Jucătoarea de tenis şi-a vopsit părul şi a ales să împărtăşească momentul cu fanii săi.
Halep a ales tot o nuanţă de blond, însă una mult diferită faţă de cea pe care a avut-o până acum. Şi-a făcut şi câteva şuviţe, iar rezultatul final este excepţional. Sportiva este foarte mulţumită de ceea ce a ieşit, la fel şi prietenii virtuali, care au apreciat fotografia.
„În şedinţa din data de 12 iunie 2018, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât sesizarea domnului Tudorel Toader, Ministrul justiţiei şi a domnului Florin Iordache, Preşedintele Comisiei Speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, în legătură cu propunerea de modificare a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) şi (4) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează procedura de numire şi, respectiv, de revocare din cele mai înalte funcţii de conducere în cadrul Ministerului Public”, arată CSM, printr-un comunicat de presă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Pentru început, „s-a răsfăţat” cu o mărire de sâni în valoare de 4.500 de lire sterline, cu care se mândrea în fotografiile cluburilor de noapte din Glasgow. Pozele postate pe Facebook i-au adus un număr de 17.000 de urmăritori noi. Ulterior, a investit în cosmetice şi tratamente scumpe precum Botox, dar şi în haine şi accesorii din blănuri naturale. Rispia sa nu s-a oprit aici- Jane şi-a mai cumpărat un Range Rover personalizat şi mai multe vacanţe în Spania, America sau Maldive. Mai târziu, Jane şi-a achiziţionat două proprietăţi şi a început să-şi spună „dezvoltator”. Însă, se pare că bogăţia nu i-a adus fericirea şi nici banii nu i-au adus iubirea mult dorită.
Astăzi, tânăra de 21 de ani din Edinburgh se plânge că nu poate găsi un bărbat care nu stă cu ea pentru bani. S-a despărţit de iubitul său când acesta a refuzat să poarte un tricou cu poza ei la o petrecere a burlacilor în Ibiza şi de atunci, spune ea, a obosit de viaţa în cercuri înalte.
„Viaţa mea ar fi fost mult mai uşoară dacă nu aş fi câştigat. Îmi doresc să nu fi avut aceşti bani. Credeam că îmi va face viaţa de 10 ori mai uşoară, dar se pare că mi-au făcut-o de 10 ori mai grea. Am toate lucrurile materiale pe care mi le doresc, dar înafară de asta viaţa mea este goală. Care e scopul meu în viaţă?”, declara tânăra. În cele din urmă, Jane s-a hotărât să dea vina pe altcineva pentru existenţa sa mizerabilă, aşa că plănuieşte să dea în judecată loteria pentru că i-a vândut acel bilet când era prea tânără. De asemenea, ea propune ca vârsta legală pentru a juca la loterie ar trebui să se ridice la 18 ani.
Un proiect de lege pentru modificarea şi completarea OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, care fusese respins iniţial de Senat, a revenit recent pentru adoptare la Camera Deputaţilor. Parlamentarii vor ca şoferii incompatibili cu deţinerea permisului auto să-l piardă automat şi orice medic va putea să-i trimită la examinare autorizată.
„Orice medic, atunci când constată că un conducător de autovehicul, de tractor agricol sau forestier ori tramvai, aflat în evidenţa sau în îngrijirea sa, prezintă afecţiuni medicale (…), este OBLIGAT să emită bilet de trimitere către o unitate de asistenţă medicală autorizată (…), cu diagnosticele constatate şi cu datele de contact ale unităţii medicale în care medicul trimiţător îşi desfăşoară activitatea şi să consemneze acest lucru în fişa medicală a conducătorului”, scrie în proiectul de act normativ, precizându-se că există un ordin al ministrului Sănătăţii cu afecţiunile ce nu permit conducerea maşinilor.
Una dintre cele mai „mari” probleme ale generaţiei este reprezentată de parolele de acces pe website-uri, baze de date şi reţele sociale şi dificultatea de a le ţine minte pe toate atunci când foloseşti parole diferite în fiecare caz în parte, potrivit platformei Forumului Economic Mondial.
De aceea, mulţi utilizatori aleg să folosească cele mai simple parole, care nu oferă nicio siguranţă.
În fiecare an SplashData creează o listă cu cele mai populare parole care au fost furate şi făcute publice. Aceştia au notat că majoritatea acestor parole sunt utilizate în America de Nord şi în vestul Europei.
La fel ca şi anul trecut, „123456” şi „password” rămân cele mai populare parole din lume.
Top 10 este completat de: „12345678”, „qwerty”, „12345”, „123456789”, „letmein”, „1234567”, „football” şi „iloveyou”.
