BusinessMagazin

Tag: turism

  • Pe uscat şi ape

    Oricât de bine ar fi pe ape, călătorii tot trebuie să ajungă şi pe mal din când în când, fie cu elicopterul, fie cu barca, dacă nu cumva apelează la un vehicul gândit de compania specializată în proiectarea de iahturi şi maşini Lazzarini Design Studio. Denumit „Pagurus”, noul vehicul se comportă ca un catamaran pe ape şi ca o maşină de teren pe uscat, putând adăposti opt pasageri, plus personal de serviciu. Cei care doresc să deţină un astfel de vehicul trebuie să fie dispuşi să cheltuiască de la 30 de milioane de dolari în sus pentru a-l personaliza.

  • Nederanjat, dar nu singur

    Cu toate că nu e o noutate, o opţiune de relaxare şi vacanţă câştigă teren în rândul celor care vor să călătorească, tot mai multă lume preferând să se izoleze în deplasare alături de un grup de rude sau prieteni pe care-i invită să le ţină companie.

    Metoda de izolare care asigură distanţarea socială este, scrie New York Times, închiriatul unor hoteluri sau complexuri turistice la fel cum altădată se închiriau case de vacanţă. Astfel, clienţii se pot asigura că nu mai stă nimeni în afară de invitaţii lor în locul respectiv, şi în plus au parte de serviciile unui hotel şi intimitatea unei case de vacanţă. Moda asigurării izolării prin rezervarea unui hotel întreg de către cei dispuşi să plătească zeci de mii de dolari a început dinainte de pandemie, dar şi-a câştigat tot mai mulţi adepţi odată cu restricţiile impuse anul trecut. Se preferă structuri de cazare care au şi spaţii în aer liber unde se pot aduna oamenii şi unde se poate asigura distanţarea necesară pentru cupluri sau grupuri mai mici de persoane care înainte să vină stăteau împreună.

    La rândul lor, hotelurile au ales să profite de noua tendinţă ca să nu stea neocupate, adaptându-se la noile cerinţe. Dacă înainte de pandemie ofereau opţiunea de rezervare completă numai la cerere, între timp şi-au regândit oferta, având din start asemenea pachete pentru cei dispuşi să plătească suficient. Mai mult, unele şi-au reamenajat, de exemplu, bucătăriile pentru ca clienţii care doresc să poată găti fără a se simţi intimidaţi de toată aparatura profesionistă şi au pregătit mici spaţii cu birouri şi imprimante pentru cei care vor să mai şi lucreze.

  • Insula superbă care îşi redeschide graniţele pentru turiştii de pretutindeni. Ce condiţii impune călătorilor

    După ce pandemia a paralizat turismul şi a închis graniţele majorităţii destinaţiilor exotice, o insulă asiatică este gata să reprimească turiştii de pretutindeni. Este vorba de Sri Lanka, supranumită „Perla Oceanului Indian”, una dintre cele mai iubite destinaţii exotice, cunoscută pentru fauna bogată, vegetaţia luxuriantă şi plajele spectaculoase.

    Ministrul turismului din Sri Lanka, Prasanna Ranatunga, a făcut anunţul oficial în cadrul unei conferinţe de presă, confirmând că au redeschis frontierele ţării începând cu 21 ianuarie. Ambele aeroporturi internaţionale ale ţării s-au redeschis în aceeaşi zi. „Supravieţuirea a aproximativ 3 milioane de oameni depinde de turismul din Sri Lanka. Este responsabilitatea noastră naţională să luăm în considerare nevoile cetăţenilor noştri care depind de această industrie”, a declarat Ranatunga, citat de CNN.

    Ca parte a eforturilor de prevenire a răspândirii COVID-19, Sri Lanka a creat un set de reguli care oferă vizitatorilor o libertate relativă de a călători în ţară, respectând în acelaşi timp protocoalele de siguranţă.

    Deşi nu există un timp minim pe care un vizitator trebuie să-l petreacă în interiorul graniţelor, oricine vine din străinătate trebuie să stea într-un hotel sau într-o staţiune aprobată de guvern până la două săptămâni după sosire. Asta înseamnă că turiştii care vin doar pentru o călătorie scurtă îşi vor petrece tot timpul în staţiune, şi doar persoanele care planifică sejururi mai lungi se vor putea deplasa liber în Sri Lanka odată ce îşi vor încheia cele două săptămâni de semi-carantină.

    Spre deosebire de alte destinaţii precum Hong Kong şi Australia, unde persoanele aflate în carantină la sosire trebuie să stea în camerele de hotel pe întreaga durată a izolării, reglementările din Sri Lanka sunt însă puţin mai relaxate. Oaspeţii vor avea frâu liber să se bucure de facilităţile proprietăţii, precum piscine, săli de sport, saloane şi restaurante. De asemenea, turiştii pot părăsi hotelul în timpul carantinei pentru a vizita obiectivele turistice, precum Templul Dalada Maligawa sau Grădinile Botanice Regale, cu condiţia să facă acest lucru cu atenţie. Unele obiective impun vizitatorilor să vină ca parte a unui grup organizat cu un ghid srilankez aprobat. Aceştia trebuie să circule într-un vehicul privat şi să nu facă opriri neautorizate. Unele atracţii vor permite accesul turiştilor doar în intervalele de timp desemnate sau în anumite zile ale săptămânii.

