BusinessMagazin

Tag: Schimbari

  • Piaţa asigurărilor a “aniversat” în 2014 al nouălea an consecutiv de pierderi

    Startul schimbărilor pe piaţa autohtonă a asigurărilor a fost dat de venirea lui Mişu Negriţoiu, care a lucrat timp de 18 ani pentru ING Bank în România, ca CEO şi preşedinte, la conducerea Autorităţii de Supraveghere Finaciară în luna mai. Negriţoiu a preluat cârma instituţiei scufundate în scandalurile legate de arestarea lui Dan Ruşanu, fost preşedinte al ASF, în dosarul Carpatica Asig, de salariile şi de bonusurile de zeci de mii de euro încasate de directorii ASF în iarna lui 2013, dar şi de angajările pe criterii politice, instituţia fiind numită la începutul anului de preşedintele Traian Băsescu „cloacă unde şi-au găsit loc de parcare toţi clienţii politici“.

    Conducerea Autorităţii de Supravghere Financiară (ASF) a emis proiect legislativ după proiect legislativ în ultimele luni, surprinzând piaţa cu măsuri de redresare financiară şi reorganizare, cu un plan de restructurare a instituţiei ce prevede desfiinţarea a peste 100 de posturi, din care majoritatea reprezintă funcţii de conducere, schimbarea legislaţiei în piaţa de asigurări auto obligatorii, limitarea activelor în calcululul rezervelor, noi condiţii privind reasigurarea, cât şi reevaluarea completă a jucătorilor din piaţă.

    Propunerile ASF au culminat în cea de a doua parte a anului cu măsura-şoc de limitare a comisioanelor brokerilor de asigurare la maximum 10% din valoarea primei încasate, care a stârnit numeroase proteste din partea brokerilor şi asigurătorilor. În acest cadru, scăderea afacerilor asigurătorilor a continuat. În primele nouă luni ale anului, jumătate din primele zece companii de pe piaţă au înregistrat valori în creştere ale primelor brute subscrise. Grupul german Allianz-Ţiriac, care a revenit pe prima poziţie locală a asigurărilor în prima parte a anului, a înregistrat prime subscrise din asigurări generale şi de viaţă cu aproape 8% mai mari în primele luni ale anului, de la 152,2 milioane de euro anul trecut la circa 165 de milioane de euro în 2014.

    Operaţiunile de asigurări generale au generat venituri din prime în sumă de cca. 150 milioane de euro, iar profitul operaţional obţinut de grup în România a urcat de la 4,9 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la 8 milioane de euro în acelaşi interval din acest an. La mică distanţă de liderul pieţei s-a clasat Omniasig, compania austriecilor de la Vienna Insurance Group, care la finele lunii septembrie avea subscrieri de 582 de milioane de lei (132 mil. euro), în scădere cu 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar pe locul trei, Groupama, companie ce avea la finalul lunii septembrie, potrivit unor estimări, prime brute subscrise în valoare de 664 milioane de lei (157 mil. euro).

    ING Asigurări, liderul asigurărilor de viaţă cu o cotă de piaţă de circa 38% pe acest segment, administra la finalul lunii septembrie active de circa 2,7 miliarde de lei (610 mil. euro), în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania va încheia acest an cu subscrieri de 138 mil. euro (echivalentul a peste 600 mil. lei), cu 9% faţă de nivelul din 2013, potrivit unor declaraţii anterioare ale lui Marius Popescu, directorul general al asigurătorului, citate de ZF. Lucrurile nu stau la fel de bine însă la nivelul pieţei asigurărilor de viaţă, care a scăzut cu 10% după primele şase luni ale anului cumulând 779 milioane de lei, potrivit celor mai recente date agregate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    Asigurările unit-linked (asigurările de viaţă cu componentă investiţională – n.r.) au înregistrat cel mai accentuat ritm de scădere dintre toate clasele de asigurare practicate pe piaţa locală, cu prime brute subscrise în valoare de 222 milioane de lei din asigurările de viaţă cu componentă în primele şase luni ale acestui an, reprezentând o scădere de 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Faptul că 2014 a fost un an greu pentru asigurători este confirmat de scăderea afacerile agregate ale companiilor de asigurări per total cu 6,8% în primele şase luni ale anului, după ce volumul primelor brute subscrise s-a situat la patru miliarde de lei. Pe segmentul asigurărilor generale scăderea a fost de 6%, până la 3,2 miliarde de lei. Creşteri au înregistrat doar asigurările obligatorii şi segmentele cu cotă de piaţă redusă.

