BusinessMagazin

Tag: TVA

  • ANAF va verifica periodic contribuabilii înregistraţi în scopuri de TVA consideraţi cu risc crescut

    Modificările sunt incluse într-un proiect de modificare a Codului Fiscal şi urmăresc combaterea evaziunii fiscale.

    “Toate persoanele impozabile cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA de către organele fiscale şi care solicită reînregistrarea în scopuri de TVA vor fi supuse verificării criteriilor de înregistrare care sunt stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice”, arată Ministerul Finanţelor Publice, într-un comunicat.

    În prezent, doar contribuabilii nou înfiinţaţi şi cei care se înregistrează prin opţiune ca plătitori de TVA, ulterior înregistrării fiscale, sunt supuşi verificării criteriilor de înregistrare.

    “Totodată, se impune crearea unui mecanism de evaluare periodică a unor categorii de persoane impozabile deja înregistrate în scopuri de TVA care pot prezenta risc crescut: în cazul persoanelor impozabile care sunt înregistrate în scopuri de TVA prin depăşire de plafon; de fiecare dată când persoana impozabilă are înscris în registrul comerţului menţiuni privind modificarea sediului social;
    de fiecare dată când persoana impozabilă are înscris în registrul comerţului menţiuni privind schimbarea asociaţilor şi/sau administratorilor”, menţionează instituţia.

    Prin aplicarea acestor măsuri MFP urmăreşte să elimine avantajul concurenţial neloial al unui agent economic care se sustrage de la achitarea TVA, comparativ cu un contribuabil onest, şi, totodată, îmbunătăţirea colectării TVA.

    Aportul TVA la buget a fost puternic afectat de evaziunea fiscală, prin implicarea unui număr semnificativ de persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în lanţuri tranzacţionale organizate în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, arată sursa citată.

    De asemenea, prin proiectul de modificare a Codului Fiscal vor fi introduse în legislaţia naţională prevederi din normele comunitare, în cazul aplicării regimului special pentru serviciile electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune, prestate către persoane neimpozabile începând cu data de 1 ianuarie 2015.

    “În cazul în care România este statul membru de înregistrare, din sumele transferate fiecărui stat membru UE va putea reţine la bugetul de stat un procent din sumele transferate fiecărui stat membru de consum”, se menţionează în comunicat.

    Totodată, proiectul de act normativ menţine prevederile în vigoare cu privire la taxarea inversă pentru comercianţii de energie electrică, însă introduce prevederi cu privire la declaraţiile pe propria răspundere pe care trebuie să le depună această categorie de comercianţi.

    Prin proiectul de OUG vor fi corelate reglementări din Codul fiscal cu cele cuprinse în actele normative de modificare şi completare a Legii contabilităţii referitoare la obligaţiile privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi în scopul realizării de venituri, mai arată Finanţele.

    Proiectul de act normativ amână pentru 31 decembrie 2015 aplicarea schimbărilor priivind sistemul de redevenţe pentru sectorul petrolier şi introduce stabilirea accizelor în lei, din 2015.

  • Un angajat român a dezvoltat o aplicaţie care monitorizează partenerii de afaceri în cele 4 registre ale Fiscului

    Elementul de noutate:

    Se bazează pe platforma de verificări încrucişate d394.eu, unică în România, şi se adresează preponderent firmelor din România. Compania estimează că din 2015, odată cu introducerea noului pachet de TVA destinat prestatorilor de servicii electronice, un număr tot mai mare de firme din afara ţării vor fi interesate de sistem.

    Efectele inovaţiei:

    O creştere estimată de peste 30% a cifrei de afaceri în 2014, creşterea numărului de clienţi, preponderent mari contribuabili din România. Clienţii beneficiază de verificarea portofoliului de parteneri, astfel că riscul nedeductibilităţii TVA-ului se diminuează treptat şi dispare. Orice firmă plătitoare de TVA poate beneficia de o calitate sporită a datelor din portofoliul de parteneri.

    Descriere:

    Proiectul de monitorizare a partenerilor a demarat în ianuarie 2013, când compania a iniţiat monitorizarea partenerilor în Registrul persoanelor impozabile în scopuri de TVA (ANAF – RpiTva). Acest proces a durat aproximativ un an, timp în care produsul a fost un proiect intern al firmei, gestionat automat de către platformele de monitorizare bazate pe tehnologia cloud computing, care oferă posibilitatea de a verifica rapid şi diferenţiat un volum semnificativ de date, aici incluzând aproximativ 700.000 de firme.

