BusinessMagazin

Tag: spatiu

  • S-a lansat primul centru pentru dezbateri publice şi initiative civice din Bucureşti

    Astazi, 13 iunie 2016 s-a lansat « La firul ierbii », primul centru din Bucureşti pentru dezbateri publice şi iniţiative civice. Centrul se află într-un spaţiu neconvenţional : fosta hală industrială de la Industria Bumbacului.  Spaţiul de 230 mp este deschis publicului şi se adresează cu precădere grupurilor de cetăţeni activi sau de iniţiativă cetăţenească, organizaţiilor non-guvernamentale, autorităţilor publice locale din Capitală, comunităţii creative, sectorului de business implicat în acţiuni de dezvoltare urbană sau de mobilizare comunitară.

    Investiţia totală este de sub 50.000 de euro, dar va continua pe parcurs. Din suma totală, 10.000 euro provin din bursa secţiei de Design urban – programul Mobilizăm Excelenţa, finanţat de Porsche România şi dezvoltat împreună cu Fundaţia comunitară Bucureşti; 2.200 euro din concursul de vot public pentru accesibilizarea spaţiului pentru persoane cu dizabilităţi, iar 15.000 euro provin din finanţarea proiectului Urban Inc (Centrul pentru Investigaţii urbane) de către Fondul pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

    De la dezbateri publice la întâlniri de asociaţii de proprietari de bloc, de la proiecţii de filme pe teme utile dezvoltării oraşului la evenimente ale grupurilor cetăţeneşti de initiaţivăsau  mese rotunde – La firul ierbii va fi deschis pentru bucureşteni şi îşi propune să devină un spaţiu ce încurajează dialogul, colaborarea şi implicarea tuturor actorilor sociali (cetăţeni, autorităţi).

    « La firul Ierbii a apărut din nevoia de a aduce împreună cetăţenii şi autorităţile şi de a crea un spaţiu primitor care să faciliteze dialogul între aceste entităţi. Credem în importanţa dezbaterilor civice pentru evoluţia societăţii. Bucureştiul are nevoie mai mult ca oricând de un cadru propice în care acestea să se desfaşoare. La firul ierbii este un prim pas şi sperăm să devină un model de replicat în mai multe oraşe din ţară » declară Iulian Canov, Urbanist Wolfhouse Productions, parte din grupul de intitiativa La Firul Ierbii.

    Spaţiul a găzduit până in prezent evenimente precum: expoziţie în cadrul Romanian Design Week şi finalul circuitului Noaptea Muzeelor; dezbaterea electorală între candidaţii la Primăria Sectorului 4, cu focus pe dezvoltarea zonei de sud de-a lungul Dâmboviţei; Zilele Deschise ale Economiei Circulare la Bucureşti – atelier participativ cu tema“Transformarea deşeurilor textile în resurse!“ Y plan – atelier de intervenţii urbane pentru elevi de liceu.

  • Legea antifumat schimbată de senatori: Se poate fuma în interior, în spaţii separate şi izolate

    Legea antifumat a fost modificată marţi de senatori, prin refefinirea spaţiului public închis – acesta fiind încadrat de pereţi de jur împrejur, prin permiterea fumatului în spaţii separate, complet izolate şi inscripţionate, informeaza Mediafax.

    “Prin spaţiul public închis se înţelege orice spaţiu accesibil public sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este încadrat de pereţi de jur împrejur, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, cu excepţia spaţiilor cu destinaţie locativă”, potrivit unui amendament propus de Comisia juridică, adoptat în plen cu 76 de voturi “pentru”.

    De asemenea, noile modificări presupun şi permiterea fumatului în spaţii special amenajate destinate exclusiv pacienţilor din spitalele de psihiatrie.

    “Fumatul este permis în spaţii separate, complet izolate şi inscripţionate special pentru această destinaţie, precum şi pe terase exterioare amenajate în acest scop”, prevede un alt amendament, propus de Comisia de sănătate.

    Senatul este prima cameră sesizată pentru acest proiect de lege, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

  • Un aligator ”imposibil de mare” a apărut pe un teren de golf, stârnind controverse puternice

    Internetul a devenit spaţiul unde s-au stocat rapid nenumărate replici şi comentarii despre un aligator gigant care se plimba pe un teren de golf în Florida.

    Aligatorul a fost numit “imposibil de mare”. Dar oare este într-adevăr atât de extraordinar?

    Ken Rice, directorul departamentului de Cercetări Acvatice al Centrului Geologic din Statele Unite ale Americii, spune că e greu de estimat din filmuleţ ce lungime are aligatorul.

    Vezi aici aligatorul ”imposibil de mare” şi ce s-a întâmplat după apariţia lui!

  • Mega Mall a investit 650.000 de euro într-o rampă rapidă de acces pentru maşini

    Centrul comercial Mega Mall Bucuresti a inaugurat o cale rapidă de acces pentru maşini, in urma unei investitii totale de 650.000 de euro.

    Rampa are o lungime de 160 de metri, înălţime comparabilă cu cea a unui bloc de 10 etaje şi permite parcurgerea celor şapte niveluri de parcare ale centrului comercial în 30 de secunde.

    Parcarea Mega Mall are o capacitate totala de 3.000 de locuri, dispuse pe 7 niveluri, dintre care 1.000 sunt situate pe acoperis. Prin intermediul rampei, vizitatorii centrului comercial pot ajunge direct la zona de food court si divertisment de la nivelul doi.

    Mega Mall este cel mai nou centru comercial inaugurat in Bucuresti de grupul de investitii si dezvoltare NEPI. Centrul comercial este rezultatul  unei investitii de 165 de milioane de euro şi are o supfaţă totală de 230.000 metri patrati. Mall-ul dispune de un spatiu inchiriabil de 75.000 de metri patrati, dispusi pe 4 niveluri, si gazduieste in prezent 220 de magazine.

     

  • Fondatorul Amazon crede că se poate salva planeta dacă industria grea este mutată în spaţiu

    Jeff Bezos, fondatorul celui mai mare retailer online din lume, Amazon, crede că planeta poate fi salvată prin stoparea încălzirii globale şi prevenirea consumării resurselor, dacă industria grea va fi mutată în spaţiu.

    Bezos este fondatorul Blue Origin, o companie aerospaţială privată care produce rachete ce pot fi reutilizate şi alte vehicule spaţiale, scrie Go4it.

    Blue Origin nu are printre priorităţi colonizarea planetei Marte, care se află în capul listei companiei rivale SpaceX.

    „Cred că trebuie să mutăm în spaţiu industria grea pentru a salva Pământul”, a declarat Bezos la Code Conference 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce spun balcoanele din Bucureşti despre locuitorii Capitalei

    Ce obiecte ţin bucureştenii în balcoane, cum preferă să îşi amenajeze aceste spaţii şi ce activităţi desfăşoară în cadrul acestora sunt câteva din întrebările la care răspunde un studiu desfăşurat între 4 şi 29 aprilie de Cult Market Research împreună cu studenţii practicanţi ai Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială.

     

    Participanţii la studiu au afirmat că obişnuiesc să îşi urmărească vecinii de pe balcon, susţinând că sunt urmăriţi, la rândul lor, de aceştia. Balcoanele bucureştenilor sunt de cele mai multe ori mici, înghesuite, dezorganizate şi mai puţin îngrijite decât celelalte spaţii ale locuinţelor. Balcoanele sunt mai degrabă extensii ale locuinţei, nu spaţii independente ce ar putea fi folosite pentru relaxarea locatarilor. Bucureştenii care au deschis uşa celor care au realizat studiul utilizează balcoanele mai degrabă ca spaţii de depozitare sau de uscare a rufelor. În aceste încăperi se ţin ascunse de ochii curioşilor proviziile de iarnă, produsele de îngrijire a locuinţei şi alte obiecte, cu mai multă personalitate, precum: unelte, biciclete sau narghilele. Uscătoarele de rufe şi dulapurile sunt obiectele cel mai frecvent întâlnite în balcoanele bucureştenilor, acestea având roluri utilitare în cadrul locuinţelor.

    Din vizitele etnografice, cercetarea a scos la iveală patru tipuri de balcoane ce pot fi descoperite în locuinţele din Bucureşti. Balconul ca spaţiu de depozitare este cel mai întâlnit tip, în acest loc fiind adunate obiecte diverse ce pot fi recunoscute rapid. Fratele balconului ”depozit” este balconul dezordonat. Aşa cum îi zice numele, dezordinea este cea care nu îţi permite să identifici cu uşurinţă obiectele depozitate.

    Balconul – spaţiu al relaxării este mai rar întâlnit decât celelalte tipuri, însă odată ce ai intrat în el, privirea îţi este încântată. În interiorul acestor balcoane, fotoliile confortabile şi măsuţele de cafea te invită să iei o binemeritată pauză de relaxare şi să savurezi un ceai sau un pahar de vin la sfârşitul zilei.

    Unii dintre locuitorii capitalei au decis să îşi transforme balconul într-un spaţiu dedicat pasiunii lor, astfel a luat fiinţă categoria balconul – atelier. În aceste spaţii sunt rapid identificate instrumentele şi uneltele ce fac posibile noi creaţii.

    O subcategorie “bonus” este balconul – înghesuit. Unii dintre locuitorii apartamentelor vizitate au menţionat că lipsa spaţiului este principala problemă pentru aceştia. De aceea, indiferent de categoria în care se încadrează balconul bucureştenilor, acesta poate fi identificat ca un balcon înghesuit.