În mod interesant, pe locul 16 în top se află parola „starwars”. Morgan Slein, CEO al SplashData, explică: „din păcate, deşi ultimul episod din Star Wars poate fi unul bun, este periculos să foloseşti acest nume ca parolă. Hackerii utilizează termeni comuni din cultura pop şi din sport pentru a intra în conturi online pentru că ei ştiu că oamenii utilizează parole uşor de amintit”.
Problema parolelor nu trebuie neglijată. Formul Economic Mondial consideră că aceasta este una dintre cele mai mari ameninţări pentru omenire în următorii 5 ani, după fenomenele meteo extreme şi după dezastrele naturale.
Una dintre cele mai „mari” probleme ale generaţiei este reprezentată de parolele de acces pe website-uri, baze de date şi reţele sociale şi dificultatea de a le ţine minte pe toate atunci când foloseşti parole diferite în fiecare caz în parte, potrivit platformei Forumului Economic Mondial.
De aceea, mulţi utilizatori aleg să folosească cele mai simple parole, care nu oferă nicio siguranţă.
În fiecare an SplashData creează o listă cu cele mai populare parole care au fost furate şi făcute publice. Aceştia au notat că majoritatea acestor parole sunt utilizate în America de Nord şi în vestul Europei.
La fel ca şi anul trecut, „123456” şi „password” rămân cele mai populare parole din lume.
Top 10 este completat de: „12345678”, „qwerty”, „12345”, „123456789”, „letmein”, „1234567”, „football” şi „iloveyou”.
În mod interesant, pe locul 16 în top se află parola „starwars”. Morgan Slein, CEO al SplashData, explică: „din păcate, deşi ultimul episod din Star Wars poate fi unul bun, este periculos să foloseşti acest nume ca parolă. Hackerii utilizează termeni comuni din cultura pop şi din sport pentru a intra în conturi online pentru că ei ştiu că oamenii utilizează parole uşor de amintit”.
Problema parolelor nu trebuie neglijată. Formul Economic Mondial consideră că aceasta este una dintre cele mai mari ameninţări pentru omenire în următorii 5 ani, după fenomenele meteo extreme şi după dezastrele naturale.
Reprzentanţii Pro TV nu au menţionat însă pe cine va înlocui Irina Rimes.
Juriul Vocea României a fost format în ultimul sezon din Tudor Chirilă, Smiley, Loredana şi Adi Despot.
Irina Rimes: „Vocea României este ceva ce mi-am dorit dintotdeauna să fac, este ca un vis împlinit. Mi-am dorit de atâtea ori să strig în gura mare cât de importantă este emoţia, cât de important este mesajul, importanţa de a transmite ce cânţi. Aceasta este cheia către sufletul omului. Vocea este aceea care te atinge, care te face să tresari, indiferent că e o piesă veselă sau una tristă.
Eu asta ştiu să fac, asta vreau să-i învăţ pe concurenţii din echipa mea sa facă. Sunt gata să mă implic 120% în tot ce va însemna progresul lor în acest show. Vreau să adun în echipa mea oameni talentaţi, care să fie deschişi să încerce şi ceva nou. Nou pentru ei, dar şi pentru noi. Va fi un sezon productiv, cu multă ambiţie şi determinare. Eu vin cu o tonă de entuziasm şi poftă de muncă şi vreau să o împărtăşesc cu toată lumea.”, scrie paginademedia.ro
Senatul a adoptat, marţi, propunerea legislativă de modificare a Codului de procedură civilă, prin care o cincime din prevederile acestuia au fost schimbate.
Prin urmare, Senatul a adoptat raportul Comisiei speciale pentru legile Justiţiei aferent acestui proiect, în care o cincime din prevederile Codului de procedură civilă au fost modificate.
Preşedintele Comisiei speciale pentru Legile justiţiei, Florin Iordache, anunţa, miercurea trecută, că circa o cincime din Codul de procedură civilă a fost modificată, majoritatea dintre propunerile de modificare venind din partea CSM, ÎCCJ şi a asociaţiilor profesionale.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Dacă fiecare dintre voi aţi fi întrebat care sunt ideile voastre pentru ca România să crească mai repede decât alţii din punct de vedere economic, politic, social sau cultural, răspunsurile ar fi identice: educaţie, infrastructură, autostrăzi, spitale, schimbarea mentalităţii (nu ştiu de ce nu vă place cum suntem, pentru că nici noi, nici copiii noştri nu vom fi altfel, nu putem fi toţi nemţi în România), reducerea birocraţiei statului, să nu mai plece tinerii din ţară, să nu mai fim atât de dezbinaţi (dacă te uiţi în fiecare seară la televizor, sigur ajungi să constaţi că toţi ne urâm între noi).
Toate sunt idei atât de generoase încât nu ai cum să le conteşti. Au fost valabile acum 100 de ani, vor fi valabile şi peste alţi 100 de ani.
Problema intervine atunci când ceri interlocutorilor idei mai concrete: cum ne schimbăm mentalitatea? Cine este acel „cineva” care să schimbe lucrurile pentru că aşa nu se mai poate? Cum îmbunătăţim calitatea educaţiei în România? Facem mai multe şcoli? Avem nevoie de profesori mai pregătiţi, dar unde îi găsim? Introducem cursuri de antreprenoriat şi educaţie financiară încă din şcoala primară, dar cine să fie profesorii ? Bancherii, Isărescu, patronii şi oamenii de afaceri actuali? Cum adaptezi programa la cerinţele actuale ale pieţei muncii? (Toate companiile au pretenţii ca toţi absolvenţii să ştie când vin la ei ce să facă şi cum să facă, sau cum să facă la fel ca altcineva care are 10-20 de ani de experienţă.)
Ca să avem un reper în privinţa ideilor mai concrete pentru viitor, ar trebui să ne întoarcem puţin în trecut, să avem câteva exemple de idei, de politici care au susţinut economia României în ultimii 20 de ani:
1. Deschiderea economiei printr-o politică de stat pentru investiţii străine. După 1997, acest lucru a dus la creşterea economică de după 2000, a permis intrarea de bani, peste 70 de miliarde de euro, de know-how, de deschidere a pieţelor externe şi de intrare a economiei româneşti în fluxurile globale. Cu ajutorul acestor investiţii străine s-a format generaţia de astăzi, dintre care mulţi au devenit directori, şi o parte dintre voi chiar antreprenori. Inflaţia a scăzut, creşterea cursului valutar s-a temperat, salariile au crescut, iar mulţi dintre voi v-aţi permis să vă luaţi maşini, apartamente şi să umblaţi liberi prin Europa.
2. Facilităţile fiscale pentru industria IT acordate la începutul anilor 2000 de către guvernul Năstase, care au permis crearea unei industrii cu o pondere de 5% în PIB acum şi cu un potenţial de a ajunge la 10% din PIB. Cei 110.000 de oameni din industria IT au salarii de 1.200 de euro net pe lună, în România ajungând cel mai bine plătiţi salariaţi.
3. Deschiderea sistemului bancar românesc, inclusiv prin privatizarea băncilor de stat după anul 2000. Acest lucru a permis intrarea de finanţare externă, acordarea de credite nu numai companiilor, ci şi persoanelor fizice, acordarea de credite pentru apartamente şi, nu în ultimul rând, celebrele credite de consum.
4. Cota unică de 16%, care, pe fondul schimbării puterii politice din România, a atras atenţia investitorilor către piaţa românească. Această cotă unică de 16% a fost înaintea vremurilor, având în vedere că după aceea din ce în ce mai multe state au trecut la acest sistem, în încercarea de a atrage atenţia investitorilor.
5. Construcţia de malluri şi supermarketuri, care a schimbat faţa comerţului din România şi, nu în ultimul rând, a schimbat peisajul social. Noile generaţii şi-au găsit un punct de sprijin pentru ei, aşa cum exista în Occident.
Poate nu toate ideile au adus creştere economică sau au avut un impact pozitiv în societate (spre exemplu, acordarea de credite în franci elveţieni), dar rezultatele arată că în ultimele două decenii România a avut una dintre cele mai mari creşteri ale puterii de cumpărare din ţările foste comuniste, care imediat după 1990 – când noi oscilam politic între Est şi Vest – se deschideau companiilor străine.
Ce am putea face efectiv, ce idei, ce soluţii ar fi pentru următorii 100 de ani şi care s-ar putea aplica? Cosmin Vladimirescu, CEO al Mastercard România şi Republica Moldova, spune că ar mări numărul de ore de sport din şcoală, de joc în echipă, pentru a-i face pe copii, pe elevi şi, de ce nu, pe studenţi să fie şi să ajungă să joace ca o echipă (team work). Acest lucru ar putea să permită apropierea mai mare a noilor generaţii, în încercarea de a mai reduce individualismul caracteristic. Jocul în echipă, team work-ul, înseamnă fair-play, înseamnă că toţi trebuie să joace pentru un bine comun, spune Cosmin Vladimirescu.
O altă idee pentru următorii 100 de ani ar fi ca educatorii, profesorii din ciclul primar, gimnazial şi liceal să fie mai bine plătiţi decât profesorii universitari pentru a fi încurajaţi să „producă” mai mulţi elevi buni, nu numai câţiva.
Arhitectul Dorin Ştefan a venit cu ideea refacerii infrastructurii din Bucureşti în jurul Gării de Nord. În cinci ani, cu câteva miliarde de euro, Gara de Nord ar putea fi transformată într-un imens mall, care ar schimba toată faţa Bucureştiului.
Lista este deschisă pentru ca fiecare dintre voi să vină cu o idee.