    Baza de date se actualizează zilnic prin mijloace semiautomate. Clientul poate să-şi monitorizeze partenerii trimiţând datele pe platforma online, urmând ca la termenele stabilite să primească verificarea în toate cele 4 registre. Verificarea nu se face în timp real, deoarece neconcordanţele dintre registre sunt tratate individual şi sunt revizuite înainte de a furniza date către client. Din toamna aceasta, serviciile de monitorizare au fost extinse la primul serviciu de verificare automată a exigibilităţii din România, denumit VAERO394, care a fost implementat deja unui important grup internaţional din industria de logistică.

    Costurile depind de câţiva factori:

    Numărul de parteneri, frecvenţa cu care fiecare client doreşte să îşi verifice portofoliul de parteneri, dacă optează pentru servicii de monitorizare clasice sau servicii de verificare a exigibilităţii (care necesită transmiterea detaliată a datei emiterii facturii de către furnizor).

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Comisia Europeană: România a înregistrat, în 2012, cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE

    Un studiu al Comisiei Europene privind deficitul de încasare a Taxei pe Valoarea Adăugată arată că, în 2012, s-au pierdut 177 de miliarde de euro din cauza nerespectării legislaţiei privind TVA sau a necolectării acestei taxe. Această sumă reprezintă 16% din veniturile totale din TVA preconizate ale celor 26 de state membre, Cipru nefiind inclus în studiu din cauza lipsei unor date.

    Cele mai mici deficite de încasare a TVA au fost înregistrate în Olanda şi Finlanda (5% din veniturile preconizate) şi Luxemburg (6%).

    Cele mai mari deficite de încasare a TVA au fost în România (44% din veniturile din TVA preconizate), Slovacia (39%) şi Lituania (36%).

    Grecia a înregistrat cea mai semnificativă îmbunătăţire între 2011 (9,1 miliarde de euro) şi 2012 (6,6 miliarde de euro), dar continuă să fie unul dintre statele membre cu un mare deficit de încasare a TVA (33%), precizează Comisia Europeană.

    În România, deficitul de încasare a TVA a scăzut uşor în 2012, la 8,8 miliarde de euro, faţă de 8,9 miliarde de euro în 2011, dar în termeni procentuali a rămas la 44% din veniturile preconizate.

    În acelaşi timp, în 2012 veniturile din TVA au fost de 11,2 miliarde de euro (veniturile preconizate fiind de 20,05 miliarde de euro) faţă de 11,4 miliarde de euro (venituri preconizate de 20,3 miliarde de euro) în 2011.

    “Deficitul de încasare a TVA este în esenţă un indicator al eficacităţii – sau al ineficacităţii – măsurilor de asigurare a respectării legislaţiei privind TVA şi a măsurilor de conformare la legislaţia privind TVA, în întreaga UE. Datele prezentate astăzi arată că mai sunt multe de făcut. Statele membre nu-şi pot permit să piardă venituri de o asemenea amploare. Ele trebuie să crească presiunea şi să ia măsuri decisive pentru a recupera aceste sume care se cuvin bugetelor publice. Comisia, în ceea ce o priveşte, se concentrează în continuare pe reformarea fundamentală a sistemului de TVA, pentru a-l face mai robust, mai eficient şi mai greu de fraudat”, a declarat Algirdas Šemeta, comisarul pentru fiscalitate.

    Studiul Comisiei, bazat pe date Eurostat, arată că deficitul de încasare este provocat de fraude, de falimente şi insolvenţe, de erori statistice, de plăţi întârziate şi de evitarea plăţii TVA ocolind legislaţia, dar fără a o încălca.

    CE precizează că statele membre trebuie să îşi reformeze sistemele naţionale de impozitare într-un mod care să faciliteze conformarea, să descurajeze evaziunea şi evitarea, precum şi să îmbunătăţească eficienţa colectării impozitelor. Executivul reaminteşte că oferit orientări clare în acest sens prin intermediul recomandărilor specifice fiecărei ţări.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    35.740
    numărul de elevi care s-au înscris în învăţământul profesional pentru anul şcolar 2014-2015, faţă de 11.368 în anul şcolar 2012-2013 şi 12.693 în anul şcolar 2013-2014

    20%
    cu atât a scăzut evaziunea fiscală la produse de panificaţie în perioada septembrie 2013 – iulie 2014 ca efect al reducerii TVA, reflectând o creştere a producţiei de făină fiscalizată cu 164.000 t şi a celei de pâine fiscalizată cu 120.000 t, conform Rompan

    5.776.853
    numărul contractelor de muncă în vigoare în septembrie, cu peste 500.000 mai multe decât numărul de angajaţi, în timp ce la nivel naţional sunt activi peste 490.000 de angajatori