    În prezent, 55 de hoteluri şi staţiuni se încadrează în liniile directoare de „nivel sigur”. Acestora nu li se permite să accepte niciun invitat local sau să găzduiască evenimente.

     

  • Hotelurile de lux din România şi-au redus businessul la jumătate: în 2020, valoarea pieţei a ajuns la 57 milioane lei

    Anul 2020 a reprezentat pentru hotelurile de lux din România o înjumătăţire a businessului ca urmare a efectelor pandemiei, ceea ce a dus piaţa la o valoare de doar 57 milioane lei, conform datelor companiei de studii de piaţă Euromonitor.

    Piaţa hotelurilor de lux a fost considerabil afectată de pandemie, acestea fiind focusate în principal pe turismul de business, cel mai lovit sector al turismului. Estimările pentru acest sector arată o revenire mai lentă faţă de celelalte tipuri de turism, precum cel de leisure. Hotelurile de lux au avut de suferit atât de pe urma lipsei turiştilor, cât şi de pe urma evenimentelor care nu au mai putut avea loc în 2020.

    Pentru revenirea acestei pieţe, hotelierii trebuie să investească pentru a le oferi turiştilor noi servicii. De asemenea, hotelierii de lux trebuie să se conformeze măsurilor sanitare pentru a putea organiza evenimente şi conferinţe în cele mai sigure condiţii.

    România are doar 36 de hoteluri de cinci stele, cu două mai multe faţă de anul anterior, iar aproape jumătate dintre acestea se află în Bucureşti şi Cluj. Două dintre cele mai mari branduri din piaţa hotelurilor de lux din România sunt JW Marriott şi Intercontinental, ambele fiind în Bucureşti.

  • Poftiţi la aer curat! Cele mai noi trenduri din piaţa hotelieră şi a croazierelor

    Hotelurile şi vasele de croazieră nu se mai luptă în dotări de lux, ci mai nou lupta s-a mutat pe terenul aerului curat, acestea întrecându-se în a scoate în evidenţă că dispun de sisteme de filtrare a aerului cât mai performante care le asigură clienţilor o şedere sau călătorie fără virusuri, dat fiind contextul actual. Unele dintre hoteluri recurg chiar la purificatoare de aer independente care pot fi instalate în camere în locul unor sisteme centralizate, scrie New York Times, pentru a reduce la minimum posibilitatea transmiterii vreunui microb dintr-o cameră în alta.

  • Ce va fi în 2021? Greu de prezis

    „Suntem condamnaţi să fim primii care cred în businessul nostru”, spun antreprenorii şi managerii care au răspuns exerciţiului propus de Business Magazin de a contura imaginea anului 2021.

    Incertitudine. Reconstrucţie. Încredere. Revenire. Teamă. Adaptare. Lista cuvintelor care caracterizează anul 2021 rămâne deschisă, dar, după cum spune Octavian Radu, antreprenor călit în lupta cu crizele economice, 2021 va fi un an „de destin”, un moment al adevărului pentru multe businessuri, unele din ele ţinute în viaţă cu perfuzii primite sub forma programelor de sprijin în 2020.

    Ce va fi în 2021? Greu de prezis. Mai ales după un an 2020 pe care companiile l-au început cu gândul la creştere, cu planuri de investiţii, cu încredere. Lockdown-ul din martie şi urmările pe care criza sanitară le-a lăsat în economie îndeamnă acum la multă prudenţă.

    „Trebuie să fim prudenţi, să avem grijă de resursa umană pentru că este cea mai importantă resursă şi să rămânem bine capitalizaţi”, spune Nicolae Duşu, acţionar al Celco, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa materialelor de construcţii, cu afaceri din acest sector de 154 de milioane de lei în 2019.

    Economia ar urma să crească cu o rată cuprinsă între 3% şi 5% în acest an, recuperând doar o parte din pierderea din 2020, însă totul depinde de campania de vaccinare şi de evoluţia situaţiei medicale.

    „Până când nu vom rezolva problema sanitară vor continua să existe limitări în situaţia economică”, explică Bogdan Belciu, partner al Boston Consulting Group.

    Cursul valutar este aşteptat să rămână stabil, posibil împins de BNR la 5 lei/euro. Cursul a început anul 2021 la 4,8691 lei/euro, în scădere cu 0,01% faţă de cotaţia din ultima zi din 2020. Pe parcursul anului trecut moneda naţională s-a depreciat cu circa 1,88% faţă de euro, după ce în 2019 leul a pierdut 2,5% în raport cu moneda unică.

    De unde pornim însă în acest an? De la pieţe care suferă puternic. Un raport BNR arată că din 85 de sectoare din economie analizate, pentru 51 de sectoare dinamica a fost negativă, în timp ce pentru 34 de domenii, dinamica a fost una pozitivă în prima jumătate a anului trecut. Există două sectoare de activitate cu reduceri de 60%, adică activităţile de turism şi transporturile aeriene, în timp ce 13 sectoare au avut diminuări de 20%. În ceea ce
    priveşte creşterile, acestea au fost înregistrate în construcţii, fabricarea de tutun, servicii medicale şi în domeniul IT.

