Tag: tranzactii

  • Băncile din UE ar putea vinde portofolii de credite de până la 100 miliarde de euro în acest an

     Instituţiile de credit au finalizat sau au în lucru la jumătatea anului tranzacţii cu astfel de active în valoare de 83 de miliarde de euro, faţă de 64 de miliarde de euro pentru întreg anul 2013, potrivit datelor firmei de consultanţă PwC, scrie Financial Times.

    Totalul pentru acest an ar putea ajunge la nivelul record de 100 de miliarde de euro, în contextul interesului foarte ridicat din partea managerilor de fonduri de investiţii, a declarat Richard Thompson, partener la firma de consultanţă PwC.

    În pofida accelerării vânzărilor, acestea reprezintă doar o mică parte din activele non-core de 2.400 de miliarde de euro înregistrate în bilanţurile băncilor europene, potrivit PwC. Totuşi, valoarea tranzacţiilor este în creştere, în contextul interesului investitorilor pentru împrumuturi din zona euro şi al presiunilor exercitate de Banca Centrală Europeană asupra băncilor pentru restructurarea activelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile din UE ar putea vinde portofolii de credite de până la 100 miliarde de euro în acest an

     Instituţiile de credit au finalizat sau au în lucru la jumătatea anului tranzacţii cu astfel de active în valoare de 83 de miliarde de euro, faţă de 64 de miliarde de euro pentru întreg anul 2013, potrivit datelor firmei de consultanţă PwC, scrie Financial Times.

    Totalul pentru acest an ar putea ajunge la nivelul record de 100 de miliarde de euro, în contextul interesului foarte ridicat din partea managerilor de fonduri de investiţii, a declarat Richard Thompson, partener la firma de consultanţă PwC.

    În pofida accelerării vânzărilor, acestea reprezintă doar o mică parte din activele non-core de 2.400 de miliarde de euro înregistrate în bilanţurile băncilor europene, potrivit PwC. Totuşi, valoarea tranzacţiilor este în creştere, în contextul interesului investitorilor pentru împrumuturi din zona euro şi al presiunilor exercitate de Banca Centrală Europeană asupra băncilor pentru restructurarea activelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Valoarea tranzacţiilor imobiliare a scăzut de 4,5 ori în trimestrul doi faţă de primele trei luni

     Astfel, în primul semestru, valoarea tranzacţiilor cu proiecte imobiliare a fost de 369 de milioane de euro, în creştere cu aproape trei ori faţă de perioada similară a anului trecut (125 milioane euro). În aceste condiţii, investitorii au cumpărat în primele şase luni proprietăţi a căror valoarea depăşeşte nivelul din întreg anul trecut.

    România se plasează, după valoarea tranzacţiilor imobiliare din prima jumătate a anului, pe poziţia a patra în Europa Centrală şi de Est, după Polonia, Rusia şi Cehia.

    Anul trecut, România a atras investiţii de 229 milioane de euro, în creştere cu aproape 25% faţă de 2012, iar în primul trimestru al anului trecut acestea s-au plasat la 85 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Valoarea coşului de cumpărături în tranzacţiile online, în creştere faţă de 2013

    “Conform estimărilor PayU, comerţul electronic îşi păstrează ritmul de creştere accelerat, în fiecare minut având loc aproximativ 70 de comenzi online, cu o valoare totală de 10,783 lei. De altfel, potrivit datelor din sistemul integratorului de plăţi, primele 5 luni ale anului au adus o creştere cu peste 30% a numărului de tranzacţii achitate online de către clienţii magazinelor online româneşti”, se arată într-un comunicat al PayU.

    Raportul arată şi că tot mai multe persoane folosesc dispozitive mobile pentru a face comenzi. Numărul tranzacţiilor realizate de pe telefoane mobile sau tablete a ajuns la 20% din total. În acest context, principalele tendinţe din industrie anunţă schimbări importante în comportamentul de consum al utilizatorilor online.

    “Evoluţia înregistrată pe toate segmentele arată o creştere a încrederii utilizatorilor în magazinele online şi o înţelegere a beneficiilor cumpărăturilor online”, explică Cristina Vrânceanu, Strategic Partnerships Executive PayU România. “Evoluţia unor segmente precum cel al jucăriilor, unde valoarea medie o depăşeşte chiar şi pe cea din fashion şi se apropie de IT&C, este un alt mod prin care ne putem da seama că achiziţiile online nu mai reprezintă o excepţie, ci sunt parte integrantă din viaţa unui număr tot mai mare de oameni.”

  • ASF reduce cu 25% comisionul perceput pentru achiziţiile de acţiuni

     Pentru tranzacţiile realizate de intermediarii care au calitate de “market maker” în raport cu instrumentul financiar tranzacţionat, comisionul perceput va fi de 0,04%, potrivit unui regulament publicat de Autoritate.

    Acelaşi comision de 0,04% se va aplica şi în cazul transferurilor cu obligaţiuni, inclusiv cele convertibile în acţiuni, cu drepturi de preferinţă şi drepturi de alocare.

    În cazul titlurilor de stat, ASF va percepe un comision de 0,0004% din valoarea tranzacţiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companii din Rusia vor să folosească tranzacţii în moneda Chinei, pentru a evita eventuale sancţiuni

     “În ultimele săptămâni am înregistrat un interes semnificativ al marilor corporaţii din Rusia pentru a începe să folosească diferite produse în yuani şi alte monede din Asia, precum şi pentru deschiderea de conturi în locaţii din Asia”, a declarat şeful diviziei din Rusia a Deutsche Bank, Pavel Tepluchin, pentru Financial Times.

    Un alt bancher de top din Rusia, directorul general al băncii de stat VTB, Andrei Kostin, a declarat că dezvoltarea utilizării altor monede decât dolarul este una dintre principalele obiective ale instituţiei de credit.

    “Având în vedere amploarea comerţului bilateral cu China, dezvoltarea decontării în ruble şi yuani este o prioritate şi lucrăm în acest scop în prezent”, a afirmat Kostin la o întâlnire cu preşedintele rus Vladimir Putin.

    Sancţiunile forţează companiile din Rusia să-şi reducă dependenţa de pieţele financiare occidentale, în timp ce băncile din Europa şi SUA au încetinit puternic creditarea de la anexarea regiunii ucrainene Crimeea de cărtre Rusia în luna martie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companii din Rusia vor să folosească tranzacţii în moneda Chinei, pentru a evita eventuale sancţiuni

     “În ultimele săptămâni am înregistrat un interes semnificativ al marilor corporaţii din Rusia pentru a începe să folosească diferite produse în yuani şi alte monede din Asia, precum şi pentru deschiderea de conturi în locaţii din Asia”, a declarat şeful diviziei din Rusia a Deutsche Bank, Pavel Tepluchin, pentru Financial Times.

    Un alt bancher de top din Rusia, directorul general al băncii de stat VTB, Andrei Kostin, a declarat că dezvoltarea utilizării altor monede decât dolarul este una dintre principalele obiective ale instituţiei de credit.

    “Având în vedere amploarea comerţului bilateral cu China, dezvoltarea decontării în ruble şi yuani este o prioritate şi lucrăm în acest scop în prezent”, a afirmat Kostin la o întâlnire cu preşedintele rus Vladimir Putin.

    Sancţiunile forţează companiile din Rusia să-şi reducă dependenţa de pieţele financiare occidentale, în timp ce băncile din Europa şi SUA au încetinit puternic creditarea de la anexarea regiunii ucrainene Crimeea de cărtre Rusia în luna martie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima veste bună de după criză: fuziunile şi achiziţiile au crescut cu o treime faţă de anul trecut

    La nivel internaţional, cea mai mare tranzacţie din primul trimestru a venit din telecomunicaţii, în SUA, acolo unde primii doi operatori de cablu, Comcast şi Time Warner Cable, au pus bazele unei fuziuni în valoare de 68 de miliarde de dolari.
    În Europa, piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A – mergers & acquisitions) s-a majorat cu 19% în primele trei luni, cel mai mare deal fiind în sectorul media, acolo unde Liberty Global, care deţine compania UPC, a preluat integral operatorul olandez de cablu TV Ziggo pentru 11 miliarde de dolari. Preluarea Ziggo este a doua mare tranzacţie în industria europeană a cablului TV şi telefoniei fixe în mai puţin de un an, după ce Vodafone a cumpărat în octombrie operatorul german Kabel Deutschland Holding în urma unei înţelegeri de peste 10 miliarde de dolari. De câţiva ani, în sectorul global de media şi telecomunicaţii există o luptă a preluărilor, similară cu cea care a început acum în sectorul farmaceutic.

    În februarie grupul Actavis, unul dintre cei mai mari producători de generice din lume, a cumpărat Forest Laboratories pentru 24 de miliarde de dolari, însă mai recent, în aprilie, Pfizer şi-a anunţat intenţia de a cumpăra AstraZeneca, o mişcare cu impact enorm în industria mondială a medicamentelor. Dacă tranzacţia se va finaliza, valoarea acesteia va fi de peste 120 de miliarde de dolari, cea mai mare din istoria producătorilor de medicamente.

    O altă mişcare în această zonă este cea dintre GSK şi Novartis, care fac schimb de active. Astfel, Novartis preia portofoliul de medicamente oncologice de la GSK pentru 14,5 miliarde dolari şi le cedează portofoliul de vaccinuri (mai puţin cele împotriva gripei) pentru 7,1 miliarde dolari.

    Tot în farma, grupul german Bayer negociază preluarea diviziei de produse de larg consum a Merck & Co. Nici canadienii de la Valeant nu stau degeaba şi oferă 47 de miliarde de dolari pentru compania Allergen (care deţine mărcile de medicamente Botox Cosmetics şi Vistabel, folosite la atenuarea ridurilor).

    După ce au pierdut patente pentru produse cu vânzări de miliarde de dolari şi cu tot mai puţine inovaţii în pipeline, companiile farma se bat acum din nou pentru a prelua noi companii. Este aceeaşi strategie pe care au mai folosit-o şi la finalul anilor ‘90 – începutul anilor 2000, când au apărut GlaxoSmithKline (GSK – ca urmare a fuziunii dintre GlaxoWellcome şi SmithKline Beecham) şi AstraZeneca (după ce suedezii de la Astra s-au înţeles cu britanicii de la Zeneca).

    Anul 2014 ar putea aduce şi cea mai mare tranzacţie din industria materialelor de construcţii din ultimele două decenii, cea dintre Lafarge şi Holcim. Pentru România, aceasta ar fi cea mai mare transformare a pieţei, după ce Lafarge şi Holcim vor fi nevoiţi să vândă cel puţin una din cele 4 fabrici din România pentru a putea fuziona.

    Frământări există în această perioadă şi în industria grea a Europei. GE, unul dintre cele mai mari conglomerate industriale la nivel global, este în discuţii pentru preluarea companiei franceze Alstom, producătorul trenurilor TGV. Mişcarea americanilor se loveşte însă de o rezistenţă în Franţa, acolo unde guvernul a emis un decret care îi permite să blocheze orice preluare de către străini a unor companii din sectoare economice considerate “strategice”.

    Consultanţii spun că şi România beneficiază de pe urma tuturor acestor mişcări ce au loc pe scena internaţională, în top aflându-se sectorul financiar, unde se aşteaptă consolidări, dar şi exituri ale unor jucători (care atrag automat şi intrarea altora).

    “În momentul de faţă se resimte în piaţă un interes sporit pentru tranzacţii. Putem vorbi despre o adevărată efervescenţă, însă este greu de spus câte tranzacţii se vor materializa în cele din urmă. Această efervescenţă are mai multe cauze. Pe de o parte îmbunătăţirea climatului economic european, ratele de creştere afişate de România, precum şi îmbunătăţirea ratingului de ţară au dus la o creştere a interesului investitorilor străini pentru piaţa românească”, spune Alexandru Medelean, director, liderul echipei de servicii integrate pentru antreprenori al PwC România.

    Totodată, situaţia tensionată dintre Ucraina şi Rusia îi determină pe unii investitori să se uite către oportunităţi de plasament în ţările din regiune, iar România este una dintre pieţele luate în calcul.

    Alexandru Medelean notează însă că există şi alte cauze de ordin intern care determină această tendinţă, cum ar fi faptul că multe dintre companiile antreprenoriale româneşti, care au trecut cu bine de criză şi şi-au consolidat poziţiile, caută acum oportunităţi de consolidare prin achiziţii.

    Consultanţii arată că interesul pentru România este evident atât din partea fondurilor de investiţii, cât şi a investitorilor strategici, fiind implicaţi în mai multe negocieri de anul trecut. “În practica noastră am resimţit un reviriment cert pe mai multe tipuri de tranzacţii, inclusiv consolidări în piaţa locală, investiţii străine noi, atât din zona de strategic cât şi de private equity, tranzacţii imobiliare. În mod indiscutabil, suntem implicaţi în semnificativ mai multe operaţiuni de M&A decât în perioada similară a anului trecut (…)”, au spus reprezentanţii Deloitte. Firma de consultanţă se aştepta la o intensificare a activităţii de fuziuni şi achiziţii şi estimează că aceasta va continua. Unele tranzacţii au impact direct în România, cel mai relevant exemplu fiind cel al deal-ului dintre Holcim şi Lafarge, dar şi semnarea unui acord între Pfizer şi AstraZeneca, care ar determina apariţia unui nou lider în piaţa farma locală.

    De la începutul anului, pe piaţa de M&A au avut loc tranzacţii precum preluarea Romprest, a World Class, a Praktiker sau Lemarco.În ochii investitorilor, România îşi păstrează atributele de piaţă mare, cu potenţial de creştere pe multe sectoare de bunuri şi servicii, cu resurse naturale şi “o forţă de muncă economică şi calificată”, însă sunt şi unele puncte slabe care persistă precum decalaje nerecuperate, lipsa unei viziuni pe termen lung sau birocraţia şi corupţia în insuficient regres.
    “Sentimentele sunt în ameliorare, mai ales datorită îmbunătăţirii majorităţii indicatorilor macro-economici, în primul rând PIB, şi a ratingului de ţară. Suntem deja într-un nou ciclu economic, de expansiune, ceea ce nu înseamnă că lucrurile vor continua să se amelioreze de la sine, fără eforturile şi contribuţia mediului de afaceri şi a responsabililor politici”, au spus reprezentanţii Deloitte.

    Consultanţii implicaţi în tranzacţii sunt de părere că sectorul financiar va livra cele mai multe deal-uri anul acesta, în condiţiile în care sistemul trece printr-o perioadă de consolidare şi au loc exituri în corelaţie cu intrarea unor investitori noi. Dar şi sectorul agricol şi cel al producţiei industriale se anunţă agitate. “Sectoarele producţiei industriale, îndeosebi subsectoarele care deservesc industria de automobile, îşi menţin poziţia de top în preferinţele investitorilor strategici din afara României, investitori care-şi doresc o platformă de producţie la costuri relativ scăzute, cu un capital uman bine pregătit din punct de vedere tehnic şi care adresează o piaţă de desfacere importantă atât pe plan local cât şi pe plan european”, spune Cornelia Bumbăcea, partener tranzacţii în cadrul PwC România.

  • Apple permite dezvoltatorilor să includă în aplicaţii tranzacţii cu monede virtuale

     Apple nu a menţionat direct bitcoin, însă regulile pentru dezvoltatori permit acum anumite “monede virtuale aprobate”. Aplicaţiile care folosesc monedele virtuale trebuie să respecte legislaţia, arată termenii Apple pentru dezvoltatori, transmite Bloomberg.

    Bitcoin este cea mai populară monedă virtuală.

    “Este un semn că ecosistemul se maturizează şi dobândeşte credibilitate. Cred însă în continuare că bitcoin este la început ca tehnologie, dar este acceptat din ce în ce mai mult”, a declarat Bill Lee, investitor în BitGo, care asigură utilizatorilor posibilitatea de a efectua tranzacţii securizate cu bitcoin.

    Antreprenorii cu interese legate de bitcoin se aşteaptă la o “explozie” a activităţii, în urma deciziei Apple, scrie Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Immofinanz: Investitorii imobiliari sunt mai prezenţi în România

    “În Praga, cererea de birouri a scăzut, dar cu toate acestea au avut loc tranzacţii cu spaţii de birouri, ceea ce arată că nu întotdeauna încrederea şi percepţia despre piaţă reflectă situaţia reală. Ne aşteptăm să vină investitori şi în România. Cred că au început să-şi arate faţa, însă nu îşi deschid încă portofelele, aşteaptă să vadă dacă piaţa a ajuns la nivelul cel mai de jos”, a spus Reidl.

    În opinia sa, Bucureştiul este ocolit de investitori deoarece piaţa locală a fost “supraîncălzită”, iar în criză chiriile au scăzut foarte mult, spre comparaţie cu Polonia sau Cehia, unde nu au fost corecţii atât de dramatice.