    4.518.966
    efectivul total de porcine la 1 mai 2014, în scădere cu 0,2% faţă de aceeaşi dată a anului trecut

    50 mld. euro
    cu atât au crescut anul trecut rezervele de lichiditate ale companiilor listate din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, al căror total se ridică la 1.000 mld. euro

    0,4%
    inflaţia în zona euro în luna august, nivel similar cu cel din iulie, cea mai mare scădere a inflaţiei fiind consemnată în Bulgaria (-1,1%) şi Spania (-0,5%), iar cea mai mare creştere în Austria şi Marea Britanie (1,5%)

  • Studiu de fezabilitate de 600.000 euro pentru un pod rutier peste Prut, la Ungheni

    CNADNR aşteaptă oferte pentru realizarea unui studiu de fezabilitate necesar construcţiei unui pod rutier către Republica Moldova, peste Prut, la Ungheni, costul fiind estimat până la 2,69 milioane lei (611.000 euro), cu TVA.

    “Proiectul are ca scop crearea unei căi de comunicaţie modernă cu implicaţii în dezvoltarea regională a zonei, a fluidizării traficului, creşterea siguranţei utilizatorilor, micşorarea timpilor de parcurs, scăderea poluării la toate nivelele în zonele în prezent tranzitate, scurtează legăturile rutiere cu Republica Moldova, Ucraina şi Rusia. Pe lângă valenţa internaţională, podul peste Prut la Ungheni va deservi în bune condiţii traficul de pe teritoriul României”, se arată în caietul de sarcini.

    Ungheni este o localitate din judeţul Iaşi, pe malul vestic al râului Prut, în dreptul oraşului omonim din Republica Moldova, cu care a alcătuit în trecut aceeaşi localitate.

    Contractul pentru realizarea studiului este evaluat la 1,84 milioane lei fără TVA, sumă la care se vor raporta ofertanţii în alcătuirea propunerii financiare. Ulterior, CNADNR poate opta pentru achiziţia unor servicii suplimentare de 334.647 lei, astfel încât valoarea estimată totală a contractului este de 2,17 milioane lei, fără TVA.

    Termenul pentru finalizarea proiectului este de 12 luni de la data atribuirii.

    Serviciile, finanţate de la bugetul de stat, vor fi adjudecate prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut, iar termenul pentru primirea ofertelor a fost stabilit la 29 octombrie.

    Discuţiile dintre România şi Republica Moldova privind construcţia unui pod la Ungheni se duc de aproape un deceniu. În perioada interbelică, peste Prut existau mai mult de 20 de poduri, atât rutiere, cât şi de cale ferată, însă cele mai multe au fost distruse în al doilea Război Mondial.

  • Ponta i-a cerut ministrului Agriculturii să identifice o nouă ţintă pentru reducerea TVA

    “Domnule ministru Constantin, în afară de veştile bune că producţia (agricolă – n.r.) care este mai mare decât în 2013, o să vă dea şi doamna ministru Petrescu (Ioana Petrescu, ministru Finanţelor-n.r.) vestea că până la urmă reducerea TVA la pâine s-a dovedit o măsură corectă chiar şi din punct de vedere fiscal-bugetar şi vreau să discutaţi cu mediul de afaceri din agricultură în aşa fel încât toate subvenţiile să ajungă la timp, să-i ajutăm să-şi valorifice (producţia – n.r.) la un preţ cât mai bun şi să ne gândim care este următoarea ţintă pentru reducere a TVA după produsele de panificaţie”, i-a spus Ponta ministrului Daniel Constantin în şedinţa Executivului.

    Cota TVA pentru pâine şi produse de panificaţie a fost redusă de la 24% la 9% începând cu 1 septembrie 2013.

    Patronatele din industria cărnii au solicitat în repetate rânduri reducerea TVA la carne şi produse din carne de la 24% la 5%, argumentând că măsura ar urma să combată evaziunea fiscală din domeniu, estimată la 450 de milioane de euro.

  • Românii îşi mută firmele în Bulgaria. Cei din domeniul hotelier caută taxe mai mici peste Dunăre

    Hotelierii de pe Litoral au început să-şi deschidă firme de management în Bulgaria, pe care mută angajaţii şi cu care operează unităţile turistice, pentru că în ţara vecină taxele şi impozitele sunt mult mai mici.

    “Procedeul este următorul: eu, ca patron român de hotel, îmi deschid o firmă de management hotelier în Bulgaria şi acolo angajez personalul, tot români. În România taxele pe angajat sunt de 86%, iar în Bulgaria de doar 43%. În plus, TVA şi impozitul pe profit sunt mai mici în Bulgaria. Cu firma de management astfel înfiinţată îmi operez hotelul cu costuri la jumătate”, a explicat pentru Mediafax Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

    El a spus că anul trecut au încercat experimentul câţiva hotelieri de pe litoral, iar în acest an s-au mai înscris în Bulgaria câteva zeci de firme de acest fel.

    Răducan estimează că fenomenul va lua amploare în următoarea perioadă.

    “Tot mai mulţi patroni de hoteluri de la mare se gândesc în felul acesta să evite povara fiscală din România. Dacă acolo experimentul va da rezultate, se va extinde probabil şi pentru hotelurile din alte zone din România”, a adăugat oficialul FPTR.

    Bulgaria este cunoscută pentru măsurile adoptate în ultimii ani pentru atragerea a cât mai multe investiţii străine. Rezultatul a fost că foarte mulţi români au decis fie să îşi mute afacerea la sud de Dunăre, fie să închidă companiile de la noi şi să deschidă altele acolo. Costul pentru o societate este destul de mic, în jur de 250 de lei, însă companiile de consultanţă percep tarife cuprinse între 400 şi 750 de euro pentru întreaga procedură.

    „Procedura de înfiinţare a unei firme în Bulgaria este asemănătoare cu cea din România, există însă ceva diferenţe. Capitalul social minim în România este de 200 de lei, iar în Bulgaria 2 leva, în jur de 1 euro. În Bulgaria se deosebesc firmele care au asociat unic de cele cu mai mulţi asociaţi”, remarcă Lucian Gherghiţă, directorul firmei de consultanţă Ghal Activ Business. „Ca şi în România, în Bulgaria procedura de înfiinţare respectă un număr de etape, iar tariful se ridică undeva pe la 500 de euro.

    Taxele şi impozitele sunt mai mici în Bulgaria; impozitul pe profit este de 10% iar cel pe dividente 5%, faţă de România unde este de 16%. Mai mult, impozitul în Bulgaria se plăteşte anual şi nu trimestrial ca la noi.” Aceşti factori, este de părere Gherghiţă, a convins numeroşi români în ultimii ani să-şi mute afacerea în Bulgaria.

    Cât despre taxe, cota de impozitare pe venit este unică şi cea pe profit este de 10%. Impozitul pe dividende este de 5%, iar TVA-ul este de 20%

  • Campania electorală: să-i zăpăcim cu cifre şi să condamnăm Rusia

    Dorinţa de a evita cu orice preţ percepţia că s-ar plia solicitării preşedintelui de a vedea măcar “o foaie A4” cu sursele de compensare a pierderii de venituri la buget de pe urma scăderii CAS l-a făcut pe premier să iasă în public cu pliantul electoral care comunică doar indirect că reducerea CAS va fi contrabalansată de efectele de multiplicare rezultate din lăsarea la dispoziţia firmelor private a 4,8 mld. lei anual, calculate la 1,3 mld. lei generate de crearea de noi locuri de muncă, 1,25 mld. lei din TVA ca urmare a investiţiilor noi, la care se adaugă 4 mld. lei din recuperarea a măcar 10% din datoriile firmelor în insolvenţă şi 1,9 mld. lei din reducerea cu 10% a evaziunii fiscale estimate la CAS.

    Replica a venit imediat de la preşedintele Traian Băsescu, care a sugerat fin că statul ar putea deveni incapabil să plătească pensiile la timp, fiindcă efectul scăderii veniturilor din CAS coroborat cu efectul legii de indexare a pensiilor ar majora de la 12,5 mld. lei la peste 18 mld. lei a deficitului fondului de pensii, iar dacă guvernul îşi respectă obligaţia faţă de NATO de a creşte la aproape 2% din PIB bugetul apărării şi vrea şi să se încadreze în limita de deficit structural de 1% din PIB pentru 2015, ar avea nevoie de 13 mld. lei venituri în plus la buget faţă de veniturile acestui an, în condiţiile în care deja a redus investiţiile publice în economie, iar veniturile colectate pe prima jumătate a anului sunt sub ţintele planificate.

    Decizia de retrimitere de către preşedinte în Parlament a legii care prevede reducerea cu 5 puncte procentuale la angajator la CAS nu e privită însă deloc drept o catastrofă de tabăra guvernamentală: un consilier al premierului a estimat pe Facebook că dacă scăderea CAS nu se întâmplă în acest an, guvernul va avea oricum la dispoziţie circa 1 mld. euro anual pentru investiţii pentru crearea de locuri de muncă, ceea ce ar avea “un efect de comunicare chiar mai bun decât prin reducerea CAS”.