  • Scăderea preţului petrolului a fost ştirea anului 2014 după jumătate de deceniu de stabilitate

    O întâlnire a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, care controlează 40% din piaţă la nivel mondial, a avut loc la Viena la sfârşitul lunii noiembrie, cei mai mulţi dintre participanţi având un interes legitim şi urgent de aşezare a preţului petrolului la un nivel similar ultimilor cinci ani.

    Rezultatul întâlnirii a fost însă surprinzător, OPEC luând decizia să men-ţină producţia la 30 de milioane de barili pe zi, ceea ce a ridicat multe sprâncene şi semne de întrebare în piaţă. Cu alte cuvinte, OPEC şi-a asumat riscul unei scăderi şi mai mari a preţului, care ar putea ajunge şi la 40-45 de dolari pe baril. Mulţi analişti cred că OPEC s-a angajat într-un adevărat război al preţurilor contra producătorilor din afara cartelului, în principal împotriva Statelor Unite şi Rusiei, ipoteză infirmată însă de şeful OPEC, Abdullah al-Badri: „Au fost voci care au afirmat că decizia a fost îndreptată către SUA şi gazele de şist. Nu este adevărat. De asemenea, nu este adevărat nici că ar fi fost îndreptată către Iran şi Rusia“.

    Cotaţiile petrolului au scăzut cu peste 45% anul acesta. Preţul petrolului Brent a scăzut în 12 decembrie la 62,83 de dolari pe baril, în timp ce petrolul West Texas Intermediate a coborât la 58,9 dolari pe baril, acestea fiind cele mai reduse niveluri din iulie 2009 până în prezent. OPEC a estimat că cererea mondială de petrol va scădea în 2015 la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani în timp. La numai o zi diferenţă, Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a redus, pentru a patra oară în ultimele cinci luni, prognoza privind creşterea de petrol de anul viitor, alimentând temerile privind intrarea în incapacitate de plată a unor companii şi chiar a unor state cu expunere ridicată pe sectorul petrolier.

    Dincolo de pierderile pe care căderea preţului petrolului le aduce ţărilor producătoare, precum Rusia, Nigeria, Iran sau Venezuela, preţul în scădere accelerată duce cu gândul la vara lui 2008, când preţul petrolului a scăzut brusc şi a fost urmat de cea mai profundă criză economică. Sunt motivele de scădere a preţului aceleaşi? Cât de mult din această scădere de preţ indică o scădere generalizată a economiilor lumii? Conform analiştilor de pe pieţele internaţionale, citaţi de Economist, motivele nu sunt aceleaşi, dar efectele ar putea fi similare. Cererea pentru petrol este scăzută deoarece activitatea economică este scăzută, o scădere dintr-o parte antrenând cealaltă parte. Un alt motiv este că ţări tensionate politic, precum Irak şi Libia, au continuat să producă în acelaşi ritm. În paralel însă, America şi-a îndeplinit visul de a deveni cel mai mare producător de petrol din lume, iar, în tot acest context, saudiţii şi aliaţii din Golf nu vor să cedeze din cota lor de piaţă pentru a restabili preţul sau pacea globală. În acest context, decizia OPEC de a păstra ritmul producţiei intact se explică prin faptul că, dacă ar produce mai puţin, preţul s-ar echilibra, dar din asta ar câştiga mai mult producători precum Rusia sau Libia. 

    Deşi ar trebui să fie o veste bună pentru pieţele consumatoare (net importatoare), scăderea de preţ nu se simte peste tot la fel.  În SUA, preţul benzinei reflectă constant evoluţia cotaţiei petrolului şi a ajuns la mijlocul lui decembrie sub 3 dolari galonul (1 galon are aproximativ 3,8 litri) pentru prima dată după 2010, iar în Franţa, a doua economie ca mărime din UE, benzina a continuat să se ieftinească în decembrie, ajungând la 1,4 euro pe litru, iar motorina, care reprezintă 80% din consum, a ajuns la 1,2 euro. 

    În România, preţurile la benzină şi motorină au scăzut la minimul ultimilor trei ani, preţul mediu la benzină fiind acum de 5,52 de lei, la fel ca în octombrie 2011, în timp ce motorina costă circa 5,63 lei. Americanii consideră că un preţ pe galon mai mare de 3 dolari (aproximativ 2,7 lei pe litru) este mult prea mare. Românii nu au o părere, iar faptul că vânzările de carburanţi au scăzut nesemnificativ atunci când benzina ajunsese la 6,5 lei înseamnă că preţul mare chiar nu este un motiv pentru români de a nu mai merge cu maşina.

