiei clientului făcându-se în timp real.

    “Nu sunt sigur că microcreditarea salvează lumea de la sărăcie. Sărăcia se leagă de fapt de oamenii fără venituri, iar noi lucrăm doar cu cei care ne pot plăti înapoi. Scopul afacerii e să asigure împrumuturi mici pe termen scurt. Atât!”, conchide Russell Johnsen. El lucrează în Provident de 30 de ani şi spune că “nu şi-a corupt integritatea în niciun fel”, mai ales că “foarte mulţi clienţi nu ar avea acces la servicii financiare fără existenţa noastră, iar afacerea le dă soluţia să obţină bani în mod legal, în siguranţă şi respectaţi”. În opinia celor de la Provident, clienţii lor nu sunt săraci, pentru că “oamenii cu un venit mediu de 800 de lei nu pot fi consideraţi astfel”.

    Am plecat de la conferinţa de presă întrebându-mă obsesiv de la ce nivel în jos ajungi să fii sărac. Datele oficiale spun că în jur de 18% din populaţia ţării trăia în 2010 sub pragul sărăciei relative, calculat la un venit lunar de 512,5 lei de persoană. În faţa hotelului Hilton, taxatoarea Sanda m-a acostat să-i plătesc şi cea de-a doua oră de parcare. Am întrebat-o dacă un salariu de 800 de lei pe lună te face sau nu sărac, iar răspunsul m-a ajutat, ce-i drept: “Peste zece, două’şpe milioane te mai ţii, dar cu şapte-opt te târăşti de pe-o lună pe alta. Dacă nici asta nu e sărăcie, atunci ce mai e?”.

  • Ce articole personale şi-au scos românii la vânzare pentru a face rost de bani

    Articolele de îmbrăcăminte, maşinile şi apartamentele au fost produsele cele mai des date spre vânzare de către români la început de 2012, conform unui studiu realizat de site-ul de anunţuri gratuite mercador.ro.
    Cele mai ofertate produse la începutul anului 2012 au fost cele înregistrate în categoria “Modă şi Frumuseţe”, cu un procent de aproximativ 50% din totalul anunţurilor. Produsele cel mai frecvent date spre vânzare, din această categorie, au fost cele vestimentare destinate femeilor, urmate de încălţăminte şi accesorii.

    Categoria auto-moto ocupă un loc secund în rândul celor mai ofertate produse, cu un procent de 20%. La început de an, Opel, BMW şi Ford au fost mărcile cel mai des oferite spre vânzare. Piesele şi accesoriile auto au fost şi ele în topul celor mai listate produse din această categorie.

    11% dintre anunţurile postate s-au încadrat în secţiunea de imobiliare, cel mai des listate spre vânzare fiind apartamentele, urmate de case şi terenuri intravilane. Produsele din categoria casă şi grădină însumează 3% din numărul total de anunţuri. Instalaţiile termice şi sanitare alături de produsele de design şi decoraţiuni au fost cele mai ofertate produse din această categorie. La polul opus, s-au situat ofertele din categoria de produse bio şi alimente, acestea înregistrând sub 1% din numărul total de anunţuri.

    în prima lună a anului, bucureştenii au fost cei mai activi în ceea ce priveşte vânzarea de produse, anunţurile date de aceştia însumând aproximativ 23,5% din totalul ofertelor. Pe locul doi se află judeţul Ilfov, cu 5,31%, urmat de Braşov, cu puţin peste 5%. Cei care au avut cele mai puţine produse de vânzare, la început de an, au fost românii din judeţul Tulcea, anunţurile date de aceştia reprezentând un procent de aproximativ 0,4% din numărul total de anunţuri.