    În acelaşi timp, rivalitatea politică internă şi dorinţa de a se remarca în ochii SUA, în perspectiva alegerilor din toamnă, i-au făcut pe preşedinte şi pe premier să se prindă într-o veritabilă întrecere de discursuri de înfierare fie numai a Rusiei pentru doborârea avionului MH17 (cazul premierului Victor Ponta), fie nu numai a Rusiei, ci şi a Franţei şi a Germaniei, acuzate indirect că n-au fost în stare să prevină escaladarea ostilităţilor din Ucraina pentru că şi-au pus interesele economice în raport cu Rusia mai presus de valorile democraţiei occidentale (cazul preşedintelui Traian Băsescu).

    Diferenţele dintre Băsescu şi Ponta rămân însă clare: primul, profitând de faptul că scandalul înregistrărilor din Polonia a a demolat visul actualului guvern de la Varşovia de a acţiona ca lider al ofensivei diplomatice europene antiruse, are în continuare ambiţia de a se comporta măcar ca lider de opinie al “noii Europe” (esticii interesaţi să frâneze, cu sprijinul SUA, o creştere a influenţei ruseşti în zonă), în timp ce al doilea şi-a păstrat tendinţa de a se ascunde prudent după deciziile celor mari de la Bruxelles sau Berlin, declarând doar că România va urma întocmai linia de politică externă promovată de Vest.
     

  • România, ţara unde toate partidele vor să fie de dreapta

    Programul “Economia liberală”, lansat de PNL în mai 2014, propunea direct o cotă de 16% pentru CAS la angajator, CAS la angajat, TVA, impozit pe profit, venit şi dividende, corelată cu o creştere anuală a salariului minim. Evident, ca partide de opoziţie, nici PNL, nici PDL nu şi-au pus problema surselor de compensare la buget a măsurilor de relaxare fiscală propuse de ele, ba încă au cerut guvernului Ponta, sub ameninţarea moţiunii de cenzură, să taie CAS de la 1 mai sau de la 1 iulie, nu de la 1 octombrie.

    PSD, la rândul său guvernat de o mentalitate de partid aflat veşnic în opoziţie faţă de “regimul Băsescu”, şi-a asumat reducerea CAS ca pe o acţiune de frondă faţă de preşedintele Traian Băsescu, care avusese grijă încă din iarnă să dezaprobe preventiv măsura, pe motiv că finanţele ţării sunt la pământ.

    Dorinţa PSD de a părea mai de dreapta prin promovarea reducerii CAS, punct din programul de guvernare al defunctei USL, s-a izbit însă de solidarizarea bruscă a PNL, PDL şi PMP în jurul ideii enunţate de preşedinte, cum că parlamentarii lor, mai naivi din fire, au fost păcăliţi de PSD atunci când au votat la unison reducerea CAS la începutul lui iulie. Mai exact, toate cele trei partide au dat acum de înţeles că abia la întâlnirea Băsescu-Ponta-Ioana Petrescu de la Cotroceni s-au luminat brusc că reducerea CAS ar dezechilibra bugetul ţării, pentru că PSD nu ştie să guverneze.

    Iar cel ce a găsit în această iluminare colectivă un temei de a se afirma pe sine ca posibil lider măcar de moment al Dreptei a fost Mihai-Răzvan Ungureanu, şeful FC, care în numele oripilării sale faţă de filmuleşul întâlnirii de la Cotroceni, a cerut solemn PNL, PDL şi PMP să semneze un Pact Naţional pentru o Guvernare Decentă, însoţit de un apel comun la demisia Ioanei Petrescu de la Finanţe.

  • Consiliul Fiscal estimează evaziunea fiscală la 16% din PIB în 2013, în creştere de la 13,8%

     “Spargerea evaziunii fiscale presupune toleranţă zero la acest flagel. Un nivel de 16% din PIB atinge siguranţa naţională, viitorul acestei ţări. Aşa cum avem pact politic pe adoptarea euro, ar trebui un pact politic pe combaterea evaziunii. Restructurarea ANAF este obligatorie, avem program cu Banca Mondială, dar rezultatele se lasă aşteptate”, a spus Dumitru la conferinţa “Mugur Isărescu şi invitaţii săi”, organizată de Finamedia la BNR.

    El a arătat că din cele 72 miliarde lei evaziune la TVA estimate de Consiliul fiscal, circa 10 miliarde de lei se regăsesc la alimente, iar la carne evaziunea este chiar mai mare decât la pâine, depăşind 80%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro