Tag: sport

  • Statistică îngrijorătoare: Jumătate dintre elevi au scutiri de la orele de sport

     “Dacă ne-am lua după situaţia scutirilor, ar însemna că avem o generaţie tânără bolnavă, incapabilă de efort, ceea ce nu este adevărat. De fapt, este doar o aparenţă pe care o creează cei care, cu o inconştienţă înfiorătoare, dau scutiri medicale unor copii care pot să desfăşoare activităţi sportive”, a spus Gabriel Ispas, care a participat la dezbaterea “Campionii se Nasc Acum!”, organizată de CNA.

    Gabriel Ispas a adăugat că, pentru a încuraja educaţia fizică în şcoli, Ministerul Educaţiei Naţionale a decis să ia două măsuri.

    “În primul rând, în toamnă, în prima lună de şcoală, vom avea o zi în care copiii vor face doar sport. Niciun copil nu va fi scutit de sport. Dacă un copil are o anumită dizabilitate, poate să aleagă ce sport să facă”, a spus Gabriel Ispas

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sportivii medaliaţi la Campionatele Europene de gimnastică, premiaţi cu 441.000 de lei de Ministerul Sportului

     Ministrul Nicolae Bănicioiu a anunţat în cadrul festivităţii că a dublat premiul pentru medalia de aur, astfel încât Larisa Iordache va încasa 28.000 de lei pentru locul 1 obţinut în concursul la bârnă. “Pentru performanţele obţinute, eu şi echipa ministerială am decis dublarea premiilor oferite pentru locul 1. Mă bucur că Nadia Comăneci ne-a făcut surpriza şi se află astăzi alături de noi. Este un model pentru toţi sportivii din România, este o adevărată «naşă spirituală» a sportului românesc”, a spus Bănicioiu.

    Conform legislaţiei în vigoare, sportivii sunt premiaţi cu 14.000 de lei pentru o medalie de aur, cu 8.400 de lei pentru argint şi 5.600 de lei pentru bronz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerele Sportului şi Culturii vor avea reprezentanţi în board-ul Oficiului Jocurilor de Noroc

     “Mi s-a explicat că, în Europa, o sursă importantă de finanţare pentru sport o reprezintă tocmai veniturile loteriilor şi ale celorlalte tipuri de jocuri. Nu jocuri sportive, ci jocuri de noroc, că acolo întotdeauna sunt bani, la jocurile sportive nu prea sunt, aşa că îi mai luăm de acolo încoace”, a spus Ponta într-o conferinţă privind domeniul sportului.

    El a confirmat că Guvernul a decis, miercuri, prin ordonanţă de urgenţă, înfiinţarea acestui oficiu.

    Surse oficiale au declarat, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, că Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă, înfiinţarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, instituţie care va asigura şi suportul tehnic pentru astfel de activităţi, statul estimând că va realiza venituri suplimentare pentru buget.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antreprenorul care a văzut toată lumea vrea să facă bani dintr-un sport de care puţini au auzit

    Are 36 de ani, a văzut toată lumea, a studiat management financiar bancar, a lucrat în industria hotelieră şi acum conduce un lanţ de pizzerii cu afaceri de 5,8 milioane de lei anul trecut. Cea mai recentă pagină a biografiei sale vorbeşte şi despre deschiderea unui club de squash, în parteneriat cu un polonez.Prima dată a jucat squash acum câţiva ani în Polonia în timpul deplasărilor pe care le avea aici în interes de lucru. “La întoarcerea în România am continuat.” În vara anului trecut s-a gândit să îşi deschidă propriul club, în parteneriat cu un manager din Polonia care supervizează activitatea Pizza Dominium în România.

    Lanţul polonez de pizzerii Pizza Dominium a intrat pe piaţa locală în septembrie 2007, iar Daniel Grigorescu se află la conducere încă de la început.
    Despre experienţa de a conduce o companie care abia se lansează pe piaţă el spunea anterior că a fost dificil, mai ales la început, când începea lucrul dis-de-dimineaţă şi ajungea acasă după miezul nopţii. L-a ajutat însă faptul că timp de nouă ani a lucrat pe vase de croazieră, unde muncea şi câte 14 ore pe zi, uneori şapte zile pe săptămână. Aşa a ajuns să vadă toată lumea şi să cunoască foarte mulţi oameni. Printre locurile sale preferate din lume se numără Ushuaia – cel mai sudic oraş al lumii, Saint Marteen şi Alaska, unde a mers la pescuit de somon.

    De-a lungul acestor nouă ani a făcut cursuri de barman, ospătar, somelier şi de asemenea şi-a luat un brevet în turism. A pornit de jos şi a ajuns la nivel de middle management. “Este un bagaj de cunoştinţe pe care greu îl acumulezi altfel.”A început să lucreze pe vase de croazieră deşi studiase management financiar bancar. S-a întors în România după ce s-a căsătorit şi a rămas aici.

    Astăzi el conduce un business de cinci localuri cu afaceri de 5,8 milioane de lei (1,3 milioane de euro) anul trecut. Înainte de Pizza Dominium a lucrat pentru fostul Hotel Bucureşti (actualul Radisson Blu). În momentul în care acesta a fost preluat şi a început procesul de renovare, Grigorescu ocupa funcţia de F&B manager – manager pe zona de baruri, restaurante şi room-service – în zona de aparthotel.

    Ulterior a mers în Polonia la interviul pentru poziţia de general manager pe care o ocupă şi astăzi. După două zile de discuţii şi teste a fost acceptat. Clubul de squash Squash4all este prima încercare proprie în business. “Credeam că este un business care va merge mai mult de la sine, însă nu este aşa.” De aceea îi dedică timpul său liber.

    Deşi ideea i-a venit acum aproape un an, clubul a fost deschis în noiembrie anul trecut pentru că au fost necesare câteva luni pentru a găsi un spaţiu potrivit. “Ai nevoie de o înălţime de minim cinci metri.” Dacă găsea spaţiul potrivit, chiria era prea mare şi invers. După mai multe luni de căutări a preluat un spaţiu de 500 mp pe calea Vitan, în spaţiul unei foste fabrici. Spaţiul permite amenajarea a şase terenuri de squash – fiecare teren are 65 mp -, însă din cauza costurilor ridicate cei doi asociaţi au realizat doar două.

    Costul doar al unui teren este de 30.000 de euro, însă acestuia i se adaugă altele precum sistemul de iluminat, de încălzire, vestiarele. “Am investit în acest business economiile noastre.” Planurile pentru acest an vizează deschiderea a două noi săli, însă pentru acestea Daniel Grigorescu vorbeşte de atragerea unui investitor care să vină cu măcar jumătate din sumă. “Planul este să îi rambursăm banii în câţiva ani, cu o dobândă corespunzătoare. Nu vrem un alt acţionar permanent, ci doar un investitor.” Ultimele două terenuri vor fi deschise când celelalte patru vor fi pline pe toate sloturile orare. “Ai nevoie de trei terenuri ca să faci profit.

  • Steaua-Chelsea. Cât de bogată este adversara Stelei

    Steaua Bucureşti va întâlni formaţia Chelsea Londra în optimile de finală ale Europa League, după ce londonezii au învins cu scorul general de 2-1 echipa Sparta Praga în şaisprezecimile de finală ale competiţiei. Hazard a înscris pe Stamford Bridge golul calificării pentru Chelsea în minutul 90+2.Echipa Steaua Bucureşti s-a calificat în optimile de finală ale Europa League, după ce a învins formaţia olandeză Ajax Amsterdam, în manşa secundă a şaisprezecimilor de finală, la loviturile de departajare.

    Culorile Chelsea Football Club sunt albastru şi alb. În aprilie 2012, clubul a fost apreciat drept al şaptelea cel mai valoros club de fotbal din lume de către revista Forbes, echivalent cu 473 de milioane de lire sterline (761 de milioane de dolari), Din 2003, clubul Chelsea este deţinut de miliardarul rus Roman Abramovici.

    Echipa Chelsea a fost fondată de Gus Mears în 1905. După moartea acestuia, în 1912, urmaşii săi au deţinut clubul până în 1982, când Ken Bates l-a cumpărat pentru o liră sterlină. Bates şi-a păstrat o parte dintre acţiuni şi a listat Chelsea la bursa de valori AIM, în martie 1996.

    În iulie 2003, Abramovici a cumpărat partea lui Bates de 29,5% din acţiuni pentru 60 de milioane de lire sterline, iar apoi a răscumpărat acţiuni de la alţi 12.000 de acţionari cu 35 de pence pe acţiune, completând preluarea cu o valoare totală de 140 de milioane de lire sterline. Alţi acţionari la momentul preluării mai erau Mattgew Harding cu 21%, BSkyB cu 9,9% şi alte entităţi financiare. După ce a câştigat 90% din acţiunile clubului, Abramovici l-a delistat de pe AIM, în august 2003. De asemenea, şi-a asumat datorii ale Chelsea Football Club de 80 de milioane de lire sterline, pe care le-a plătit în mare parte.

    Chelsea a devenit un brand global. Un raport din 2012 al agenţiei de consultanţă Brand Finance plasa Chelsea pe locul cinci în clasamentul cluburilor şi evalua brandul la 398 de milioane de dolari, în creştere cu 27% faţă de anul precedent. Chelsea Football Club este de asemenea clast pe locul şase în Deloitte Football Money League, cu venituri comerciale de 225,6 milioane de lire sterline.

    Echipamentul Chelsea este fabricat de Adidas din 2006, contractul fiind încheiat până în 2018. Parteneriatul a fost extins în octombrie 2010, într-o tranzacţie evaluată la 160 de milioane de lire sterline.

    Chelsea Football Club a mai colaborat în timp cu Umbro, Le Coq Sportif, Gulf Air, Grange Farms, Bai Lin Tea, Commodore International sau Amiga. Din 2012, Gazprom a devenit Global Energy Partner al clubului, într-un contract de sponsorizare de trei ani. Alţi sponsori mai sunt Delta Airlines, Audi, Thomas Cook Sport, BNI, EA Sports, Coca Cola, Dolce&Gabana.

  • Care este legătura dintre economisire, sport şi gramatică: Câţi bani strâng românii şi cât sport fac în funcţie de gramatica limbii

    Astfel, popoarele a căror gramatică asociază prezentul cu viitorul tind să aibă o abordare orientată mai puternic spre viitor, potrivit unui studiu al profesorului de economie comportamentală Keith Chen de la universitatea americană Yale, care împarte limbile vorbite în lume în două categorii în funcţie de cum este perceput conceptul timpului.

    “Actul economisirii depinde fundamental de înţelegerea faptului că persoana ta din viitor – pentru care economiseşti – este într-un fel echivalentă cu persoana ta din prezent. Dacă limba diferenţiază între prezent şi viitor, pare că te determină să disociezi uşor faţă de situaţia actuală de fiecare dată când vorbeşti. Asta face mai grea economisirea”, a declarat Chen pentru BBC Business Daily.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BIO: Dumitru Sechelariu, figură controversată a politicii şi sportului din Bacău

    Sechelariu s-a născut la 14 iulie 1958, a fost fratele fostului parlamentar Sergiu Sechelariu şi tatăl pilotului Doru Sechelariu. Dumitru Sechelariu a fost primar al municipiului Bacău în două mandate, în perioada 1996-2004, iar în 1992 a preluat FCM Bacău

    Presa a scris despre Sechelariu că este un “personaj care s-a visat Ştefan cel Mare” şi unul dintre cei mai cunoscuţi baroni ai PSD. Iniţial, Sechelariu a fost membru al PNL, după care a trecut la PSD, câştigând alegerile locale din 2000 în calitate de independent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea de Conturi a descoperit nereguli privind finanţarea clubului Petrolul Ploieşti

    Raportul Curţii de Conturi privind finanţele publice locale pentru anul 2011 în judeţul Prahova constată mai multe nereguli în ceea ce priveşte finanţarea clubului de fotbal SC FC Petrolul Ploieşti de către autorităţile locale din Ploieşti.

    Astfel, documentul citat evidenţiază, la capitolul “neînregistrarea în evidenţa contabilă a veniturilor şi cheltuielilor rezultate în urma asocierii unităţilor administrativ-teritoriale cu terţe persoane”, faptul că în cadrul activităţii de asociere dintre SC Fotbal Club Petrolul SA Ploieşti şi autorităţile locale din Ploieşti s-a constatat că “nu a fost condusă evidenţa contabilă a tuturor operaţiunilor efectuate în cadrul contractului de asociere, încheiat în vederea susţinerii echipei de fotbal Petrolul Ploieşti”, veniturile din asociere nu au fost comunicate Primăriei municipiului Ploieşti pentru înregistrare în contabilitate, iar cheltuielile şi plăţile făcute din aceste venituri nu au fost justificate cu documente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Corporatiştii descoperă că există viaţă după birou

    La 73 de ani, fondatorul companiei de îmbrăcăminte outdoor Patagonia, Yvon Chouinard, arată ca de 60. Este slab şi bronzat după orele de surfing, pe care îl practică în fiecare zi în care valurile sunt “decente”. În autobiografia sa, intitulată sugestiv “Let My People Go Surfing” (Lăsaţi-mi oamenii să meargă la surfing) scrie că nu i-au plăcut niciodată corporatiştii cu feţe palide pe care îi vedea în revistele din avion şi că, dacă va fi să ajungă vreodată un om de afaceri, o va face în felul său. Chouinard a ajuns la un business de mai bine de 400 de milioane de dolari, după ce a implementat un sistem de leadership bazat pe MBA. Nu e vorba nicidecum de MBA-ul clasic, ci de management by absence, un concept care se potriveşte de minune când îşi cheamă colegii de serviciu la reşedinţa sa din Ventura, California, pentru a se căţăra pe munţi sau pentru a se bucura de valuri. De fapt, rolul oficial al weekendurilor sportive este acela de a “testa” noile modele din gamă, în timp ce se caţără sau pescuiesc. Potrivit Wall Street Journal Magazine, puţinele momente în care Chouinard se luminează nu au nici cea mai mică legătură cu activitatea de la birou, ci cu “zăritul turturelelor lângă pontonul casei sale, noile încălţări cu crampoane din aluminiu pe care le-a desenat sau cel mai frumos val pe care l-a prins vreodată, în insula Moreea din sudul Pacificului.”

    Chouinard şi Andrei, un tânăr care lucrează de cinci ani într-o corporaţie din domeniul telecom, au în comun pasiunea pentru munte. Doar că, pentru Andrei, hobbyul, trecut în planul doi după ce s-a angajat, a prins contur din nou la serviciu. “Am găsit oameni cu care să pot face sportul pe care mi-l doream de mult. Suntem un grup de cel mult zece oameni care am face orice pentru munte”, spune Andrei. Până să intre în echipa de zece colegi, se bucura doar de plimbări pe munte, fără să treacă la “next level”, după cum spune chiar el în limbajul specific clădirilor din sticlă. Dincolo de faptul că în timpul petrecut împreună în afara serviciului oamenii se împrietenesc cu uşurinţă, sportul scoate la iveală şi adevăratul caracter. Andrei povesteşte: “Ne căţăram în Piatra Craiului, acum vreo doi-trei ani, când a început să plouă foarte, foarte tare, iar un membru al grupului a renunţat să mai stea cu noi doar pentru a-şi salva pielea şi ca să scape din situaţia respectivă”. Asta arată cum gândeşte de fapt el, deşi până atunci nu erau prea multe indicii legate de egoismul său”. Cele nouă ore petrecute zilnic la birou arată doar o faţă a individului, iar rolul sportului este şi acela de a da jos măşti, după cum explică tânărul. El remarcă faptul că tot mai mulţi din colegii săi au început să cocheteze cu mişcarea în timpul liber, ca urmare a kilogramelor în plus acumulate după multe ore peste progamul de la serviciu, dar şi din dorinţa de a reînvia o pasiune din copilărie. Facile sunt ciclismul sau alergatul, iar corporaţiile întreprind tot mai multe acţiuni în care să implice cât mai mulţi angajaţii. “Faptul că lucrezi într-o corporaţie îţi dă şi posibilitatea să te îndrepţi spre sporturi inedite, dat fiind că venitul e peste medie şi există şi oameni care să-ţi alimenteze dorinţa de a investi în pasiunea ta”, spune Andrei, care a cheltuit sute bune de euro pentru a-şi cumpăra hamuri, cârlige, carabiniere şi scăriţe, indispensabile pentru a sta atârnat pe o stâncă la 20 de metri înălţime.

    Sportul influenţează performanţa zilnică de la serviciu, susţin reprezentanţii Orange România, care remarcă faptul că persoanele cu un astfel de stil de viaţă sunt pozitive, mai pline de energie, mai implicate şi axate pe rezultate. În cazul companiei Glaxosmithkline, de exemplu, 40% dintre angajaţii grupului participă la evenimentele sportive susţinute de companie. Skoda Velo Challenge şi Prima Evadare au fost două dintre competiţiile de mountain biking la care a participat şi Andrei, alături de sute de corporatişti dornici să participe la concursul de ciclism pe teren accidentat. Olimpiada Corporaţiilor e un alt concurs internaţional pus la cale de companii fără ca angajaţii să plătească tocmai pentru a-i face să se apropie de sport. Conduita e aceeaşi şi la nivel de top management, dacă e să nu uităm spusele lui Pascal Prigent, CEO al GSK România: “La semimaratonul Bucureştiului, am reuşit să termin anul trecut într-o oră şi 29 de minute, clasându-mă astfel pe locul al treilea la categoria mea de vârstă.”

    Andrei e de acord că pasiunea pentru sport într-o corporaţie e şi o chestiune de imagine. Aşa se face că grupul celor care fac rafting, cum se întâmplă în cazul celor de la Nestlé, sau se caţără la 2.000 de metri altitudine, cum se întâmplă în cadrul operatorului telecom unde lucrează Andrei, sunt priviţi altfel, iar tânărul nu ocoleşte cuvântul “snobism”. Snobismul e oricum mai bine văzut comparativ cu cei care refuză să ia contact cu orice fel de sport alături de colegi, iar outsiderii cu traseu zilnic între birou şi pat se integrează mult mai greu în echipa în care lucrează. Sau, după cum spunea chiar Yvon Chouinard, e mai bine să ieşi din uniformitatea pe care o induc corporaţiile angajaţilor, iar sportul e cea mai sănătoasă cale pentru a te diferenţia: “În 1980, escaladam Marele Zid Chinezesc, în 2004 făceam surf în Pacific, în timpul liber fabricam echipamente de alpinism în atelierul din curte. Cu aceste amintiri rămâi tot restul vieţii, nu cu cele din faţa calculatorului”.

  • Cifră de afaceri record pentru Bayern Munchen în sezonul 2011-2012

    “Bayern Munchen are astăzi o bază economică solidă cum nu a avut niciodată în istoria sa de 112 ani”, a declarat Karl Hopfner, responsabilul financiar al clubului. Precedenta cifră de afaceri record, 312 milioane de euro, a fost înregistrată în 2009-2010, când Bayern a câştigat eventul în Germania şi a jucat finala Ligii Campionilor, pierdută în faţa echipei Inter Milano. În sezonul trecut, cifra de afaceri a bavarezilor a fost de numai 290,9 milioane de euro. Profitul operaţional Ebitda al grupării a fost de 69,3 milioane de euro, iar profitul după impozitare s-a ridicat la la 11,1 milioane de euro, cifre ce reprezintă de asemenea recorduri. Bayern a înregistrat profit pentru al 20-lea an consecutiv.

    Mai multe pe mediafax.ro