    Balcoanele vizitate sunt spaţii pe care le împart, în medie, trei persoane. Uneori, bucureştenii intervievaţi privesc de la balcon în “curtea vecinului”, dar nu se simt nicicum vinovaţi pentru că vecinii lor fac acelaşi lucru: „Da, da şi din plictiseală mai fac asta, de distracţie şi da, mai ies, mai ies pe balcon dacă e vremea frumoasă, mai fac asta.” (Femeie, 20 de ani). Cu toate că unele dintre obiectele depozitate pe balcon sunt neimportante, acestea continuă să fie păstrate deoarece, cel puţin declarativ, vor fi supuse unor recondiţionări, vor fi refolosite sau vor fi donate: “Am diverse perechi de tenişi şi adidaşi. Mă gândesc, uneori, că poate o să ajung să le donez cuiva care ar putea să le folosească în continuare.” (Bărbat, 19 ani).

    Chiar dacă dezordinea este unul dintre aspectele care îi nemulţumeşte pe participanţii la studiu, ei recunosc că sunt mai degrabă preocupaţi să cureţe alte încăperi ale locuinţei decât balconul: ,,Asta mi se pare o întrebare-capcană, dar voi răspunde! Să zic… de două ori pe an…  maxim… fac curăţenie generală.” (Bărbat, 24 de ani).

    Mai mult decât atât, pentru unii dintre participanţii la studiu, balconul este un spaţiu al riscului. De la balcon pot fi pierdute diverse obiecte din locuinţă precum telecomenzile sau telefoanele mobile. “Când scutură lumea pilotele şi găseşti jos, pe ciment, telecomenzi, multe telecomenzi…. Şi un telefon a căzut odată. S-a făcut praf, ţăndări şi nu a mai putut fi reparat.” (Femeie, 20 de ani)

    Dacă locuitorii intervievaţi şi-ar renova balconul, ei ar opta pentru vopsele în culori neutre, ar aloca sarcinile unor rude sau unor meşteri pricepuţi şi ar investi, în medie, 1000 de lei.

  • Benzinăria cu cele mai mici preţuri, subiect al unui artist local

    O benzinărie care se putea lăuda cu cele mai mici preţuri din San Francisco, Arco, a devenit subiect al unui proiect realizat de un artist local, Mike Krouse, proprietar al unui bar cu spaţiu de locuit în apropiere de aceasta, scrie San Francisco Chronicle.

    Krouse s-a gândit la începutul anului 2013 să fotografieze benzinăria în fiecare zi, având grijă să surprindă de fiecare dată panoul cu preţuri, într-o vreme în care combustibilii se tot scumpeau. După ce a adunat 365 de imagini le-a asamblat într‑un colaj intitulat ”The Arco Project„ (”Proiectul Arco„), pe care l-a expus pe un panou de afişaj stradal pe care a reuşit să-l închirieze abia anul acesta, într-un loc de unde să poată fi văzut bine de toţi participanţii la trafic.

    Cei care trec pragul barului lui Krouse, amenajat sub formă de galerie de artă unde se servesc băuturi alcoolice, pot vedea şi partea a doua a proiectului, care cuprinde explicaţii şi câteva imagini din colaj mărite.

  • Căutând extratereştri, cercetătorii americani au avut parte de o surpriză. ”Prima neclaritate este, astfel, rezolvată”

    Astronomii americani au folosit o variantă îmbunătăţită a Ecuaţiei Drake, pentru a estima numărul de civilizaţii inteligente care au existat până acum în Univers.

    Noua metodă include date recente, obţinute cu ajutorul satelitului  Kepler, privind numărul de exoplanete care ar putea adăposti viaţă. Cercetatorii au adaptat, de asemenea, ecuaţia, cu scopul de a identifica numărul de civilizaţii care există în prezent spaţiul cosmic.

    Vezi aici ce surpriză de proporţii au avut parte cercetătorii americani în cadrul acestui experiment!

  • Şi-a început cariera cântând pe stradă la acordeon, iar acum deţine un imperiu de 2,5 miliarde de dolari

    De origine canadian, Guy Laliberte şi-a început cariera cântând la acordeon, mergând pe sârmă şi postând, în mai multe ocazii, ca fachir.

    El a pariat tot ce avea atunci când a decis să aducă o trupă de circ din Quebec la Festivalul de Arte din Los Angeles, în 1987. Pariul său s-a dovedit însă a fi unul câştigător, iar trupa adusă de Laliberte a devenit faimoasa Cirque du Soleil.

    Astăzi, Guy Laliberte este CEO al Cirque, jucător profesionist de poker şi turist în spaţiu. El are o avere estimată la 2,5 miliarde de dolari.

