BusinessMagazin

Tag: taxa

  • Şoferii vor plăti la început o taxă de 7 lei pe autostrada Comarnic-Braşov – proiect

     “Valoarea de 2,73 miliarde euro reprezintă suma totală pe care statul român ar plăti-o pentru construcţia (pe o perioadă de 4 ani) şi pentru operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic – Braşov (pe o perioadă de 26 de ani), sub condiţia ca această sumă să fie disponibilă azi”, se arată într-o prezentare a proiectului, făcută publică de Ministerul Transporturilor la solicitarea premierului Victor Ponta.

    În condiţiile în care autostrada va avea o lungime 53 de kilometri, costul total pentru construcţie, operare şi întreţinere pe perioada concesiunii este cuprins între 51,5 milioane euro pe kilometru, în varianta fără credite, şi 159,5 milioane euro pe kilometru.

    Costul total de construcţie al autostrăzii, în baza ofertei câştigătoare a asocierii Vinci – Strabag – Aktor, este de 1,82 miliarde euro fără TVA. Construcţia propriu-zisă este estimată la 1,66 miliarde euro, la care se adaugă cheltuieli pentru servicii de inginerie şi proiectare de 109,7 milioane euro şi alte costuri (asigurări, inginer independent) evaluate la 54,8 milioane euro.

    Concesionarul va beneficia de trei categorii de venituri, respectiv plăţi de disponibilitate de la autoritatea publică, venituri din tariful de concesiune achitat de utilizatorii autostrazii, deduse din plata de disponibilitate, şi venituri din utilizarea infrastructurii secundare (chirii sau redevenţe achitate de entităţile care opereaza benzinării sau alte spatii de servicii), un procent de 60% urmând să revină autorităţii contractante şi să fie dedus din plata de disponibilitate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Jamie Oliver: Zahărul poate distruge vieţi şi ar trebui impozitat la fel ca tutunul

    Alimentele pe bază de zahăr pot provoca o criză de sănătate asemănătoare cu cea cauzată de fumat, astfel că ar trebui taxate în acelaşi mod ca tutunul, consideră Jamie Oliver.

    Maestrul bucătar mai spune că zahărul este “fără îndoială următorul rău”. “Zahărul este, sigur, următorul rău. Este, fără îndoială, următorul tutun, iar industria ar trebui să fie speriată. Şi ar trebui taxat la fel ca tutunul şi ca orice altceva care poate distruge vieţi”, a declarat Jamie Oliver, pentru publicaţia britanică Daily Mail.

    De asemenea, Jamie Oliver precizează că este de acord cu decizia luată de Franţa de a impune o taxă pentru băuturile dulci şi consideră că şi Marea Britanie ar trebui să urmeze acest exemplu.

    Potrivit unor estimări, britanicii consumă, în medie, 238 de linguriţe de zahăr în fiecare săptămână, de multe ori, fără să conştietizeze că alimentele procesate sunt atât de îndulcite. O treime dintre copiii britanici şi două treimi dintre adulţi sunt obezi sau supraponderali, iar numărul persoanelor care suferă de diabet s-a dublat în ultimele două decenii.

    Maestrul bucătar britanic Jamie Oliver, în vârstă de 39 de ani, a început să gătească în localul părinţilor săi, The Cricketers, din Clavering, Essex, la vârsta de opt ani şi foarte repede a făcut o pasiune pentru gătit, care nu l-a părăsit în perioada instruirii de la restaurantele Neal Street şi River Cafe.

    În 2002, el a deschis restaurantul Fifteen în Londra şi fundaţia de caritate asociată, The Fifteen Foundation, care continuă să instruiască persoane tinere dezavantajate pentru a deveni bucătari-şef. În momentul de faţă, mai sunt încă trei restaurante Fifteen în lume, la Cornwall, Amsterdam şi Melbourne, de curând Jamie deschizând şi un lanţ de restaurante centrale în Regatul Unit, care se numesc Jamie’s Italian.

    Restaurantele lui Jamie Oliver s-au înmulţit în ultimii ani, pe măsură ce renumitul maestru bucătar s-a folosit de celebritatea sa pentru a promova campanii ce militează pentru o mai bună alimentaţie a elevilor în şcoli şi pentru angajarea tinerilor în industria alimentară.

    Chestiunile ecologice au ocupat un loc proeminent printre interesele sale. Cartea lui de reţete culinare de criză, care îi învaţă pe cititori cum să evite să irosească alimentele, a fost promovată de campania Love Food Hate Waste, finanţată din fonduri guvernamentale, iar restaurantele sale îşi afirmă cu tărie angajamentul faţă de cauza reciclării.

  • Ungaria va creşte la 50% controversata taxă pe publicitate, care vizează grupul german RTL

    “Taxa pentru societăţile care realizează venituri de peste 20 de miliarde de forinţi (65 de milioane de euro) din publicitate va creşte de la 40% la 50%, începând din ianuarie 2015”, a anunţat, miercuri, Ministerul ungar al Economiei.

    Creşterea acestei taxe de către Guvernul condus de premierul conservator Viktor Orban vizează doar RTL Group, cel mai important grup european de media, care este prezent şi pe piaţa din Ungaria.

    RTL Group este singura companie de media din Ungaria care atinge acest prag financiar, de 65 de milioane de euro.

    RTL Group a anunţat, în luna octombrie, că a depus o plângere oficială la Comisia Europeană împotriva controversatei taxe pe veniturile anuale din publicitate ale companiilor de media care a fost adoptată în această vară de guvernul maghiar, după cum relata broadbandtvnews.com.

    Informaţia apărută în cotidianul maghiar Nepszabadsag a fost confirmată de responsabilul de comunicare al RTL Group, Andreas Meier, într-o declaraţie pentru AFP.

    “Această plângere se bazează pe numeroase elemente, inclusiv pierderile în privinţa asigurării pluralismului media”, a spus atunci Andreas Meier.

    Pentru RTL Group, o filială a grupului german de media Bertelsmann şi care operează pe piaţa audiovizualului maghiar televiziunea RTL Klub, această taxă este “punitivă şi discriminatorie”, întrucât ea afectează într-o manieră discreţionară această companie, comparativ cu alte televiziuni locale din Ungaria.

    În replică, reprezentanţii autorităţilor ungare au declarat, în octombrie, că sunt “pregătiţi” să apere această taxă, la fel cum au făcut cu taxele din alte domenii, precum cel bancar, care au fost de asemenea aplicate după venirea la putere a premierului conservator Viktor Orban, în 2010.

    “Nu este pentru prima dată când anumiţi agenţi economici încearcă să exercite presiune asupra guvernului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului maghiar, Eva Kurucz, într-un comunicat de presă.

    Ea a mai spus că fiecare trebuie să-şi achite obligaţiile care îi revin. “Câteva sute de companii vor plăti taxa, nu doar RTL”, a mai spus Eva Kurucz.

    Pe de altă parte, Comisia Europeană a denunţat la sfârşitul lunii iulie această taxă, prin vocea comisarului european pentru agenda digitală Neelie Kroes. Potrivit acesteia, legea care a impus această taxă are “un scop contrar valorilor europene”, relatează AFP.

    Parlamentul maghiar a adoptat, în luna iunie, controversata taxă pe veniturile anuale din publicitate ale companiilor de media, care a stârnit, înainte de a fi adoptată, protestul a peste 60 de televiziuni, radiouri, publicaţii şi site-uri de presă din Ungaria.

    Taxa ar urma să fie plătită de furnizorii de servicii media indiferent dacă ei operează ca o singură entitate sau ca un grup de companii asociate.

    Odată cu introducerea acestei taxe, se estimează că RTL va trebui să plătească o sumă de 12 milioane de lire sterline (14,7 milioane de euro), de nouă ori profitul său din 2013.

    Pe de altă parte, reprezentanţii televiziunii RTL Klub, care face parte din compania RTL Group, au spus că taxa pe veniturile din publicitate reprezintă o tentativă brutală a guvernului maghiar de a neutraliza cea mai mare companie de media din Ungaria, care “şi-a dovedit independenţa faţă de partide şi faţă de guvernare în ultimii 17 ani”.

  • Buturuga taxei mici care putea să răstoarne guvernul mare

    Manifestanţii au luat impunerea taxei drept o dovadă că guvernul Orban, cunoscut prin autoritarismul său, ar intenţiona să cenzureze libertatea de opinie pe internet. Faptul că aceste proteste, prevăzute să continue la 17 noiembrie, ziua când ar urma să se voteze legea, au reuşit în doar câteva zile să determine guvernul Orban să renunţe la ideea noii taxe se explică prin perioada foarte tensionată pe care o traversează guvernarea Fidesz, care în ultimele luni a devenit tot mai deschis ostilă faţă de UE şi SUA, inclusiv cu ameninţări din partea preşedintelui parlamentului ungar că dacă UE vrea să dicteze Ungariei ce să facă, atunci Budapesta ar trebui să ia în considerare ieşirea din Uniune.

    Răcirea relaţiilor cu Vestul derivă din sfidarea deciziei Bruxellesului ca ţările UE participante la proiectul gazoductului South Stream, iniţiat împreună cu Gazprom, să îngheţe proiectul. Şeful companiei energetice MVM, responsabilă de segmentul ungar al South Stream, a estimat chiar zilele trecute că lucrările vor începe în şase luni şi se vor încheia în 2017. Consecinţa ar putea fi ca noua Comisie Europeană condusă de Jean-Claude Juncker să sancţioneze Budapesta inclusiv cu tăierea unor fonduri, scrie presa ungară.

    În acelaşi timp, decizia Washingtonului de a impune interdicţii de călătorie în SUA pentru şase oficiali unguri acuzaţi că au încercat să dea mită unor firme americane, recentele admonestări ale Victoriei Nuland la adresa autoritarismului lui Viktor Orban şi participarea la protestele de stradă contra taxei pe internet a însărcinatului american cu afaceri la Budapesta i-au făcut deja pe unii oficiali şi susţinători Fidesz să suspecteze că SUA ar intenţiona să încurajeze în Ungaria un “Euromaidan” după exemplul ucrainean, spre a forţa căderea guvernului Orban.

  • Buturuga taxei mici care putea să răstoarne guvernul mare

    Manifestanţii au luat impunerea taxei drept o dovadă că guvernul Orban, cunoscut prin autoritarismul său, ar intenţiona să cenzureze libertatea de opinie pe internet. Faptul că aceste proteste, prevăzute să continue la 17 noiembrie, ziua când ar urma să se voteze legea, au reuşit în doar câteva zile să determine guvernul Orban să renunţe la ideea noii taxe se explică prin perioada foarte tensionată pe care o traversează guvernarea Fidesz, care în ultimele luni a devenit tot mai deschis ostilă faţă de UE şi SUA, inclusiv cu ameninţări din partea preşedintelui parlamentului ungar că dacă UE vrea să dicteze Ungariei ce să facă, atunci Budapesta ar trebui să ia în considerare ieşirea din Uniune.

    Răcirea relaţiilor cu Vestul derivă din sfidarea deciziei Bruxellesului ca ţările UE participante la proiectul gazoductului South Stream, iniţiat împreună cu Gazprom, să îngheţe proiectul. Şeful companiei energetice MVM, responsabilă de segmentul ungar al South Stream, a estimat chiar zilele trecute că lucrările vor începe în şase luni şi se vor încheia în 2017. Consecinţa ar putea fi ca noua Comisie Europeană condusă de Jean-Claude Juncker să sancţioneze Budapesta inclusiv cu tăierea unor fonduri, scrie presa ungară.

    În acelaşi timp, decizia Washingtonului de a impune interdicţii de călătorie în SUA pentru şase oficiali unguri acuzaţi că au încercat să dea mită unor firme americane, recentele admonestări ale Victoriei Nuland la adresa autoritarismului lui Viktor Orban şi participarea la protestele de stradă contra taxei pe internet a însărcinatului american cu afaceri la Budapesta i-au făcut deja pe unii oficiali şi susţinători Fidesz să suspecteze că SUA ar intenţiona să încurajeze în Ungaria un “Euromaidan” după exemplul ucrainean, spre a forţa căderea guvernului Orban.

  • TAXĂ pentru şoferii străini care circulă pe autostrăzile Germaniei. Care va fi cuantumul acesteia

    Potrivit unui proiect de lege prezentat vineri de Ministerul Transporturilor, posesorii de maşini înmatriculate în Germania vor putea deduce costul noii taxe din taxa pe care o plătesc pentru autovehiculele deţinute.

    Intenţia de a taxa nerezidenţii care circulă pe autostrăzile din Germania a fost anunţată încă de anul trecut. Introducerea taxei a fost una dintre condiţiile impuse de Uniunea Creştin Socială pentru a sprijini actuala coaliţie guvernamentală condusă de Merkel.

    “Se poate vedea că suntem fideli condiţiilor descrise în tratatul pentru formarea coaliţiei. Şoferii germani nu vor fi împovăraţi suplimentar”, a declarat vineri Merkel într-o conferinţă de presă la Berlin.

    Potrivit ministrului Transporturilor Alexander Dobrindt, “suprataxa pe infrastructură”, aşa cum este denumită noua taxă, va aduce venituri anuale la buget de până la 3,7 miliarde de euro.

    Cu toate acestea, costurile cu implementarea proiectului, estimate la 195 de milioane de euro, precum şi returnările de taxe pentru şoferii rezidenţi, în valoare de 3 miliarde de euro, fac ca cifra finală să fie mult mai mică, de doar 500 milioane de euro pe an.

    Contactaţi de Bloomberg, oficialii UE au declarat că este prea devreme să se pronunţe în privinţa unei posibile încălcări a normelor europene de către Germania.

    “Va trebui să analizăm textul final al legislaţiei”, a declarat Helen Kearns, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

    Germania este unul dintre pionierii autostrăzilor. În prezent, lungimea totală a reţelei de autostrăzi (Autobahn) depăşeşte 12.900 de kilometri. Autobahn, care deseori nu are limitări de viteză, a creat o cultură a automobilismului, ajutând BMW, divizia Mercedes-Benz a grupului Daimler şi brandurile Audi şi Porsche ale Volkswagen să domine piaţa maşinilor de lux.

  • Viktor Orban retrage proiectul privind taxa pe Internet

    “Taxa pe Internet nu poate fi introdusă în forma sa actuală (…) Nimic nu poate fi validat în aceste circumstanţe”, a explicat premierul conservator într-un interviu acordat postului public de radio.

    După o primă mobilizare duminică, zeci de mii de persoane au defilat marţi la Budapesta pentru a contesta proiectul de taxare a transferului pe Internet, pe care criticii săi îl consideră liberticid. Aceste manifestaţii sunt printre cele mai importante de la preluarea puterii de către Orban, în 2010.

    Opozanţii au anunţat organizarea unei manifestaţii “de celebrare” vineri seara.

    Înaintea iniţiativei anunţate vineri de premierul conservator, partidul său FIDESZ a încercat fără succes să dezamorseze criza, promiţând că taxa va fi plafonată la un echivalent de aproximativ 2 euro pe lună pentru consumatorii privaţi.

    Noul impozit, care ar urma să facă obiectul unui vot în Parlament la 17 noiembrie, a fost criticat sever de Comisia Europeană.

    Contestarea taxei pe Internet are loc în timp ce Orban, promotorul unor reforme controversate în privinţa presei şi justiţiei în primul mandat, se află în colimatorul Statelor Unite, care denunţă un regres al statului de drept în Ungaria.

    Washingtonul a declarat indezirabili pe teritoriul său şase oficiali pe care administraţia Obama îi suspectează de corupţie.

  • Primarul Timişoarei vrea să introducă o “taxă pe paragină”, pentru clădirile şi terenurile părăsite

    Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că a constatat că în oraş, dar şi în ţară sunt “o mulţime” de terenuri neîngrijite şi de clădiri degradate şi că doreşte ca la Timişoara, cel puţin, să fie introdusă o “taxă pe paragină”.

    “Constatăm că în Timişoara – dar putem face aceeaşi constatare şi în ţară – o mulţime de proprietăţi, terenuri şi clădiri, ajunse pe mâna unora şi altora, de o manieră care naşte semne de întrebare, sunt lăsate în paragină. Imaginea oraşului este afectată puternic de clădirile în paragină, unele chiar în curs de a se prăbuşi, altele prăbuşite, dar cu părţi din ziduri rămase. La fel este valabil pentru terenuri. Vedem terenuri pe care nici măcar nu şi le împrejmuiesc proprietarii, sunt pline de bălării. Vreau să introducem taxa pe paragină. Am făcut o tentativă de introducere a taxei pe turnuleţ, nu s-a putut, doresc acum să introducem taxa pe paragină prin care să apară creanţe fiscale pentru cei care nu sunt în stare să îşi valorifice proprietăţile”, a afirmat Nicolae Robu.

    Primarul a spus că nu rezolvă nimic dând amenzi proprietarilor, doarece aceste amenzi sunt atacabile în instanţă şi se prescriu în trei ani.

    “Dacă nu sunt în stare să îşi pună în valoare aceste proprietăţi, indiferent cum le-au obţinut, trebuie să plătească. Dacă ne limităm la amenzi, acestea sunt atacate în instanţă, iar după trei ani sunt prescrise”, a explicat el.

    Întrebat cum va fi încadrată această taxă, Robu a spus că nu există în Codul Fiscal o ”taxă pe paragină”, dar că neîngrijirea proprietăţilor afectează mediul înconjurător.

    “Avem în lucru această idee. Există o posibilitate de încadrare pentru că se afectează şi mediul. Nu există o rubrică în Codul Fiscal cu titlul de paragină, evident, dar există alte reglementări care pot fi încadrate acestei situaţii pentru că ele produc afectări ale mediului, ale sănătăţii oamenilor, ale aspectului oraşului”, a spus Robu.

    Întrebat, de asemenea, ce valoare va avea această taxă, Nicolae Robu a afirmat că valoarea va fi cât se poate de ridicată.

    “Valoarea va fi cât se poate de ridicată pentru că altfel nu are niciun sens. Doresc să fie o măsură care să îi determine pe proprietari să îşi cureţe terenurile şi să îşi îngrijească imobilele. Vom pregăti detaliile de aplicare”, a afirmat Robu.

    El a mai spus că o parte dintre clădirile degradate din oraş aparţin Primăriei Timişoara, dar că instituţia face tot ce îi stă în putinţă să le renoveze. El nu a putut preciza însă care este numărul clădirilor degradate care aparţin Primăriei.

    În anul 2012, primarul Nicolae Robu a vrut să introducă “taxa pe turnuleţ”. Această taxă ar fi urmat să fie plătită de cei care şi-au construit ilegal turnuleţe pe imobile, dar nu a putut fi aplicată deoarece nu s-a găsit o bază legală.

  • Tăriceanu, întrebat dacă ar mai susţine taxa auto: Fără niciun fel de ezitare

    Tăriceanu a fost întrebat dacă acum ar lua altă decizie privind taxa auto, măsură adoptată în timp ce se afla la conducerea Guvernului şi care a nemulţumit multe persoane, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Referitor la taxa auto, da, aş lua această măsură din nou, fără niciun fel de ezitare, pentru că eu vreau să susţin industria românească, nu să transform România în cimitirul de maşini vechi din Europa occidentală”, a răspuns Tăriceanu.

    Tăriceanu a făcut, joi, o vizită în Bistriţa-Năsăud, unde s-a întâlnit cu mai mulţi primari, cu susţinători din judeţ şi a mers în comunele Romuli şi Sânmihaiu de Câmpie, conduse de primari trecuţi de la PNL la partidul său.
     

  • Ministrul Finanţelor îi răspunde lui Nicolescu pe tema taxei de stâlp la sonde petroliere: Nu sunt pe teritoriu!

    Ea s-a pronunţat pe tema excepţiilor de la aplicarea taxei la solicitarea presei de a comenta declaraţiile ministrului delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, care a arătat că lui nu îi plac excepţiile.

    “Taxa se va reduce pentru toată lumea de la 1,5% la 1%, deci vorbim de o reducere de 33% din acest impozit începând de anul viitor. În ceea ce priveşte echipamentele off-shore – fiindcă de acelea discutăm – nu se găsesc pe teritoriul României sau în apele teritoriale, sunt la mai mult de 12 mile marine de ţărmul României. În lege, în amendamente, se defineşte foarte clar că este vorba despre construcţii speciale de pe teritoriul României sau în apele teritoriale ale României”, a spus Petrescu.

    Ministrul a arătat astfel că, la taxa pe stâlp, este vorba despre definirea bazei de impozitare, aplicată doar echipamentelor speciale de pe teritoriul României şi din apele teritoriale aferente.

    “Dacă ne gândim şi logic referitor la aceste echipamente off-shore, aici vorbim de a investi în nişte surse de energie alternative, de investiţii foarte mari şi costuri foarte mari care se fac pentru aceste extracţii şi noi nu vrem să descurajăm aceste investiţii şi surse de energii alternative, pentru că vrem să devenim independenţi energetic”, a conchis ministrul Finanţelor.

    Ministrul Finanţelor a anunţat recent că sondele petroliere din Marea Neagră vor fi exceptate de la impozitarea cu 1,5% pentru construcţiile speciale.

    Marţi, la conferinţa “Mediafax Talks about Energy-XII”, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, referindu-se la posibilitatea evocată de ministrul Finanţelor privind exceptarea de la plata taxei pe stâlp a sondelor petroliere din Marea Neagră, a declarat că nu îi plac excepţiile şi a pledat pentru o reducere aplicată tuturor firmelor.

    “Nu aş vrea să comentez declaraţii ale colegilor din Executiv. Mie, personal, nu-mi plax excepţiile. Taxa să scadă pentru toată lumea de la 1,5 la 1%”, a spus Nicolescu.