  • Raportul IPCC atrage atenţia asupra schimbărilor climatice periculoase

    Utilizarea combustibililor fosili în mod nerestricţionat ar trebui să înceteze în mod treptat până în anul 2100 dacă dorim să evităm schimbări climatice periculoase, în timp ce electricitatea ar trebui produsă din surse mai puţin poluante până în 2050, se arată în cel de al cinci-lea raport IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change, format din experţi ai Naţiunilor Unite), publicat pe 2 noiembrie, la Copenhaga, dupa o saptamână de dezbateri controversate între oamenii de ştiinţă şi oficialii politici, notează un comunicat de presă al Carbon expert.

    In cazul nerespectării recomandărilor raportului, lumea ar suferi pagube “grave, universale si ireversibile”. Secretarul general ONU Ban Ki-moon a declarat că inacţiunea poate costa “mult mai mult” decât realizarea acţiunilor necesare. “Liderii trebuie să acţioneze. Timpul nu este de partea noastră”, a mai spus Ban Ki-moon.

    Raportul IPCC este cel de-al cinci-lea document realizat de peste o sută de experţi ONU în domeniul schimbărilor climatice şi prezintă punctul de vedere al oamenilor de ştiinţă cu privire la schimbările climatice de pe glob. Sunt detaliate urmatoarele subiecte: schimbările observate şi cauzele acestora, riscurile viitoare si impactul schimbărilor climatice, precum şi căile de urmat sau posibile soluţii pentru reducerea gazelor cu efect de seră, pentru adaptare şi dezvoltare durabilă.

    Raportul ONU notează, de asemenea, că faţă de anul 2007, când a fost publicat cel de-al patrulea raport, s-au observat eforturi susţinute la nivel naţional şi strategii regionale de reducere a gazelor cu efect de seră, care au condus la scăderea emisiilor de CO2 cu 67% la nivel mondial.
     

  • Au renunţat la tot ce aveau şi au plecat timp de 20 de ani în jurul lumii – GALERIE FOTO

    Gunther Holtorf a pornit, alături de soţia sa, la bordul unui Mercedes Benz într-o aventură care ar fi trebuit să dureze 18 luni.  Bărbatul plănuia să traverseze Africa, un continent care îl fascina. Gunther şi-a trimis maşina în deşertul Sahara cu vaporul şi a început prima parte a călătoriei sale. I-a luat însă mai bine de cinci ani să traverseze toată Africa la bordul maşinii sale.

    Următorul pas a fost călătoria în America de Sud şi America Centrală, după care maşina a fost trimisă cu vaporul în Australia şi în Asia. În total, germanul a parcurs 884.000 de kilometri.

  • Generaţia Y la muncă. Cât de pregătiţi sunt? Cât de pregătiţi suntem?

    România nu este pregătită pentru Generaţia Y, pentru schimbările pe care aceasta le va aduce. Când Vladimir Sterescu, şeful furnizorului de soluţii de outsourcing CGS, a rostit respectiva frază mi-am dat seama că mi-a oferit esenţa acestui text.

    Întârzierea cu care reacţionăm la mai toate provocările, de la cele de natură meteo („…iarna ne-a prins nepregătiţi!“) la cele de natură economică („…criza ne-a surprins nepregătiţi!…“) sau socială (începutul anului şcolar, gripa aviară sau inundaţiile) este binecunoscută şi nu se făcea să ratăm tocmai acest capitol, poate cea mai importantă schimbare a momentului: trecerea Generaţiei Y, a tinerilor născuţi între 1980 şi 2000, în postura de forţă relevantă în societate, pe piaţa muncii, dar şi în consum.

    Intrarea năvalnică în lume a acestor tineri, cu urechile acoperite de căşti, cu mobilele şi cu hainele lor colorate, este acompaniată de alte modificări semnificative: declinul economiilor avansate, cu populaţii îmbătrânite, şi creşterea economiilor emergente – ţări tinere, cu sporuri demografice importante. Într-un cuvânt, deplasarea polilor economici ai lumii.

    Teoria autorului acestui text este următoarea: Generaţia Y va schimba societatea umană la fel de profund, dacă nu cumva chiar mai mult decât au făcut-o generaţiile anterioare. Una dintre cele mai importante schimbări la nivel social şi cultural, cu largi ecouri în economie, a fost generată de o combinată dintre Generaţia Tăcută şi Baby Boomers; sunt cei ce au scuturat tihnita lume de după cel de-al doilea război mondial, chiar prinsă în războiul rece.

    Tinerii de atunci au început să cânte o muzică zgomotoasă, şi-au pus straie înflorate şi fuste scurte-scurte, au propovăduit amorul liber şi pacea şi egalitatea între oameni. Pe urmă au lepădat straiele înflorate şi fustele scurte, au îmbrăcat costume corporate şi au trasat o bunăstare care a ţinut decenii şi care a dus la căderea comunismului, dar care, în cele din urmă, a eşuat în crizele economice majore din preajma anului 2000 şi din perioada 2008 – 2011.

    Acum, din legătura „igrecilor“ cu internetul şi tehnologia, din like-urile de pe social media, din ideile finanţate de Kickstarter şi din tweeturi, din exemplele oferite de numărul uriaş de tineri sub 30 de ani îmbogăţiţi de ideile şi de creativitatea lor tehnologică, din nonconformism şi din frondă este pe cale să se nască o lume nouă; asta, desigur, dacă grupul acela de Generaţie Tăcută şi Baby Boomers nu va arunca lumea într-un conflict armat şi într-un soi de Ev Mediu Tehnologizat.

    Până atunci, schimbările pe care Generaţia Y le va aduce pe piaţa muncii sunt subiectul zilei: în prezent tinerii reprezintă 36% din forţa globală de muncă şi peste numai zece ani ponderea lor va ajunge la 75%. Faţă de generaţiile anterioare – Baby Boomers, cei născuţi între 1946 şi 1964, şi Generaţia X (1965 – 1980) – „igrecii“ dovedesc o perspectivă diferită faţă de lume şi viaţă, sunt dependenţi de tehnologie, pun accent pe dezvoltarea personală, dar şi pe timpul liber, se aşteaptă ca angajatorii să dovedească responsabilite socială, sunt atenţi la prestigiul companiei şi la calitatea produselor şi serviciilor oferite, sunt atraşi de voluntariat şi de cauzele sociale şi sunt convinşi de misiunea lor în viaţă. Pe de altă parte, veţi descoperi, la o simplă căutare, o sumă de clişee repetate şi tot repetate: că sunt leneşi, egoişti şi narcisişti, că nu sunt prea bine pregătiţi sau că vor salarii mari chiar de la debutul în carieră.

  • Lecţii de monetizare de la Facebook. Reţeaua de socializare devine tot mai mult o maşină de făcut bani

    Studiul „Publicitatea pe Facebook: Pasul următor pentru branduri“, realizat de eMarketer, detaliază cum cei din industria de advertising vor fi influenţaţi de ultimele schimbări introduse de reţeaua socială. Până de curând, ideea generală era că reţelele sociale reprezintă mediul ideal pentru crearea de brand awareness şi mai puţin pentru conversia utilizatorilor în clienţi.

    Cei de la Facebook şi-au concentrat însă eforturile pentru a-i ajuta pe cei care au ca scop vânzările, lăsând mai puţine opţiuni pentru companiile care foloseau reţeaua socială pentru a-şi dezvolta brandul şi pentru a crea interacţiune cu publicul. „Companiile se gândesc în continuare la Facebook ca locul unde pot sta de vorbă cu potenţialii clienţi, însă reţeaua încearcă acum să se prezinte altfel“, spune Debra Aho Williamson, analist la eMarketer. „Facebook şi-a schimbat politica, însă pentru unele companii e destul de greu să urmeze exemplul.“
    Facebook a raportat pentru trimestrul al doilea din 2014 venituri de 2,9 miliarde de dolari, reprezentând o creştere anuală de 61%. Profitul s-a dublat, ajungând la 791 milioane de dolari.

    Lupta pentru supremaţie în mobile
    După prezentarea acestor rezultate financiare, nu mai există niciun dubiu asupra faptului că Facebook şi Google domină piaţa de advertising online şi mai ales pe cea de mobile advertising. „Împreună, cele două companii acoperă majoritatea pieţei de dispozitive mobile, înregistrând creşteri cumulate de 6,92 miliarde de dolari, adică peste 75% din totalul de 9,2 miliarde de dolari. Google şi Facebook îşi consolidează poziţiile dominante pe piaţă, deservind două treimi din clienţii care apelează la acest tip de advertising“, arată un studiu eMarketer.

