Este vorba despre SSSS.
Tag: securitate
-
1.400 de participanţi din 30 de ţări la DefCamp, cea mai mare conferinţă de securitate cibernetică din Europa Centrală şi de Est
În cadrul acestei ediţii, au fost reprezentate peste 450 de companii din domenii de activitate diverse, cum ar fi telecom, sector public, financiar, e-commerce, software development, virtualizare sau dezvoltare soluţii de cloud, iar 28% din prezenţă a fost străină. Cele mai populare ţări au fost: România, Croaţia, Ucraina, Bulgaria, Statele Unite, Italia, Coreea de Sud, Cipru, Norvegia, Elveţia şi Germania.
În contextul în care studiile arată că una din patru companii va avea un incident cibernetic, ediţia de anul acesta a DefCamp a avut în premieră secţiunea de prezentări dedicată oamenilor de afaceri, numită Business Security, unde au fost prezentate probleme de securitate cu care se confruntă companiile, dar şi oportunităţi de rezolvare a acestora. Acesta a fost adresată tuturor reprezentaţilor de companii care înţeleg că o componentă IT în mediul business presupune măsuri de securitate sporite.
În plus, evenimentul din acest an a inclus şi două paneluri apreciate de public. Primul dintre acestea a avut tema “Securitatea cibernetică în business”. Discuţia a fost moderată de Gerd Bommer, Consilierul Ambasadei Austriei, Secţia Comercială, iar speakerii au fost experţi în securitate în cadrul unor companii mari din Austria şi România, precum şi din cadrul Ministerului de Interne al Austriei.
Cel de-al doilea panel, “Provocările legislaţiei privind securitatea cibernetică”, a lansat dezbateri despre implementarea Directivei NIS (Network Internet Security) şi modul în care aceasta poate schimba abordarea României asupra strategiei digitale. Subiectul a fost tratat de experţi în IT din cadrul Guvernului, Camerei Deputaţilor, CERT-RO şi mediul privat.
De asemenea, o altă prezenţă remarcabilă din lista celor peste 60 de speakeri din toată lumea a fost Mike Spicer, expert american independent în securitate, care şi-a prezentat invenţia inedită: dispozitivul #WiFi Cactus, care se poate conecta pasiv la 50 de reţele Wireless. Acesta a demonstrat riscurile conectării la o reţea WiFi necriptată, prin intermediul căreia se pot intercepta informaţiile sensibile ale celor care o accesează.
În cadrul altui discurs dedicat pericolelor reprezentate de tehnologiile moderne, Ştefan Tănase şi Gabriel Cîrlig, cercetători în cadrul companiei Ixia, au explicat cum ne pot fi furate datele prin intermediul softului autoturismului pe care îl conducem. De asemenea, Inbar Raz, pasionat de securitate cibernetică încă de la 14 ani, a oferit vizitatorilor DefCamp sfaturi despre cum se pot proteja într-o lume în care niciun sistem nu este 100% sigur.
Evenimentul este organizat de Asociaţia „Centrul de Cercetare în Securitate Informatică din România” – CCSIR, împreună cu Orange România în calitate de partener principal, cu sprijinul Ixia, a Keysight Business în calitate de partener Platinum şi cu ajutorul Bitdefender, SecureWorks, Amazon, Enevo Group şi Bit Sentinel.
Din 2011 până în prezent, DefCamp a reuşit să atragă în Bucureşti aproape 5.000 de participanţi din 55 de ţări şi 110 de oraşe, pasionaţi de hacking, vulnerabilităţi cibernetice şi interesaţi să-şi dezvolte abilităţile tehnice. Audienţa este complementară şi echilibrată, după cum urmează: 24% sunt specialişti în securitate cibernetică, 16% reprezintă top management şi factori de decizie din companii, 53% vin din zona de cercetare şi dezvoltare proiecte, iar 7% sunt studenţi.
-
1.400 de participanţi din 30 de ţări la DefCamp, cea mai mare conferinţă de securitate cibernetică din Europa Centrală şi de Est
În cadrul acestei ediţii, au fost reprezentate peste 450 de companii din domenii de activitate diverse, cum ar fi telecom, sector public, financiar, e-commerce, software development, virtualizare sau dezvoltare soluţii de cloud, iar 28% din prezenţă a fost străină. Cele mai populare ţări au fost: România, Croaţia, Ucraina, Bulgaria, Statele Unite, Italia, Coreea de Sud, Cipru, Norvegia, Elveţia şi Germania.
În contextul în care studiile arată că una din patru companii va avea un incident cibernetic, ediţia de anul acesta a DefCamp a avut în premieră secţiunea de prezentări dedicată oamenilor de afaceri, numită Business Security, unde au fost prezentate probleme de securitate cu care se confruntă companiile, dar şi oportunităţi de rezolvare a acestora. Acesta a fost adresată tuturor reprezentaţilor de companii care înţeleg că o componentă IT în mediul business presupune măsuri de securitate sporite.
În plus, evenimentul din acest an a inclus şi două paneluri apreciate de public. Primul dintre acestea a avut tema “Securitatea cibernetică în business”. Discuţia a fost moderată de Gerd Bommer, Consilierul Ambasadei Austriei, Secţia Comercială, iar speakerii au fost experţi în securitate în cadrul unor companii mari din Austria şi România, precum şi din cadrul Ministerului de Interne al Austriei.
Cel de-al doilea panel, “Provocările legislaţiei privind securitatea cibernetică”, a lansat dezbateri despre implementarea Directivei NIS (Network Internet Security) şi modul în care aceasta poate schimba abordarea României asupra strategiei digitale. Subiectul a fost tratat de experţi în IT din cadrul Guvernului, Camerei Deputaţilor, CERT-RO şi mediul privat.
De asemenea, o altă prezenţă remarcabilă din lista celor peste 60 de speakeri din toată lumea a fost Mike Spicer, expert american independent în securitate, care şi-a prezentat invenţia inedită: dispozitivul #WiFi Cactus, care se poate conecta pasiv la 50 de reţele Wireless. Acesta a demonstrat riscurile conectării la o reţea WiFi necriptată, prin intermediul căreia se pot intercepta informaţiile sensibile ale celor care o accesează.
În cadrul altui discurs dedicat pericolelor reprezentate de tehnologiile moderne, Ştefan Tănase şi Gabriel Cîrlig, cercetători în cadrul companiei Ixia, au explicat cum ne pot fi furate datele prin intermediul softului autoturismului pe care îl conducem. De asemenea, Inbar Raz, pasionat de securitate cibernetică încă de la 14 ani, a oferit vizitatorilor DefCamp sfaturi despre cum se pot proteja într-o lume în care niciun sistem nu este 100% sigur.
Evenimentul este organizat de Asociaţia „Centrul de Cercetare în Securitate Informatică din România” – CCSIR, împreună cu Orange România în calitate de partener principal, cu sprijinul Ixia, a Keysight Business în calitate de partener Platinum şi cu ajutorul Bitdefender, SecureWorks, Amazon, Enevo Group şi Bit Sentinel.
Din 2011 până în prezent, DefCamp a reuşit să atragă în Bucureşti aproape 5.000 de participanţi din 55 de ţări şi 110 de oraşe, pasionaţi de hacking, vulnerabilităţi cibernetice şi interesaţi să-şi dezvolte abilităţile tehnice. Audienţa este complementară şi echilibrată, după cum urmează: 24% sunt specialişti în securitate cibernetică, 16% reprezintă top management şi factori de decizie din companii, 53% vin din zona de cercetare şi dezvoltare proiecte, iar 7% sunt studenţi.
-
Ce se întâmplă cu cei care îşi caută partenerul online
Cercetarea sugerează că dezvăluirea prea multor informaţii personale pe site-urile de dating ar putea deschide uşa nu doar unui partener, ci şi escrocilor şi infractorilor cibernetici. Unul din zece utilizatori ai site-urilor de dating online (13%) recunoaşte că oferă informaţii personale partenerilor după doar câteva minute sau ore de la iniţierea dialogului, punăndu-se în pericol.
Poate părea ceva inofensiv şi o cale rapidă către un posibil partener, dar utilizatorii serviciilor de dating online oferă de bună voie informaţii personale şi importante fără să se gândească prea mult, unii dintre ei făcându-le publice chiar pe profilurile lor. Astfel, un sfert (25%) dintre aceştia recunosc că au numele complet trecut în profilul public de pe site. Un utilizator din zece şi-a făcut publică adresa de domiciliu, detalii despre munca sau a divulgat secrete de serviciu în acest mod. De asemenea, 9% dintre utilizatori au încărcat fotografii nud cu ei, pe profilul personal.
Utilizatorii sunt şi mai înclinaţi să dezvăluie date celor cu care comunică în lumea dating-ului online: 16% oferă informaţii personale posibililor parteneri, iar unul din zece utilizatori face acest lucru în decurs de minute sau ore de la începerea conversaţiei. În plus, 15% dintre utilizatori spun lucruri stânjenitoare despre ei înşişi şi 14% le trimit partenerilor fotografii personale sau chiar nud. Dacă ele ajung pe mâini greşite, informaţiile ar putea fi folosite pentru accesarea conturilor şi a dispozitivelor utilizatorilor, sau pentru şantaj, infractorii cibernetici cerând bani de la victimele lor.
Această nevoie de a dezvălui atât de multe informaţii face ca cei care folosesc serviciile de dating online să fie expuşi la mai multe ameninţări cibernetice. Cercetarea arată că 41% dintre ei au experimentat incidente de securitate precum compromiterea dispozitivelor sau a conturilor sau au fost ţinta unui atac ransomware, faţă de 20% dintre utilizatorii care nu folosesc servicii de dating online. Aşadar, aceştia sunt mai vulnerabili şi predispuşi să ajungă ţinta atacurilor.
Situaţia naşte îngrijorări, utilizatorii de servicii de online dating temându-se pentru siguranţa lor atunci când apelează la servicii de dating online. 63% se tem că dispozitivul pe care îl folosesc în acest scop va fi infectat, iar 61% sunt îngrijoraţi de faptul că informaţiile lor ar putea fi furate din aplicaţia sau serviciul de dating. Un neaşteptat procent de 55% dintre utilizatori au experimentat anumite forme de ameninţare sau probleme odată cu accesarea serviciilor de dating online – de la ameninţări online la cele offline. În ciuda acestor lucruri, mulţi utilizatori nu folosesc nici măcar metode simple de protecţie: doar 21% dintre ei nu permit aplicaţiilor de dating să acceseze datele de pe dispozitive şi doar 27% folosesc o soluţie de securitate sau antivirus.
”Utilizatorii trebuie să fie prudenţi atunci când vine vorba de împărtăşirea de informaţii personale pe profilul public sau în conversaţia cu potenţiali parteneri”, spune Andrei Mochola, Head of Consumer Business la Kaspersky Lab. “La fel cum nu i-ai spune cuiva care trece pe lângă tine pe stradă adresa de acasă sau numărul de telefon imediat ce l-ai văzut, şi utilizatorii site-urilor de online dating trebuie să îşi asume responsabilitatea protejării datelor personale şi să nu presupună că acestea sunt în siguranţă şi de neatins pe diverse site-uri sau aplicaţii. Acest sfat se aplică şi în afara dating-ului online, iar utilizatorii de Internet ar trebui să-şi protejeze informaţiile personale din mediul online, indiferent unde se află.”
-
Arabia Saudită a anunţat că nu va tolera niciun atac asupra securităţii sale
”Ingerinţele iraniene în regiune dăunează statelor vecine şi afectează securitatea şi pacea lumii”, a afirmat şeful diplomaţiei saudite, Adel al-Jubeir, prin intermediul Twitterului.
”Regatul îşi rezervă dreptul de a răspunde în mod corespunzător faţă de acţiunile agresive iraniene”, a adăugat acesta.
Iranul a respins acuzaţiile conform cărora ar fi implicat în lansarea unei rachete care a fost interceptată la nord de capitala Arabiei Saudite.
-
Jumătate dintre companii au dificultăţi în a identifica breşele serioase de securitate
Infractorii cibernetici – cu abilităţile şi armele lor – variază foarte mult, de la escroci cu metode rudimentare, care atacă în masă companiile mai puţin protejate, până la grupuri militare avansate de hackeri care ţintesc ”premii mari”, cu operaţiuni pe mai multe niveluri, care s-ar putea nici să nu includă vreun malware. Şi, deşi este relativ simplu să fugi de pumnii neîndemânatici ai unui bătăuş, atunci când întâlneşti un atacator profesionist ar trebui să fii pregătit pentru o lovitură serioasă.
Studiul din acest an relevă faptul că atacurile direcţionate au devenit una dintre ameninţările cu cea mai rapidă creştere în 2017, cu un plus de 11% pentru companiile mari. Nu este vorba doar despre numărul de atacuri: două treimi dintre participanţii la studiu (66%) au fost de acord că ameninţările devin din ce în ce mai complexe, iar pentru 52% dintre ei este din ce în ce mai dificil de stabilit diferenţa dintre atacurile “normale” şi atacurile complexe.
Acest lucru devine o problemă majoră pentru companii: ele încep să înţeleagă că, la un moment dat, vor întâlni o breşă de securitate (57% comparativ cu 51%, anul trecut), dar sunt încă nesigure în privinţa celei mai eficiente strategii pentru a răspunde acestor ameninţări (42%). Complexitatea problemei este chiar mai îngrijorătoare, deoarece studiul a arătat că incertitudinea este semnificativ mai ridicată (63%) printre respondenţii care sunt experţi IT şi sunt, evident, mai familiarizaţi cu această problemă.
În mod surprinzător, în ciuda nivelului ridicat de incertitudine referitor la strategiile lor, majoritatea companiilor (77%) condideră că ele cheltuiesc suficient sau chiar prea mult pe protecţia împotriva atacurilor direcţionate.
Acest lucru se datorează modului în care este percepută protecţia împotriva ameninţărilor: ele sunt, de multe ori, văzute ca simple probleme tehnice care pot fi rezolvate prin cumpărarea şi implementarea unor soluţii de securitate avansate. O abordare mai corectă a răspunsului la incidente, însă, presupune să investeşti nu doar în tehnologiile potrivite, ci şi în oameni cu aptitudini specifice, precum şi în procesele potrivite.
Tehnologia este una dintre cele mai importante părţi din acest mix. După cum arată studiile, există o nevoie clară de soluţii de securitate care merg mai departe de prevenţie şi livrează un pachet complex, prin adăugarea unor funcţionalităţi de detecţie şi răspuns. De exemplu, 56% dintre companii admit că au nevoie de instrumente mai bune de detecţie şi răspuns la ameninţări persistente avansate (APT-uri) şi atacuri direcţionate.
Acest lucru este foarte adevărat, ţinând cont de faptul că viteza de detecţie este crucială în reducerea impactului financiar al unui atac. Conform cercetării, în ultimul an doar un sfert (25%) dintre companii au descoperit într-o singură zi cele mai serioase incidente de securitate cu care s-au confruntat. În orice caz, o detecţie imediată scade semnificativ costul mediu de recuperare: de exemplu, de la 1.200.000 de dolari pentru companiile în care durează mai mult de o săptămână pentru a detecta ameninţarea, la 456.000 de dolari, pentru acelea care pot să o detecteze imediat.
Factorul uman reprezintă o altă componentă crucială. 53% dintre companii sunt de acord că trebuie să angajeze mai mulţi specialişti cu experienţă în securitatea IT, mai exact în managementul SOC (Security Operations Center), răspunsul la incidente şi “vânătoarea” ameninţărilor – o cifră care a crescut la 61% printre companiile mari. Nu este de mirare, dacă ţinem cont de faptul că lipsa experţilor creşte cu 15% expunerea companiilor la atacuri direcţionate şi, în plus, creşte media impactului financiar al unui atac asupra întreprinderilor, de la 930.000 de dolari, la 1.100.000 de dolari.
Dar, sintetizând, pentru a fi capabile să combată eficient ameninţările cibernetice complexe, organizaţiile trebuie să se gândească la incidentele de securitate ca la un proces, nu o destinaţie. Acest lucru înseamnă că este nevoie un cadru cuprinzător de investigare a incidentelor care include monitorizarea permanentă, detecţia avansată şi reducerea impactului evenimentelor critice de securitate.
-
Cel puţin 29 de morţi, în urma unui atac islamist asupra unui hotel din Somalia
Asediul asupra hotelului a durat aproximativ 12 ore.
Guvernul somalez a demis doi înalţi oficiali ai Securităţii din cauza eşecului lor de a pune capăt atacurilor repetate.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cele 350 de milioane de oameni de care nu ştie nimeni că există
În raportări de tot felul sunt necesare informaţii despre populaţie. Însă datele care monitorizează an de an accesul la educaţie ar putea fi greşite, relatează BBC. Respectiv 350 de milioane de copii din întreaga lume nu au, de fapt, acces la educaţie.Acest număr nu este deloc mic, nici măcar prin comparaţie cu populaţia totală a globului; cifra este echivalentă cu populaţia din Germania, Marea Britanie, Franţa şi Italia la un loc.Oamenii invizibili ai planetei, aflaţi sub radarul demografic, sunt descrişi drept “cei mai săraci dintre săraci” şi cel mai adesea trăiesc în zone unde nici măcar nu ajung cei care fac recensăminte sau reprezentanţi ai adminitraţiei care eliberează documente de identitate. Milioane de oamenit trăiesc neînregistraţi în zone sărace din ţări aflate în curs de dezvoltare.Pentru cei care se află în mişcare sau sunt marginalizaţi identificarea şi obţinerea de date despre ei este extrem de dificilă. Majoritatea copiilor care trăiesc pe străzi nu frecventează şcoala, prin urmare nu apar în statistici legate de acest subiect. În această categorie intră şi refugiaţii nedoriţi, împinşi peste graniţe de violenţele din ţările natale.Agenţia Organizaţia Naţiunilor Unite estimează estimează că în ţările în curs de dezvoltare există 250 de milioane de oameni despre care nu există date, iar încă 100 de milioane de oameni este posibil să nu fie incluşi deloc în statistici – de pildă imigranţii ilegali din ţările mai bogate.Ţelul la care subscriu membrii UNESCO, de a eradica analfabetismul şi a creşte accesul la educaţie nu îi ia în calcul şi pe aceşti 350 de milioane de oameni.Conform raportului din acest an al UNESCO, 264 de milioane de copii nu au acces la educaţie primară sau gimnazială.O altă informaţie îngrijorătoare care a fost recent făcută public de Institutul de Statistică al UNESCO este că 600 de milioane de tineri care au făcut şcoală nu au noţiuni elementare de aritmetică, citit şi scris.