    Pornim de la un PIB care a scăzut cu 5,1% în primele nouă luni din 2020 faţă de aceeaşi perioadă din 2019, de la o industrie auto, motor al economiei în mod normal, care a pierdut într-un singur an 5 miliarde de euro, cât cifra de afaceri a celei mai mari companii din România.

    „Prima parte a anului 2021 mă aştept să fie dificilă şi să se resimtă încă efectele pandemiei de coronavirus. Sper însă ca în a doua parte a anului, şi cu ajutorul vaccinului, piaţa să înceapă să îşi revină. Rămâne de văzut dacă recuperarea va fi rapidă sau va dura o perioadă până când economia îşi va reveni”, spune Stelios Savva, CEO al grupului Alexandrion cu activităţi în producţia şi distribuţia de băuturi alcoolice.

     

     

    Raul Ciurtin 

    este proprietarul producătorului de conserve Prefera Foods. El este totodată unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, cunoscut drept artizanul dezvoltării Albalact în liderul pieţei de lactate. Businessul a fost apoi vândut către gigantul francez Lactalis, iar Ciurtin a dezvoltat Prefera Foods.

    „Anul 2021 va fi marcat de incertitudini legate de terminarea sau nu a pandemiei. Cred că acest lucru va influenţa major comportamentul de consum, în multe domenii. Cel mai mare semn de întrebare e dacă guvernul reuşeşte să se ţină de promisiune, adică să nu umble la taxe şi să operaţionalizeze toate programele cu fonduri europene. Dacă va reuşi, cu siguranţă va fi un moment pe care nici un jucător din economia românească nu ar trebui să-l piardă! Ci din contră, ar trebui să-şi regândească strategia şi să facă investiţii, accesând aceşti bani.”

     

    Dragoş Petrescu

    este fondatorul grupului de restaurante City Grill, cel mai puternic nume românesc de pe această piaţă. Prin prisma businessului pe care l-a dezvoltat, el este totodată unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali.

    „Anul 2021 va fi un an de reconstrucţie. Sunt tendinţe şi obiceiuri de consum schimbate radical, iar acest lucru schimbă şi regulile jocului antreprenorial. Mai mult ca oricând, capacitatea de adaptare a antreprenorului va fi pusă la încercare. În industria ospitalităţii există o cerere neaşteptată pentru ieşit în oraş sau plecat în vacanţe, de aceea preconizez că în trimestrul al doilea va fi explozie în restaurante, cu o presiune mare pe angajaţii împuţinaţi. Văd totuşi că moralul este ridicat datorită startului vaccinării. Astfel, per ansamblu, trimestrele trei şi patru le văd apropiate de 2019 ca potenţial. Cine îşi asigură o poziţie pe piaţă va fi câştigător. Văd că jucători noi iau locul celor înfrânţi de pandemie, iar livrarea la domiciliu nu îşi va pierde segmentul câştigat. Un segment de 20% din piaţa de food-service nu este de neglijat. Per total piaţă, cred că vom ajunge la încasări de 2,2 mld. euro în 2021, faţă de 3 miliarde de  euro în 2019. Cele mai mari temeri ale mele în 2021 sunt impredictibilitatea legată de o potenţială revirusare în afara protecţiei vaccinului actual, scăderea veniturilor clienţilor angajaţi în sectorul public şi dificultatea reconstrucţiei echipelor pierdute în pandemie.”

     

    Octavian Radu

    este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, care are acum în portofoliu mai multe businessuri, printre care lanţul de librării Diverta, compania de logistică TCE, producătorul de componente auto Flaro şi firma de poştă Pink Post. El are şi afaceri în agricultură – plantaţii de afine – şi un hotel cumpărat acum un an la Sinaia.

    „Anul 2021 va fi un an «de destin»: se restrânge răspândirea Covid-19 datorită vaccinurilor sau vine o nouă panică de la eventuale mutaţii ale virusului, nu doar mai infecţioase, ci şi mai mortale? Totuşi, nu ştiu dacă îndatorarea globală din 2020 poate fi repetată încă o dată.

    Noi, ca antreprenori, avem capacitatea de a ne adapta relativ repede, spre deosebire de firmele globale. Acest aspect va conta, mai ales dacă schimbările legate de Covid-19 vor fi de durată. Totuşi, noi, antreprenorii, nu avem resursele lor financiare pentru a implementa «adaptarea». După criza din 2009, antreprenoriatul a ieşit mult mai dărâmat decât transnaţionalele.

    Anul 2020 a fost pentru majoritatea firmelor mele un an bun. Am certitudinea că oamenii vor mânca în continuare, vor citi în continuare (sau mai mult), vor merge în continuare cu maşina, vor trimite şi primi facturi. Iar firmele noastre servesc în aceste domenii.”

     

    Dragoş Anastasiu

    este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din turism, ce deţine în Delta Dunării resortul Green Village. El este totodată acţionar în proiectul Valea Verde din Transilvania.

