Tag: taxe

Ce rol are educaţia în mijlocul naturii în această ecuaţie a povestit în cadrul celei mai recente ediţii Smart Business Dan Prediger, unul dintre dezvoltatorii proiectului.

Sediul grădiniţei, un fost conac, se află în pădurea Băneasa, astfel copiii înscrişi acolo îşi petrec toată ziua în natură. Un alt aspect care diferenţiază Karin’s Kids Academy de alte grădiniţe este, potrivit lui Dan Prediger, faptul că s-au concentrat pe un tip de învăţare practică în locul uneia teoretice, cât şi pe stimularea şi dezvoltarea tuturor tipurilor de inteligenţă prin programele lor educaţionale.

Grădiniţa Karin’s Kids Academy Băneasa a fost deschisă în septembrie 2017, în urma unei investiţii de 4,8 milioane de euro, fiind singura din România cu sediul în pădure. Investiţia a fost făcută de trei oameni de afaceri români: alături de Dan Prediger, s-au aflat şi Florentin Oprea şi Andreea Dumitru, care şi-au propus să dezvolte un sistem educativ centrat pe stimularea şi dezvoltarea inteligenţelor multiple, prin educaţie outdoor.

Capacitatea grădiniţei este de 125 de copii, iar la finalul anului trecut, numărul celor înscrişi ajunsese la 107. Pentru 2019, şi-au propus să deschidă încă patru clase şi să ajungă la 200 de copii înscrişi.În prezent au 32 de educatoare în grădiniţă; o grupă este construită din trei educatori şi o îngrijitoare, iar la fiecare nivel de vârstă există câte un coordonator. Grădiniţa are însă şi un psiholog, precum şi un director educaţional.

Cum a ajuns Dan Prediger la acest business?
Antreprenorul a povestit în cadrul Smart Business că i-a plăcut dintotdeauna să facă afaceri: „Când eram copil, mă duceam şi luam sticle din tot cartierul, le spălam şi le duceam la centrul de colectare a sticlelor şi făceam bani”. Îşi aminteşte că avea 14 ani când a picat regimul comunist în România şi de atunci a început să facă tot felul de lucruri ca să câştige bani: la 17 ani avea un aparat de floricele şi primul angajat, iar la 18 şi-a deschis un centru de pâine în care vindea produsele cumpărate de la o fabrică de pâine. „Întotdeauna mi-a plăcut să dezvolt un business de la început şi să îl văd cum creşte.”

A studiat ulterior Dreptul, iar după absolvire s-a angajat ca avocat şi a lucrat pentru câteva multinaţionale timp de 10 ani. În 2009 a decis să ia o pauză de la avocatură şi s-a concentrat pe o afacere în Statele Unite, formată dintr-un lanţ de magazine care vindea servicii de telefonie, firma sa fiind un master dealer al primului operator telecom care a introdus internetul 4G acolo. S-a ocupat de acest business timp de cinci ani, până când ajunsese la 16 magazine, 170 de angajaţi, peste 1.200 de dealeri, cu venituri anuale de 6 milioane de dolari. „A fost un business foarte greu, în perioada respectivă dormeam trei ore pe noapte. Este greu să faci afaceri în America, fiindcă nu cunoşti mentalitatea lor, dar am învăţat mult şi am avut oportunitatea de a sta la masă cu oameni care conduceau corporaţii cu 6-7 miliarde de dolari cifră de afaceri anuală”, descrie el experienţa americană.

Crede că aceasta l-a ajutat să vină cu gândirea de business modelată acolo, iar principala lecţie, dar şi cea mai dureroasă pentru el, a fost că este greşit să porneşti cu o expansiune foarte mare, în contextul în care în Statele Unite pornise cu 10 magazine odată. „Nu ai timp să îţi aduci oameni în companie, pe care să îi pregăteşti şi care să facă lucrurile foarte bine.” De altfel, consideră că şi acum cea mai mare greşeală pe care ar face-o ar fi dacă ar deschide încă două-trei sedii de grădiniţă: Nu ai suficienţi angajaţi buni, iar calitatea scade.
La afacerea cu grădiniţe a ajuns în urma ideii care s-a născut încă din copilărie pentru el şi sora sa. Mama celor doi, de origine germană, preda această limbă, iar ei au crescut înconjuraţi de copii. Astfel, au decis împreună ca la maturitate să construiască o grădiniţă care să poarte numele mamei – Karin.

Spune că nu şi-au făcut calcule exacte referitoare la recuperarea investiţiei, dar şi-au fixat un obiectiv de extindere. „Ne-am calculat ce putem face astfel ca în trei ani să avem curajul să mai facem încă un sediu. Deocamdată noi suntem puţin mai sus decât ne-am proiectat, în sensul că avem o notorietate mult mai mare decât ne-am proiectat-o la început datorită faptului că suntem singura grădiniţă din pădure; foarte multă lume a început să vorbească despre noi şi asta ne-a ajutat.”

În următorii 15 ani şi-au propus să deschidă încă 5 sau 6 sedii de grădiniţă, iar după acest orizont de timp îşi doresc să convingă ministerul şi inspectoratul înspre orientarea către un tip de educaţie bazat pe practică. Din punctul de vedere al antreprenorului, problema principală cu care se confruntă astăzi sistemul educaţional din România se leagă de dublarea volumului de informaţii, iar estimările sunt ca peste ani ritmul dublării informaţiilor să fie mult mai rapid. „Concentrarea de a asimila informaţia nu va avea viitor – trebuie să ne concentrăm pe cât de rapid vor reuşi copiii să facă legături între informaţii; cât de repede se vor adapta la schimbări”, crede Prediger.

De altfel, Dan Prediger observă cum chiar şi părinţii încearcă să găsească tot felul de activităţi pentru copii, fie din comoditate, fie fiindcă vor ca ei să facă foarte multe lucruri: „Îi duc la trei tipuri de sporturi, apoi o să vadă când ajung la 10 ani că nu mai vor să facă niciun tip de sport şi vor avea o viaţă cât mai sedentară. Din păcate exagerăm foarte mult cu copiii şi încercăm să le oferim prea multe lucruri, când de fapt la vârsta asta au nevoie de joacă şi de dragoste.” Timpul petrecut cu ei trebuie să fie de calitate: „Dacă stai trei ore cu el, dar stai cu ochii în telefon şi el se mişcă în jurul tău, nu este suficient”.  

Taxele de şcolarizare la Karin’s Kids Academy variază între 700 de euro pentru programul scurt, de până la ora 15, 800 de euro până la ora 17 şi 900 de euro până la ora 18. Taxele includ şi masa, şi taxele administrative, şi toate opţionalele. Spre exemplu, la grupa mare, la programul cel mai lung, sunt 14 cluburi incluse – dans, karate, artă teatrală etc. Profilul părinţilor este al celor cu venituri peste medie.
Cum se face că taxa e mai mare, pe o lună, la grădiniţă decât taxa pe un an întreg la facultate? „Într-adevăr, taxele la facultate în România sunt ridicol de mici. La grădiniţă sunt destul de mari – chiar şi cea mai ieftină taxă; dacă aduni cât plăteşti într-un an de zile, o să vezi că plăteşti mai mult decât plăteşti la facultate.

Întotdeauna părintele o să investească foarte mult în copii”, răspunde Prediger. Subliniază însă şi că la o facultate există sute de studenţi care plătesc taxa, în timp ce în grădiniţă este un număr limitat de copii care generează un venit ce trebuie să acopere toate cheltuielile cu personalul. „Într-o facultate sunt sute de studenţi care acoperă salariile pentru 50, 100 de profesori, la noi în grădiniţă sunt 40 de angajaţi la 107 copii, practic avem aproape trei copii per angajat care trebuie să acopere cheltuielile. Sunt grădiniţe care au mers pe ideea de a avea un singur educator la grupă, noi avem trei şi o îngrijitoare şi de aici vine toată diferenţa asta de cheltuială.”

În ceea ce priveşte faptul că taxele pentru studiile universitare sunt la noi printre cele mai mici din Europa, spune: „Eu cred că mărirea taxei la facultate ar trebui să fie direct proporţională cu mărirea calităţii: dacă la facultăţile din România se va merge pe o învăţare pur teoretică, nu justifici de ce ai încasa mai mulţi bani. În momentul în care programele tale educaţionale se bazează foarte mult pe latură practică, atunci clar şi cheltuielile sunt mai mari şi trebuie să măreşti taxele”. Are şi un exemplu relevant în acest sens: nepotul său, student, îi povesteşte că lucrurile se întâmplă la fel ca în perioada propriilor studii: „Se duc în bancă, notează ce dictează profesorul, trebuie să înveţe, să meargă la cursuri, să ia examenele; atunci când termini facultatea ar trebui să ştii ceva, la noi, când termini facultatea, începi să înveţi să îţi faci meseria, ceea ce nu este OK”.

În încheierea emisiunii, Prediger răspunde fără ezitare întrebat de deciziile pe care le-ar lua dacă ar fi ministrul educaţiei: „Prima măsură pe care aş lua-o ar fi să înjumătăţim volumul de informaţii transmise în şcoli şi aş face mai multe proiecte practice. Nu este adult performant cel care ştie foarte multă teorie, adultul performant este cel care ştie să lucreze cu oamenii”. 

Educaţie de inspiraţie americană

Fondatorii Karin’s Kids Academy au lansat acest proiect şi programele educaţionale ale grădiniţei pornind de la ideea adultului performant. Ce înseamnă un adult performant şi ce a avut adultul performant în copilărie astfel încât să devină performant? „Nu este un adult performant cel care a învăţat 20 de poezii în copilărie şi cel care ştia la vârsta de 4 ani toate animalele de pe planetă; cei care au devenit performanţi au fost cei cărora în copilărie li s-a permis să facă diferite lucruri, să îşi descopere limitele şi să aibă curajul să se implice în anumite proiecte, să nu mai aibă teamă de eşec”, potrivit  lui Dan Prediger. Or asta şi-au propus ei să facă prin programele lor educaţionale – să îi încurajeze pe fiecare dintre copii să facă anumite lucruri, potrivit antreprenorului.
Acesta a avut anterior o afacere în Statele Unite, astfel copiii săi au petrecut mai mult timp acolo, iar el a observat anumite diferenţe între copiii din România şi cei din America şi nu se referă la gradul de inteligenţă, ci la latura emoţională. „Copiii din America sunt extrem de dezinvolţi, nu au niciun fel de barieră emoţională atunci când discută cu un adult.” Spune că sunt mai mulţi factori care au influenţat acel comportament: faptul că în America un adult se comportă cu copilul cu acelaşi respect cu care s-ar comporta cu un adult, iar în România adulţii au tendinţa să aibă „glumiţe” cu copiii pe care doar adulţii le înţeleg şi pe care copiii le-ar putea interpreta drept jigniri. Apoi, stând de vorbă cu copiii, şi-a dat seama că ei au o gândire extrem de practică: „Ei aveau în minte proiectat ceva real în viaţa reală în legătură cu toate discuţiile pe care le aveai cu ei”. Discutând apoi cu profesorii din America şi-a dat seama că se axează pe educaţia practică şi mai puţin pe educaţia teoretică, pe care sistemul educaţional din România este în continuare orientat. „Ai învăţat ceva, scopul tău este să memorezi ca a doua zi la examen să poţi să scrii tot ce ai memorat.” Prediger a studiat modelul americanilor de predare, ajungând la acest concept de stimulare şi dezvoltare a tuturor tipurilor de inteligenţă.