    Show-urile celor de la Cirque du Soleil necesită o pregătire îndelungată, iar eforturile logistice sunt uriaşe, ceea ce înseamnă că şi riscurile sunt mari. Tocmai de aceea, artiştii sunt cunoscuţi pentru  poliţele de asigurare complexă care să le ofere acoperire în cazul celor mai neprevăzute evenimente. Spre exemplu, pentru concertele din România, asiguratorii au creat o poliţă specială care acoperă evenimente multiple şi riscuri diferenţiate, astfel încât să ofere acoperirea de care organizatorul avea nevoie.

    Poliţa includea, printre altele, şi riscurile către terţi, daunele rezultate în urma folosirii focurilor de artificii, daune care pot apărea în aranjarea decorului, eventualele pagube rezultate din  încurajarea participării publicului, pagube provocate ca urmare a folosirii structurilor de scaune temporare sau cele cauzate de acte de acrobaţie şi, desigur, o componentă de protecţie a spectatorilor.

  • Doi ardeleni au dat lovitura cu afacerea lor deschisă în 10 metri pătraţi în Bucureşti

    Doi tineri din Cluj s-au îndrăgostit de aroma cafelei şi, cu ajutor din partea unui brand cunoscut, au deschis un mic coffee shop în Bucureşti. Urmează o nouă locaţie, în centrul Capitalei, iar tinerii sunt încrezători că vor putea oferi în continuare espresso de cea mai bună calitate.

    Vlad Buda şi Dan Ursan, doi tineri de 27 de ani, se cunosc de când erau copii, dar au decis 
de-abia anul trecut să pună bazele unui business. 
„Ne-am cunoscut la grădiniţă, deci ne ştim de aproape 25 de ani. Am şi lucrat împreună încă din 2006, dar cu mici pauze“, povestesc cei doi antreprenori.

    Vlad şi Dan au pornit o „afacere cu suflet“, prin care vor să împartă şi altora pasiunea lor pentru cafea. Steam Coffee Shop este o minicafenea într-un spaţiu de doar 12 metri pătraţi, înspre zona de nord a Capitalei, de unde clienţii pot cumpăra doar produse „to go“.

    De unde însă pasiunea pentru cafea? „Am lucrat mult în domeniul ospitalităţii, dar nu am avut neapărat legătură cu produsele din cafea“, povesteşte Vlad Buda. „În 2010 am participat la o competiţie de barista, iar acolo am fost jurizaţi de campionul naţional al Greciei la proba de cafea la filtru. După concurs am stat vreo nouă ore de vorbă şi ne-a explicat ce-am făcut bine, ce-am greşit şi aşa mai departe. Noi nu înţelegeam cum poate să bea atât de multă cafea, cerea un espresso la fiecare zece minute. Între timp a ajuns campion mondial la proba de cafea la filtru.“

    Şi-au transformat pivniţa în cea mai tare afacere din Bucureşti. Acum recunosc şi ei că au dat lovitura şi fac o grămadă de bani

    „După acel moment, am început să exersăm în fiecare zi“, continuă Dan Ursan. „Mergeam cu câteva minute înainte să se deschidă barul unde lucram şi încercam diverse lucruri pe care le găseam pe internet, pentru că alte surse de a învăţa nu prea există.“

    Un an mai târziu, au decis să plece în străinătate pentru a lucra şi au ales Berlinul. Au fost aproape să deschidă un coffee shop în Germania, dar s-au răzgândit în ultimul moment. „În primă fază am vrut să pornim o afacere la Berlin, chiar găsisem acolo pe cineva cu bani care era dispus să ne ajute. Dar exact înainte de semnarea actelor, am realizat că asta ne-ar fi obligat să rămânem acolo, iar noi nu eram convinşi că ne dorim asta.“

    Tinerii antreprenori nu au renunţat la idee şi s-au întors în ţară, însă lucrurile au devenit ceva mai complicate. „Ne-am întors la Cluj cu intenţia de a deschide o locaţie mai mare, ne gândeam şi la un spaţiu în care să servim ceva de mâncare. Apoi ne-am lovit de legislaţie, aşa că am rămas doar la cafea. Am încercat prin Cluj vreo 7-8 luni, am tot căutat spaţii, dar acolo există o singură zonă unde poţi avea succes cu un astfel de business, şi acolo chiria e foarte scumpă“, îşi aminteşte Vlad Buda.

    Colegul său, Dan Ursan, explică cum au ajuns în Bucureşti. „Când eram aproape să renunţăm, am discutat cu Mihai Panfil de la Origo, care ne este şi un foarte bun prieten, iar el ne-a propus o colaborare, a propus să deschidem un coffee shop în Bucureşti. Ne-am mutat în Capitală anul trecut în mai, iar afacerea am pornit-o în decembrie.“

    CONTINUAREA ÎN PAGINA A DOUA –>>>