    „Anul acesta va fi mai bun, astfel că anunţul începerii vaccinării oferă un confort psihic oamenilor care îşi doresc să plece. Turismul se va aşeza pe o nouă şină pentru că românii vor descoperi mai mult România şi o să descopere mai mult turismul de bună calitate pe care România îl poate promova. Dacă la schi şi la litoral nu suntem campioni, în schimb, la turismul de nişă, ecoturismul, suntem.“

     

    MIrcea Turdean

    conduce operaţiunile Farmec Cluj-Napoca, cel mai mare producător local de cosmetice, companie ce are în portofoliu brandurile Farmec şi Gerovital, cu o istorie de câteva zeci de ani. Farmec Cluj s-a dezvoltat puternic în ultimul deceniu, atacând segmente de piaţă noi şi dezvoltând produse pentru a se lupta de la egal la egal pe o piaţă puternic concurenţială.

    „Am setat un buget de venituri şi cheltuieli cu o creştere mică a cifrei de afaceri, în conformitate cu inflaţia estimată pentru anul 2021. Bineînţeles că va fi un an greu, vânzările, mai ales la produse cosmetice, nu vor avea creşteri, ba chiar poate chiar scăderi. Totuşi, noi sperăm ca prin planul de lansări şi modernizări să introducem produse noi, adaptate pieţei, mai ales celei din România. E vorba de produse care să ţină cont de cerinţele consumatoarelor/consumatorilor noştri, vorbim de cosmetice eficiente, care să aibă preţuri accesibile, mai ales în contextul crizei economice care va continua din 2021 probabil în primele trimestre şi care va influenţa bugetul fiecărei familii. Ori noi, cu produsele care le producem, suntem exact în targetul consumatorilor şi al timpurilor de azi.”


     

    Bogdan Belciu

    este Partner Boston Consulting Group.

    „E foarte multă incertitudine în 2021. Sunt vaccinuri aprobate, în fază de testare, dar sunt semne de întrebare care persistă legate de eficienţă, de rapiditatea cu care se vor administra, sunt multe elemente neclare. Până când nu vom rezolva problema sanitară vor continua să existe limitări în situaţia economică. O planificare eficientă este cea bazată pe scenarii, identificăm două-trei scenarii şi ne modelăm activitatea în acest context. Să fim pregătiţi în condiţiile în care lucrurile sunt mai dificile sau dimpotrivă când dinamica este una pozitivă.”

     

    Selios Savva

    este CEO al grupului Alexandrion cu activităţi în producţia şi distribuţia de băuturi alcoolice. Alexandrion Group este cel mai mare producător local de băuturi spirtoase după cifra de afaceri. Grupul are şi operaţiuni de import pe această piaţă şi are totodată producţie de vin sub umbrela Iconic Estate.

    „Prima parte a anului 2021 mă aştept să fie dificilă şi să se resimtă încă efectele pandemiei de coronavirus. Sper însă ca în a doua parte a anului, şi cu ajutorul vaccinului, piaţa să înceapă să îşi revină. Rămâne de văzut dacă recuperarea va fi rapidă sau va dura o perioadă până când economia îşi va reveni. Noi ne bugetăm o creştere moderată a business-ului nostru în 2021, o parte a acestei dezvoltări fiind generată de creşterea organică a produselor noastre existente, iar cealaltă de noi lansări de produse pe care le planificăm pentru anul viitor.”

     

    Ştefan Mandachi

    este proprietarul lanţului de restaurante Spartan, ce numără peste 50 de unităţi. Compania este unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa de profil atât după numărul de unităţi, cât şi după cifra de afaceri. Omul de afaceri mai are şi alte businessuri precum cele din industria hotelieră.

    „Dacă Guvernul României nu pune piedici (mediului de business – n.red.), nimic nu mă poate opri, ca antreprenor, să dezvolt puternic toate brandurile pe care le-am fondat şi pe care le conduc. Mă simt foarte bine pregătit, vreau să muncesc cât mai mult, îmi place ceea ce fac, am construit echipe şi sisteme în ani de zile. M-am autoeducat şi am trecut prin numeroase eşecuri, aşa că anul 2021 poate să fie prosper. Cred însă că guvernul ar trebui să reducă taxele pe salarii în industria HoReCa, este absurd să ne taxezi şi ulterior să ne restitui aceiaşi bani. Ipotetic vorbind. Mai cred că trebuie subvenţionate chiriile la malluri deoarece foarte mulţi comercianţi din food-courturi nu mai au de multă vreme fonduri pentru a onora debitele, care s-au majorat enorm pe fondul închiderii forţate a locaţiilor în lockdown. Sunt utile şi fonduri guvernamentale pentru readaptarea restaurantelor cu coridoare de plastic, circuite, terase şi protecţii, dar e necesară şi urgentarea şi aplicarea efectivă a sprijinului de 20% din cifra de afaceri. Plafonarea la 800.000 euro a acestei contribuţii este în dezacord cu realitatea. Noi am avut diferenţe mult mai mari, care se datorează doar faptului că am fost închişi prin lege. Până la urmă este binevenită şi această sumă, dar cu cât o amână, cu atât de afundăm.”

     

    Monica Cadogan

    este CEO şi fondator al Vivre, unul dintre cei mai mari retaileri online de mobilă şi decoraţiuni din România.

    „Cred că 2021 va începe cu un ton optimist – autorizarea vaccinurilor în majoritatea ţărilor înseamnă că vedem luminiţa de la capătul pandemiei şi că, în sfârşit, avem o soluţie aplicabilă la scară largă. Cel mai bun lucru care se va întâmplă este că în sfârşit comunicarea se va orienta pe soluţii şi planuri concrete în zona de reconstrucţie/ re-aşezare, adică se va dezgheţa economia. Cu siguranţă anumite industrii vor ieşi din această perioadă de restricţii profund schimbate. Este cazul HoReCa, transportul de persoane, organizarea de evenimente sau serviciile medicale. Deja sunt mulţi actori care au închis sau se zbat pentru supravieţuire. Alte industrii vor avea o nouă audienţă, mărită – învăţatul la distanţă, e-commerce, curierat/livratori, platforme care să susţină comunicarea şi (deja) trec prin provocările creşterii. Cel mai pesimist scenariu pentru 2021 este că se menţine incertitudinea şi starea aceasta de aşteptare. Atât economic, cât mai ales moral este dureros să nu ştii ce va fi mâine, să nu poţi acţiona sau să ţi se schimbe „peste noapte” toate realităţile.”

     

    Grigore Horoi

    este preşedinte al grupului Agricola din Bacău, una dintre cele mai mari zece companii antreprenoriale din industria alimentară locală.

    „Cel mai important element pentru 2021 este încrederea. Noi avem aşteptări de încredere de la toţi partenerii noştri, inclusiv de la consumatori, suntem datori să fim primii care au încredere în businessul nostru. Ne construim bugetele cu reţinere având o expertiză a anului care s-a încheiat, învăţând din experienţă, facem lucruri echilibrate. Aşa cum sunt creionate bugetele noastre acum, toate sunt cu mici creşteri în 2021 faţă de anul trecut şi reflectă în primul rând efortul nostru de adaptare care s-a manifestat în 2020.”

     

    NIcolae Duşu

    este preşedinte al consiliului de administraţie al Celco, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa materialelor de construcţii.

    „Una dintre temerile pe care le am este legată de ce se va întâmpla într-o economie care a fost împinsă cu foarte multe fonduri, împinsă cu relaxări la primirea banilor. Factorul determinant în dezvoltarea unei economii sunt investiţiile, care înseamnă creaţie şi asumare, modul acesta de a împinge consumul este o soluţie intermediară doar. Greul se va vedea abia acum. Au fost multe fonduri eliberate de Guvern, facilităţi oferite de bănci pentru antreprenori şi pentru populaţie. Însă toate acestea se vor opri pentru că nu poţi să mergi la nesfârşit cu bani aruncaţi în piaţă. Noi trebuie să fim prudenţi, să avem grijă de resursa umană pentru că este cea mai importantă resursă şi să rămânem la fel de bine capitalizaţi.”

     

    Doru Simiz

    este administrator al Pandora Prod, unul dintre cei mai mari jucători din producţia de textile, cu afaceri de 145 mil. lei în 2019 şi 750 de salariaţi în prezent.

    „Pe o scădere puternică a consumului, previziunile nu pot fi generate de istoricul companiei, încercăm să facem scenarii. Industria textilă din România în acest context are şi avantaje date de proximitatea pieţei, însă venind din spate de câţiva ani cu o creştere a costurilor, acest lucru ne face să nu mai fim la fel de competitivi cu produsele venite din Orient. Ne aşteptăm la un scenariu în care va trebui să lucrăm şi patru zile pe săptămână, ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în 2020 şi ne e greu să credem că 2021 va veni cu mari diferenţe.”

     

    Călin Fusu

    este antreprenor şi fondatorul platformei de recrutare BestJobs şi al grupului Neogen.

    „O evoluţie interesantă (în 2021 pe piaţa muncii – n.re.d) este creşterea folosirii de personal colaborator, plătit pe proiecte, pe o anumită perioadă de timp, pe oră. Asistăm la creşterea importanţei acestor metode de colaborare parţiale, facilitată şi de faptul că muncim de acasă. Dacă îşi termină bine treaba şi la timp, angajaţii au posibilitatea să mai câştige nişte bani în plus oferind servicii către alte companii. Totodată, probabil că vom asista la o continuare a tendinţelor de anul trecut. Unele dintre companii vor fi în continuare afectate, unele vor opri angajările, în timp ce altele le vor creşte, fiind afectate pozitiv de pandemie. Tot mai mulţi oameni caută de lucru, fie pentru că au fost reduse salariile, fie că au fost reduse posturile. Numărul de aplicări a crescut de patru ori faţă de perioada de dinaintea pandemie. În 2021, sectorul IT&C rămâne cam la fel ca în anii trecuţi, tot mai mulţi şi-au dat seama că este foarte importantă componenta aceasta tehnologică. Deşi pare că băncile au avut de suferit, cresc fintech-urile, apar companii noi care au nevoie de profesionişti, lucrurile se schimbă în un mod destul de accelerat. Transporturile, ecommerce-ul, livrările la domiciliu au crescut foarte bine în 2020 şi ne aşteptăm să crească în continuare.”

     

    CE VA FI ÎN 2021. MACRO, FISCALITATE ŞI BĂNCI

    ►Economia ar urma să crească cu 3-5%, recuperând doar o parte din pierderea din 2020, însă totul depinde de campania de vaccinare şi de evoluţia situaţiei medicale. După primele nouă luni din 2020, PIB-ul avea o scădere de 5,1%.

    ►Cursul valutar va rămâne stabil, posibil împins de BNR la 5 lei/euro. Cursul a început anul 2021 la 4,8691 lei/euro, în scădere cu 0,01% faţă de cotaţia din ultima zi din 2020. Pe parcursul anului trecut moneda naţională s-a depreciat cu circa 1,88% faţă de euro, după ce în 2019 leul a pierdut 2,5% în raport cu monedă unică.

    ►Deficitul bugetar s-ar putea să se reducă la 7% din PIB, de la 9% din PIB în 2020.

    ►Salariile bugetarilor îngheaţă.

    ►Datoria statului va continua să crească cu încă cel puţin 100 mld. lei, până spre 60% din PIB.

    ►Şansa României stă în atragerea fondurilor europene: pentru investiţii, infrastructură, şcoli şi spitale.

    ►Rata NPL poate să revină pe creştere în 2021, după expirarea moratoriului de amânare a ratelor la credite, prelungit şi în acest an.

    ►BNR poate menţine dobânda-cheie la 1,5% sau poate să mai opereze ajustări, pe lângă controlul lichidităţii.

     

    CE VA FI ÎN 2021. OAMENI ŞI COMPANII

    ►Se vor deschide în continuare aproape 500 de magazine noi, în special pe format mic – proximitate şi supermarketuri.

    ►Telemunca va continua şi în 2021. Procentul angajaţilor români care lucrau de acasă a ajuns la 24%.

    ►Vor apărea insolvenţe în rândul firmelor slab capitalizate, după ce 2020 a fost anul cu cel mai redus număr de companii intrate în insolvenţă din ultimul deceniu.

    ►Va creşte interesul pentru case, în detrimentul apartamentelor, după o perioadă lungă de „work from home“ în care oamenii au realizat cât de important este spaţiul de acasă.

    ►Circa 65% dintre hotelieri spun că mai rezistă până în martie fără sprijin din partea statului.

    ►O listare de succes a UiPath la New York va crea un nou val de milionari din IT în România, care vor plasa bani în noi proiecte hi-tech.

    ►Agenţia de cybersecurity a UE, de la Bucureşti, va aduce în Capitala României toate marile companii de securitate cibernetică din lume.

  • Bulgaria deschide anul turistic 2021. Ce ţări sunt căutate de turiştii români pentru vacanţă

    Bulgaria este destinaţia cu care a început anul turistic 2021, dar în lunile următoare sunt anunţate disponibilităţi turistice în România, Egipt, Dubai, Turcia, Republica Dominicană, Zanzibar, anunţă Hello Holidays.

    Reprezentanţii operatorului de turism spun că începerea campaniei de imunizare a populaţiei se simte în vânzările agenţiei organizatoare, încă din primele zile ale anului fiind făcute mai multe rezervări pentru vacanţe în Dubai, Egipt, Turcia, Grecia şi Bulgaria pentru lunile de vară şi toamnă.

    Cele mai multe rezervări pentru Bulgaria au fost făcute, până acum, pentru jumătatea lunii ianuarie şi perioada vacanţei intersemestriale a elevilor, 30 ianuarie – 7 februarie.

    Pentru vacanţa la schi în Bansko tariful este de 19 euro/persoană/noapte la un hotel de trei stele cu mic dejun şi 23 de euro/persoană/noapte, la un hotel de patru stele.

    În Borovets tariful este de 35 de euro/persoană/noapte, la un hotel de patru stele cu demipensiune, iar în Pamporovo, 27 de euro/persoană/noapte, la un hotel de patru stele cu demipensiune.

    La cererea turiştilor, oferta poate include şi permisul pentru teleferic şi echipamentul de schi.

    În telecabinele dezinfectate periodic au voie numai patru persoane, ori familii de maximum şase persoane.

    De asemenea, în hoteluri sunt deschise centrele SPA, în care turiştii se pot relaxa după o zi petrecută pe pârtie.

    Tour-operatorul spune că cea mai solicitată destinaţie în ultimele luni, Turcia, are programe care încep în februarie. Este vorba de circuitele consacrate, Ziua Îndrăgostiţilor la Istanbul, Istanbul şi Comorile Orientului, dar şi de programe noi cu avionul şi autocarul în Capadoccia şi Antalya, Coasta Lycia şi Antalya, Turcia de Sud – Est, Turcia de Nord – Est, Istanbul – Coasta Mării Negre.
    Programele au o durată de la şase la 10 zile şi au tarife care pornesc de la 174 de euro.

  • Unde se poate călători în 2021: Ce ţări au graniţele deschise pentru români şi către ce destinaţii au agenţiile locale de turism pachete şi chartere?

    În 2021 călătoriile vor fi reluate, deşi nu într-un ritm similar celui din anii anteriori când cursele erau pline ochi, iar cerul era în permanenţă brăzdat de aeronave care mergeau dintr-un capăt în altul al lumii. Cifrele din anul de referinţă 2019 vor fi atinse abia în 2023 sau 2024 spun antreprenorii din turismul românesc.

    Momentan însă, în continuare multe destinaţii sunt închise vizitatorilor din dorinţa de a ţine sub control numărul de cazuri de Covid-19. Este cazul unor destinaţii exotice precum Seychelles sau Mauritius care în alţi ani primeau milioane de vizitatori străini atraşi de plajele divine şi de peisajele rupte din rai. Acum, condiţiile de intrare în aceste state sunt draconice, cu săptămâni de carantină şi mai multe teste – costuri suportate de vizitator – şi nu de puţine ori chiar şi acestea se aplică unui număr redus de turişti, din anumite ţări, unde numărul de îmbolnăviri este mic. Aceeaşi este situaţia şi pentru Indonezia, Thailanda sau Filipine.

    În acest context, unde se poate călători în primele luni din 2021?

    „La ora actuală, Egiptul e cea mai apropiată destinaţie pentru soare şi plajă, la o distanţă de doar trei ore cu avionul. Se mai fac zboruri în Antalya. Cine nu a apucat să călătorească anul acesta în această destinaţie, o poate face de revelion. Totodată, au apărut pentru prima oară în România câteva chartere pe destinaţii exotice precum Zanzibar sau Maldive, dar asta înseamnă zboruri de peste nouă ore”, spune Dan Goicea, CEO-ul agenţiei de turism Cocktail Holidays.

    Cererea pentru destinaţiile exotice a crescut considerabil în contextul în care multe dintre ţările cunoscute ca fiind destinaţii pentru sezonul de iarnă au anunţat că sezonul de schi din acest an este anulat sau în cel mai bun caz amânat. Astfel, turiştii, care în alţi ani mergeau către destinaţiile de schi, au ales anul acesta să meargă către ţările mai calde.

    Grupul Karpaten, unul dintre cei mai mari jucători din turism pe incoming, dar care operează şi destinaţii externe pentru români, a lansat la începutul lunii noiembrie primele curse charter către Maldive, iar cererea a fost atât de mare încât compania a fost nevoită să suplimenteze numărul de zboruri.

    „Am introdus primul charter România-Maldive la începutul lunii noiembrie, iar cererea ne-a depăşit orice aşteptări. Am suplimentat cu două zboruri în perioada Revelionului şi am introdus încă şase chartere în ianuarie şi februarie. E foarte probabil să prelungim operarea până în luna martie, pentru a reuşi să facem faţă tuturor solicitărilor“, spune Alexandru Mărginean, manager general Karpaten Turism – Divizia Turism Extern.

    Într-o perioadă în care numărul de destinaţii în care se poate merge fără restricţii e limitat, iar numărul de ţări cu un număr relativ mic de cazuri e şi el redus, românii s-au orientat către această destinaţie – Maldive.

    Un avantaj pentru Maldive e faptul că e de fapt un arhipelag format din aproape 1.200 de insule de corali grupate în jurul câtorva zeci de atoli. Astfel, de multe ori pe un atol sau o insulă e un singur resort. Mai mult, intrarea în ţară se face pe bază de test PCR Covid.

    Totodată, interesul e crescut şi pentru că se zboră direct, în premieră. În mod normal se zbura cu escală, cu companiile de linie.

    Destinaţiile exotice solicitate în mod tradiţional în perioada ianuarie-februarie sunt Thailanda, Republica Dominicană, Maldive, Mauritius, Bali, Mexic, Cuba, spun oficialii grupului Karpaten. Anul acesta, din cauza restricţiilor, multe dintre acestea sunt inaccesibile, astfel încât, în afară de Maldive, cele mai cerute vacanţe la început de 2021 sunt în Republica Dominicană. Există însă posibilitatea de a călători şi către Mexic, existând agenţii locale care oferă pachete în această ţară.

    “Republica Dominicană este cea mai populară destinaţie din Caraibe şi (…) oferim, în premieră, zbor direct operat de Gulliv Air. Vom introduce şapte chartere în perioada ianuarie – martie, iar de la finalul lui octombrie vom relua plecările săptămânale până la finalul anului”, mai spune oficialul Karpaten.
    O altă destinaţie la îndemână este chiar România, după cum spune Antonio Niţu, acţionar şi director general al agenţiei Aerotravel. Pentru sărbătorile de iarnă din acest an, agenţia de turism are pregătite pachete de călătorii în oraşele din România. Pe lângă destinaţiile interne, Aerotravel are şi pachete de călătorii în afara ţării, în destinaţii exotice ca Maldive, Zanzibar sau Republica Dominicană, cu preţuri care pornesc de la 1.800 de euro.

    „Este surprinzătoare cererea pentru destinaţii exotice, surprinzătoare într-un sens pozitiv, avem foarte multe vânzări în Maldive sau în Zanzibar. Menţionez că aceste vânzări sunt pentru pachete gata făcute de către turoperatorii care au pregătit aceste destinaţii sau pentru pachete pe care le împachetăm ad hoc. În mod sigur, existenţa unor zboruri charter este un mare plus“, precizează antreprenorul. El adaugă că oamenii îşi doresc să călătorească aşa cum o făceau în 2019 sau 2018, dar ţinând cont de restricţiile impuse de multe ţări, se orientează către astfel de destinaţii exotice unde e permisă intrarea.

    Destinaţiile exotice erau şi în anii trecuţi, în această perioadă a sărbătorilor de iarnă, printre preferatele turiştilor, dar anul acesta cererea e mai mare dat fiind că multe destinaţii de schi sunt închise.

  • Anul 2020, un roller coaster pentru turism: După un început de an foarte bun, hotelierii s-au confruntat cu scăderi record

    Pandemia şi restricţiile impuse de către autorităţi au afectat considerabil industria turismului din România, multe unităţi de cazare au fost nevoite să îşi suspende activitatea în perioada stării de urgenţă, iar ulterior cererea a scăzut semnificativ sub nivelul anului 2019, considerat cel mai bun an pentru turism.

    Restricţionarea călătoriilor în Europa, dar şi în lume, şi teama străinilor de a-şi mai petrece vacanţele în România s-a putut observa în statisticile de la Institutul Naţional de Statistică, unde se arată faptul că turiştii străini au fost într-un număr foarte mic faţă de alţi ani.

    Scăderile înregistrate în unităţile de cazare vin pe fondul efectelor pandemiei asupra indus­triei turismului, astfel că restricţiile impuse de către autorităţi pentru limitarea răspândirii viru­sului a stopat pentru moment activitatea multor operatori economici, mai ales a celor din industria turismului. Lipsa turiştilor străini cauzată de restricţiile impuse de către diversele state în privinţa călătoriilor a putut fi observată şi în luna octombrie, astfel că din totalul  de 493.000 de sosiri înregistrate în unităţile de cazare, doar 5% au fost ale turiştilor străini.

    În primele 10 luni ale anului trecut, în unităţile de cazare locale au sosit circa 11 milioane de turişti, dintre care 9,1 milioane de turişti erau români. Asta înseamnă că un sfert din totalul vizitatorilor din România erau străini. Piaţa locală nu este încă o destinaţie turistică de top, însă în ultimii ani începuse să mai câştige teren. Pandemia a pus însă pauza acestui fenomen.

    Cele mai afectate ramuri ale turismului sunt cel de corporate şi cel de balneo, hotelurile care mizau pe aceste sectoare ale turismului au avut mai mult de suferit de pe urma efectelor pandemiei faţă de hotelurile care îşi concentrau businessul pe turismul de leisure.

    Turismul de business a fost cel mai afectat având în vedere faptul că multe companii au renunţat la a-şi mai trimite angajaţii în delegaţii, iar odată cu acest sector al turismului şi industria evenimentelor a fost grav afectată de pandemie. Revenirea turismului de business este aşteptată cu circa 1-2 ani mai târziu faţă de revenirea turismului de leisure.

    Jucătorii din industrie spun despre anul 2020 că dacă pandemia nu ar fi izbucnit, ar fi fost cel mai bun an pentru turism, dupa o creştere continuă care s-a înregistrat în ultimii ani. Anul 2020 ar fi fost cel mai bun an pentru turism dacă s-ar fi păstrat trendul primelor două luni ale anului, având în vedere că ianuarie şi februarie au fost cele mai bune luni raportate la aceeaşi perioadă din ultimii ani.

  • Turismul în era COVID-19: Companiile tech se întrec să creeze o serie de „paşapoarte de vaccinare” prin care am putea intra pe teritoriul altor ţări în 2021

    De vreme ce vaccinurile anti-coronavirus continuă să fie distribuie în Europa şi Statele Unite, oamenii vor începe să călătorească şi să recupereze timpul pierdut de-a lungul ultimului an, însă posibilitatea unui paşaport de vaccinare va creşte constant în aceste condiţii, transmite CNN.

    În consecinţă, mai multe companii tech au început să dezvolte sisteme şi aplicaţii mobile care să afişeze detaliile testelor şi vaccinurilor pentru COVID-19, creându-se astfel un set de acreditări digitale de care am avea nevoie pentru a intra în stadioane, teatre sau pentru a avea acces pe teritoriul altor ţări.

    The Common Trust Network, o iniţiată a ONG-ului genevez The Commons Project şi Forumului Economic Mondial, a semnat în acest sens un parteneriat cu operatorii aerieni JetBlue, Lufthansa, Swiss Airlines, United Airlines şi Virgin Atlantic, dar şi cu alte câteva sute de sisteme de monitorizare a sănătăţii din Statele Unite.

    Totodată, aplicaţia CommonPass, asemănătoare proiectului Common Trust, poate genera un certificat de sănătate prin intermediul unui cod QR care poate fi arătat autorităţilor fără a dezvălui alte detalii importante. Pentru călătorii, aplicaţia listează o serie de condiţii de trecere la punctele de plecare şi sosire.

    De asemenea, International Business Machines (IBM) a început să proiecteze o aplicaţie numită Digital Health Pass, care le permite companiilor să filtreze oamenii vaccinaţi de cei nevaccinaţi. Informaţiile ar fi ulterior stocate într-un portofel smart.

    „Încrederea şi transparenţa rămân obligatorii în ceea ce priveşte dezvoltarea unui paşaport digital de sănătate şi oricărei alte soluţii care gestionează informaţii considerate sensibile. Confidenţialitatea rămâne o prioritate importantă pentru stocarea şi analizarea datelor în aceste vremuri complicate”, spune IBM.

    Până acum au fost raportate la nivel mondial 81.287.766 de infecţii cu virusul SARS-CoV-2 şi 1.775.149 de decese, potrivit Woldometers.