    Facebook are, în prezent, 1,3 miliarde de utilizatori activi lunar şi 829 de utilizatori activi zilnic. Fiecare dintre aceştia a generat, în medie, 2,24 dolari; în 2013, fiecare utilizator genera doar 1,60 dolari. Interesant este însă faptul că cea mai mare creştere a reţelei sociale vine din partea de mobile: din veniturile generate din advertising, reclamele pe dispozitive mobile au reprezentat peste 62%.

    Numărul de utilizatori ce accesează Facebook exclusiv de pe mobil a ajuns în 2013 la aproape 400 de milioane de utilizatori, în creştere cu 180 de milioane. Aceştia reprezintă aproape 30% din baza totală de useri ai reţelei sociale.

    Piaţa de advertising digital (tradiţional şi pe dispozitive mobile) a crescut cu aproape 15% în 2013, ajungând la 120 de miliarde de dolari. În 2014, se estimează că suma va ajunge la aproape 140 de miliarde de dolari. Segmentul destinat dispozitivelor mobile este încă relativ mic, iar jucătorii care se luptă să îl ocupe sunt destul de mulţi. Dacă în 2013 acest segment a atins 18 miliarde de dolari, estimările pentru 2014 arată 31 de miliarde de dolari.
     

  • Ministerul Tineretului şi Sportului a refuzat avizul pentru modificarea statutului FRF. Schimbările aprobate de Adunarea Generală Extraordinară sunt nule

     “Modificările la statutul FRF nu au primit avizul MTS. Conform legii, în aceste condiţii, modificările efectuate în Adunarea Generală din 28 iunie sunt lovite de nulitate în totalitate. Acum este nevoie de convocarea unei noi Adunări Generale. Probabil că în Comitetul Executiv din 11 iulie se va decide convocarea Adunării Generale Extraordinare pentru rezolvarea situaţiei”, a declarat pentru MEDIAFAX sursa citată.

    Conform articolului 36, alineatul 4, din Legea 69/2000, a Educaţiei Fizice şi Sportului, “modificarea statutelor sau actelor constitutive ale federaţiilor sportive naţionale este supusă procedurilor prevăzute de lege, după ce s-a obţinut avizul expres al Ministerului Tineretului şi Sportului”.

    Alineatul 6 al aceluaişi articol de lege precizează faptul că “înfiinţarea federaţiilor sportive naţionale sau modificarea statutelor şi a actelor constitutive ale acestora, fără respectarea dispoziţiilor alin. (1) şi (4), este nulă de drept”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: România nu poate utiliza fondurile de coeziune pentru că nu are Master Plan pe Transport

     “România are o mare problemă în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor din exerciţiul bugetar 2014-2020, pentru că până la această oră utilizarea fondurilor de coeziune nu este posibilă pentru că Master Planul pe Transporturi nu a fost încă adoptat, aprobat de CE”, a declarat preşedintele Traian Băsescu, înainte de plecarea la Consiliul European.

    “Să sperăm că schimbările de la Transporturi vor face mai eficientă această abordare”, a mai spus şeful statului.

    Premierul Victor Ponta a anunţat, la 16 aprilie, că ministerul de resort a redactat Master Planul pe Transport, care include la acest moment 530 de proiecte, iar documentul va fi lansat în dezbatere publică, procedură la finalul căreia se va cunoaşte exact care sunt proiectele prioritare care pot fi finanţate din fonduri UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trei megatendinţe vor schimba cursul afacerilor în următorii ani

    Aproape toţi sunt de părere că progresul tehnologic va avea un impact semnificativ asupra companiilor lor. Mai mult de jumătate dintre respondenţi declară că vor resimţi influenţa schimbărilor demografice, precum şi pe cea a epuizării resurselor şi a schimbărilor climatice. Urbanizarea este, de asemenea, una dintre tendinţele globale care pot remodela afacerile.

    92% dintre directorii generali din România au menţionat progresul tehnologic ca fiind una dintre primele trei tendinţe globale care le vor transforma cel mai mult afacerea în următorii cinci ani. Procentul este mai mare comparativ cu cel înregistrat la nivel global şi european (81%). Atât schimbările demografice cât şi epuizarea resurselor şi schimbările climatice au fost menţionate de către 51% dintre directorii de companii din ţara noastră. Urbanizarea este menţionată de către 47% dintre aceştia.

    Progresul tehnologic şi schimbările demografice sunt cele mai importante tendinţe şi în opinia directorilor generali la nivel global. Răspunsurile lor plasează pe a treia poziţie schimbările în echilibrul puterii economice globale. Această tendinţă este menţionată de 59% dintre respondenţii la nivel global, în vreme ce doar 41% dintre omologii lor din ţara noastră o includ pe lista primelor trei tendinţe care le vor transforma afacerile.

    “Există un larg consens între directorii generali din România în privinţa rolului progresului tehnologic în remodelarea afacerilor în următorii ani. în acest context, în care avem tot mai mult sentimentul că viitorul a început ieri, inovaţia este cea mai importantă oportunitate de creştere. Iar inovaţia nu se mai rezumă doar la tehnicile de fabricare a produselor sau la maniera de prestare a serviciilor, ci şi la modalităţile de abordare şi atragere a clienţilor”, spune Vasile Iuga, Country Managing Partner, PwC România.

    După experienţa ultimilor cinci ani în care directorii generali din România şi-au condus companiile încercând să le menţină profitabile în condiţii economice vitrege, cei mai mulţi dintre ei se bazează pe creşterea organică a afacerilor lor. Aceştia văd ca principală oportunitate de creştere a afacerii inovaţia în privinţa produselor şi serviciilor, într-o proporţie (47%) mai mare decât cea a omologilor la nivel global (35%) şi european (33%).

    Această tendinţă s-a accentuat atât în România cât şi pe plan global faţă de ediţia anterioară a studiului, când 29% dintre respondenţii din ţara noastră considerau crearea unui nou produs sau serviciu cea mai importantă sursă de dezvoltare a afacerilor (25% pe plan global).
    Aproape jumătate (46%) dintre respondenţii din România se aşteaptă la o creştere a numărului de angajaţi. Procentul depăşeşte valoarea înregistrată în Europa (42%) şi pe cea din Europa Centrală şi de Est (33%). Omologii la nivel global sunt mai ambiţioşi în privinţa planurilor cu personalul, jumătate dintre ei mizând pe creştere.

    În acelaşi timp însă, circa o treime (32%) dintre directorii de companii din România se aşteaptă ca numărul angajaţilor să scadă, acesta fiind al patrulea cel mai mare procentaj din lume, după Italia (43%), Australia (39%) şi Spania (37%). La nivel global, 20% dintre directorii generali împărtăşesc această opinie, iar în Europa Centrală şi de Est procentul lor este de 28%.

    Disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie este percepută ca o provocare majoră pentru companii de către directorii generali din întreaga lume. Cei mai mulţi respondenţi la nivel global (63%) indică acest aspect ca fiind un potenţial risc. Procentul directorilor generali din România care sunt îngrijoraţi de acest risc a crescut faţă de ediţia precedentă, până la 59%. Pe locul al doilea în topul ameninţărilor percepute de directorii de companii la nivel global se regăseşte creşterea costurilor cu forţa de muncă pe pieţele cu creştere ridicată (58% dintre respondenţi).

    Pentru cea de-a 17-a ediţie anuală a raportului PwC Global CEO Survey au fost derulate 1344 de interviuri în 68 de ţări din întreaga lume în ultimul trimestru al anului 2013. În funcţie de regiune, 445 de interviuri au fost derulate în Asia Pacific, 442 în Europa, 212 în America de Nord, 165 în America Latină, 45 în Africa şi 35 în Orientul Mijlociu. În România au fost realizate 49 de interviuri.

  • Unii investitori s-ar putea să fi aflat deciziile Fed înainte ca acestea să fie anunţate

     Datele privind tranzacţiile derulate în intervalul analizat arată mişcări de preţ anormal de mari la ordinele de vânzare şi cumpărare pe bursa americană, “semnificative statistic şi în direcţia deciziei” Fed, se arată în studiul realizat de cercătătorii Gennaro Bernile, Jianfeng Hu şi Yuehua Tang de la Universitatea de Management din Singapore, potrivit unui studiu citat de Bloomberg.

    Variaţiile de preţ au avut loc în perioada scurtă de timp de la momentul în care jurnaliştii au primit sub embargo comunicatul privind decizia Fed şi până la anunţarea publică a informaţiei.

    În zilele în care deciziile conducerii Fed au luat prin surprindere analiştii, calculele simple arată că profiturile obţinute de pe urma accesului mai rapid la informaţie au ajuns până la 256 milioane de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro