BusinessMagazin

Tag: scadere

  • Realitate sumbră pentru piaţa imobiliară de pe bătrânul continent: Investitorii retrag peste 1 miliard de euro pe lună din fondurile imobiliare din Europa

    Investitorii de retail retrag mai mult de un miliard de euro pe lună din fondurile imobiliare din Europa, în condiţiile în care scăderea cererii şi o creştere a costurilor de împrumut ridică o serie de îngrijorări cu privire la evaluarea proprietăţilor comerciale, raportează Bloomberg.

    Aceste răscumpărări au însemnat că activele nete totale deţinute de fondurile imobiliare europene deschise şi tranzacţionate la bursă au scăzut cu peste 10%, ajungând la 180,7 miliarde de euro din decembrie 2022 până la sfârşitul anului trecut, arată datele compilate de Morningstar. 

    În timp ce investitorii sunt nervoşi în special în ceea ce priveşte piaţa imobiliară comercială din SUA din acest moment, temeri similare s-au instalat în Europa în această săptămână, obligaţiunile emise de Deutsche Pfandbriefbank AG scăzând din cauza expunerii lor la această piaţă. Fondurile imobiliare reprezintă o ameninţare la adresa stabilităţii financiare, deoarece reprezintă 40% din pieţele CRE din zona euro, au avertizat anul trecut oficialii Băncii Centrale Europene.

    Nepotrivirea dintre lichiditatea oferită investitorilor în fondurile imobiliare şi natura „nelichidă” a activelor acestora a fost evidenţiată în urma votului pentru Brexit, când multe dintre fondurile din Marea Britanie au fost nevoite să suspende tranzacţiile şi să vândă rapid activele în urma unei creşteri bruşte a cererilor de răscumpărare. 

    „Multe fonduri deschise sunt presate să vândă pentru a satisface cererile de răscumpărare în creştere”, a scris săptămâna trecută Oliver Salmon, cercetător la Savills Plc.

    Cu toate acestea, se aşteaptă ca perspectivele pentru CRE să se îmbunătăţească în cursul acestui an, dacă BCE începe să reducă ratele dobânzilor şi dacă povestea scăderii sustenabile a inflaţiei se dovedeşte a fi adevărată.

    Răscumpărările în Europa au depăşit 1 miliard de euro în fiecare dintre ultimele trei luni ale anului 2023, arată datele Morningstar. Investitorii germani, care trebuie să dea un preaviz cu un an înainte de a putea retrage banii, au retras peste 750 de milioane de euro din fondurile imobiliare europene în ultimele cinci luni ale anului, potrivit Barkow Consulting.

  • Preţurile de consum din China au scăzut în ianuarie în cel mai rapid ritm din ultimii 15 ani. Analiştii avertizează că scăderea prelungită a preţurilor va submina încrederea mediului de afaceri şi a consumatorilor

    Preţurile de consum din China au scăzut în ianuarie în cel mai rapid ritm din ultimii 15 ani, nerespectând previziunile analiştilor şi subliniind provocările pentru factorii de decizie politică care încearcă să revigoreze încrederea investitorilor în cea de-a doua economie ca mărime din lume, scrie FT. 

    Indicele preţurilor de consum al ţării a scăzut cu 0,8% în ianuarie, de la an la an, potrivit statisticilor oficiale publicate joi, a patra lună consecutivă de scăderi şi cea mai mare contracţie din 2009 încoace.

    Scăderea, care a fost mai abruptă decât scăderea de 0,5% prognozată de un sondaj realizat de Reuters în rândul analiştilor şi decât declinul de 0,3% din decembrie, survine în condiţiile în care economia Chinei se confruntă cu o prăbuşire prelungită a sectorului imobiliar, cu o prăbuşire a pieţei bursiere şi cu venituri mai slabe din exporturi.

    “O multitudine de indicatori clipesc acum în roşu, semnalând o perioadă periculoasă pentru economia Chinei şi pieţele financiare”, a declarat Eswar Prasad, profesor de economie la Universitatea Cornell şi fost şef al diviziei China a FMI.

    IPC a crescut cu 0,3% în ritm lunar, sub nivelul de creştere de 0,4% prognozat de sondajul Reuters, dar mai puternic decât creşterea de 0,1% din decembrie.

    Indicele preţurilor de producţie s-a îmbunătăţit marginal, scăzând cu 2,5% în ianuarie de la an la an, o uşoară îmbunătăţire faţă de declinul de 2,7% din decembrie şi faţă de prognoza analiştilor de 2,6%.

  • Preţurile producţiei industriale pe piaţa internă şi piaţa externă au scăzut în decembrie 2023 cu 3,4% an/an. În industria energetică preţurile s-au redus cu 9,8%, iar în industria bunurilor intermediare cu 4,5%

    Preţurile producţiei industriale pe piaţa internă şi piaţa externă, indicator cheie pentru măsurarea inflaţiei, au scăzut în decembrie 2023 cu 3,4% faţă de perioada similară din 2022, în condiţiile în care industria energetică şi cea a bunurilor intermediare au fost pe minus, arată datele publicate vineri de INS.

    Comparativ cu noiembrie 2023, în decembrie preţurile au scăzut cu 0,6%.

    Potrivit INS, preturile din industria energetică s-au redus an la an cu 9,83%, iar cele din industria bunurilor intermediare cu 4,59%.

    În schimb, în Industria bunurilor de uz curent preturile s-au majorat cu 5,89%, în Industria bunurilor de folosinţă îndelungată cu 3,4%, iar în Industria bunurilor de capital cu 4,81%.

    Pe piata internă, preturile productiei industriale au scăzut în decembrie cu 4,97% fată de decembrie 2022, iar pe piaţa externă au crescut cu 0,72%.

    Pe sectiuni, cea mai mare creştere de pret de la un an la altul a fost la Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, cu 21,63%, şi Captarea, tratarea şi distribuţia apei, cu 17,5%

    În schimb, preturile pentru Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale s-au redus cu 26,24%, cele pentru Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice s-au redus cu 18%, iar cele din Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului cu 13,65%.

     

  • Următoarea criză ar putea veni din imobiliare: Gigantul bancar New York Community Bancorp se prăbuşeşte pe bursă, scăzând cu până la 46%, după ce a anunţat probleme record pe partea de creditare

    New York Community Bancorp, una dintre companiile care au reuşit să supravieţuiască în timp ce creditorii regionali s-au luptat şi s-au prăbuşit anul trecut, a înregistrat o scădere record, investitorii fiind îngrijoraţi că este sursa următoarei crize în industrie: imobiliarele comerciale.

    Firma, care a achiziţionat anul trecut o parte din Signature Bank, a acumulat numerar în timp ce se confruntă cu riscuri de creditare – inclusiv o serie de împrumuturi cu probleme pentru un complex de cooperative şi spaţii de birouri – precum şi cu reglementări mai stricte din cauza dimensiunii sale. Provizioanele băncii pentru pierderi din creditare au crescut la 552 milioane de dolari, şocând analiştii şi acţionarii.

    “Toate lucrurile pe care le-au făcut au sens şi sunt probabil bune pe termen lung – dar pe termen scurt, străzii nu-i plac surprizele”, a declarat într-un interviu Mark Fitzgibbon, analist la Piper Sandler Cos. “Au smuls plasturele. Cred că acum se vindecă şi nu cred că problemele se înrăutăţesc de aici încolo”.

    Acţiunile au scăzut cu până la 46% miercuri şi erau în scădere cu 38% la închiderea şedinţei de tranzacţionare de la New York. Indicele KBW Regional Banking Index a scăzut cu 6%, cea mai proastă zi de când o fugă de depozite a dărâmat Silicon Valley Bank în martie anul trecut.

    Investitorii au încercat să evalueze potenţialele repercusiuni pentru băncile americane care deţineau la sfârşitul anului trecut aproximativ 2.700 de miliarde de dolari în credite imobiliare comerciale, în condiţiile în care valorile proprietăţilor se prăbuşesc, iar debitorii disperaţi după noi finanţări se confruntă cu rate ale dobânzii crescute. Provizionul pentru credite a fost de peste 10 ori mai mare decât estimările analiştilor – şi mai mare decât provizioanele totale ale firmei pentru deceniul anterior.

  • Veşti bune din Germania: Inflaţia din ţară se alinează trendurilor europene şi scade până la 3,1% în luna ianuarie

    Inflaţia din Germania a scăzut peste aşteptările analiştilor, atingând 3,1% în ianuarie, conform datelor preliminare, scrie Reuters.

    „Scăderea inflaţiei germane alimentează speculaţia că Banca Centrală Europeană va începe reducerea ratelor mai devreme, rămânând prezente suficiente presiuni inflaţioniste”, a arătat Carsten Brzeski, ING global head of macro.

    Principalul motor al scăderii preţurilor din cea mai mare economie europeană a fost energia, unde preţurile au fost cu 2,8% mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Inflaţia de bază, cea care exclude preţurile la energie şi alimente, a fost de 3,4% în ianuarie faţă de 3,5% în decembrie.

    În acest timp, inflaţia din zona euro este de aşteptat să scadă la 2,8% în ianuarie faţă de 2,9% în decembrie, într-un sondaj Reuters.

  • Marile economii din Europa încep să respire uşurate

    Inflaţia din Franţa a încetinit mai mult decât se aştepta în ianuarie, ajungând la cel mai scăzut nivel de dinainte de invadarea Ucrainei de către Rusia – cel mai recent semn că eforturile zonei euro de a controla creşterea preţurilor se apropie de sfârşit, raportează Bloomberg.

    Indicele pentru a doua cea mai mare economie a blocului monetar a fost de 3,4% faţă de anul trecut, încetinind de la 4,1% în decembrie. Această valoare se plasează sub estimarea mediană de 3,6% dintr-un sondaj Bloomberg şi mult sub vârful de 7,3% înregistrat în februarie 2023.

    Moderarea inflaţiei la un minim al ultimilor doi ani a fost determinată de încetinirea costurilor energiei, alimentelor şi produselor fabricate, potrivit agenţiei de statistică Insee.

    Se aşteaptă ca datele germane să arate o tendinţă similară, potrivit analiştilor intervievaţi de Bloomberg şi primelor cifre regionale din cele 11 landuri.

    O confirmare a Eurostat privitoare la atenuarea creşterii preţurilor în zona euro, formată din 20 de ţări, ar putea impulsiona pariurile investitorilor potrivit cărora Banca Centrală Europeană va începe să reducă ratele dobânzilor în aprilie.

    Chiar şi aşa, obligaţiunile germane au redus câştigurile după publicarea cifrelor regionale, randamentul pe 10 ani scăzând cu şase puncte de bază, la 2,21%. Acesta scăzuse cu până la opt puncte de bază după ce Franţa a afişat un nivel al inflaţiei mai slab decât se aştepta.

    Factorii de decizie politică au fost, în general, mai prudenţi decât pieţele în ceea ce priveşte relaxarea – preşedintele Christine Lagarde a semnalat din nou marţi că scăderea ratelor ar putea fi demarată în vară. Totuşi, guvernatorul Băncii Franţei, Francois Villeroy de Galhau, a declarat în weekend că oficialii vor continua să se ghideze după datele primite şi că nu este exclusă nicio dată pentru o primă reducere.

  • Economia zonei euro a stagnat în trimestrul al patrulea. Creşterile din Spania şi Italia au compensat scăderea producţiei germane şi blocajul înregistrat de economia franceză

    Economia zonei euro a stagnat în ultimele trei luni ale anului trecut, fiind stopată de scăderea producţiei germane şi de o stagnare a economiei franceze, care au compensat o revenire mai puternică decât se aştepta în Spania şi Italia, scrie Financial Times.

    Performanţa celor 20 de economii care folosesc moneda euro a depăşit contracţia de 0,1% prognozată de economişti în cadrul unui sondaj Reuters. Aceasta a urmat unui declin de 0,1% în trimestrul precedent, marcând o creştere de 0,5% a zonei euro în 2023, a anunţat marţi biroul de statistică al UE.

    Acest lucru a lăsat blocul în urma SUA, care a fost numită săptâmâna trecută drept economia avansată cu cea mai rapidă creştere din lume în 2023, cu o creştere anuală de 3,1%. Guvernul Chinei a estimat recent că economia sa a crescut cu 5,2% anul trecut.

    „Europa încă se recuperează în urma unui şoc energetic persistent, mai ales în condiţiile în care nu avut parte de acelaşi grad de stimulare fiscală ca economia americană, mai rezistentă, în ultimii ani”, a declarat Nicola Mai, analist de credite suverane la investitorul Pimco.

    Principalul obstacol aş creşterii din zona euro a fost economia germană, care s-a contractat cu 0,3% în această perioadă, a anunţat marţi agenţia de statistică a ţării, confirmând o estimare iniţială de la începutul lunii.

    Economia Italiei, în schimb, a oferit un impuls, după ce a crescut cu 0,2% în această perioadă, datorită unei producţii mai mari în industrie şi servicii care a compensat cererea internă mai slabă. Această creştere a fost mai mare decât cea de 0,1% din trimestrul precedent, depăşind stagnarea prognozată într-un sondaj Reuters.

    De asemenea, economia spaniolă a înregistrat o evoluţie care a depăşit aşteptările economiştilor, cu o creştere trimestrială de 0,6%, cea mai puternică expansiune din acest an, datorită creşterii cererii interne.

    Biroul de statistică al Spaniei a mai spus că preţurile mai mari la electricitate, care reflectă eliminarea treptată a scutirilor de taxe, au provocat o creştere neaşteptată a inflaţiei în ianuarie, de la 3,3% în decembrie la 3,5%. Economiştii se aşteptau la o încetinire la 3,1%.

    Investitorii vor urmări să vadă dacă inflaţia la nivelul blocului comunitar va scădea, aşa cum se aşteaptă, la 2,8% în ianuarie, de la 2,9% în urmă cu o lună. Cifrele vor fi un indicator cheie pentru a determina cât de aproape este Banca Centrală Europeană de a reduce ratele dobânzilor.

    Cifrele publicate marţi au arătat că economia Spaniei a crescut cu 2,5% anul trecut, în timp ce Franţa a crescut cu 0,9%, iar Italia cu 0,7%. Cu toate acestea, economia Germaniei s-a contractat cu 0,3% pe parcursul anului.

  • După patru sesiuni de scădere, Bursa de la Bucureşti urcă luni timid, cu 0,1%: aprecieri la OMV Petrom (1,3%), Electrica şi Hidroelectrica (0,9%). Rulajul total, 151 mil. lei

    După patru zile consecutive de scădere, Bursa de la Bucureşti a înregistrat o creştere de 0,1% în sesiunea de luni, 29 ianuarie 2023, prin prisma indicelui principal BET, dinamică determinată în principal de creşteri de 1,25% la OMV Petrom (SNP) şi 0,9% la Electrica (EL) şi Hidroelectrica (H2O), conform datelor agregate de ZF de la BVB.

    La polul opus, au scăzut Transelectrica (minus 3,2%), TeraPlast (minus 2,1%) şi One United Properties (minus 1,1%). Din rândul celor 20 de companii din prima ligă bursieră, opt au fost pe plus, 11 pe minus, iar operatorul bursier BVB nu a avut nicio dinamică. BET a avut la început de şedinţă şi 0,9% creştere.

    Lichiditatea totală s-a ridicat la 151,2 mil. lei, fiind peste media de anul trecut de 100 mil. lei pe zi. Cele mai tranzacţionate companii au fost Hidroelectrica (20 mil. lei), Romgaz (5,5 mil. lei) şi Banca Transilvania (5,5 mil. lei). De asemenea, în sistemul bursei a fost înregistrată şi o tranzacţie specială de 84,2 mil. lei cu 0,15% din Hidroelectrica.

    Din rândul indicilor bursieri, BET-FI, indicele SIF-urilor şi al FP, a fost pe minus de 0,16%, iar indicele BET-BK, de referinţă pentru administratorii de fonduri şi indicele BETAeRO au avut minus 0,19%. Cea mai mare creştere a fost înregistrată de BET-NG, indicele companiilor din energie, plus 0,53%.

     

  • Topul celor mai bogate persoane ale planetei: Bernard Arnault, fondatorul gigantului de lux LVMH, îl lasă în urmă pe Musk şi reurcă pe podium

    Averea netă a lui Arnault şi a familiei sale a crescut la 207,8 miliarde de dolari după o creştere de 23,6 miliarde de dolari vineri, depăşind-o pe cea a lui Musk, de 204,5 miliarde de dolari, potrivit listei miliardarilor a Forbes.

    Vestea vine în contextul în care  compania Tesla Inc. a lui Musk s-a zbătut joi la bursă, scăzând cu 13%, iar Elon Musk a pierdut peste 18 miliarde de dolari din averea netă.

    Între timp, acţiunile LVMH au explodat cu peste 11% vineri dimineaţă, după ce cel mai mare grup de lux din lume a anunţat vânzări în creştere cu 10% în T4 2023, peste estimările analiştilor

    Valoarea de piaţă a LVMH a ajuns vineri la 388,8 miliarde de dolari, faţă de valoarea de piaţă de 586,14 miliarde de dolari a Tesla.

     

  • Bursă. Hidroelectrica estimează un profit istoric de 6 mld. lei anul trecut. Bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2024 implică însă o scădere de 20%

    Producătorul de energie electrică verde Hidroelectrica (simbol bursier H2O), cea mai profitabilă companie din portofoliul statului român, a inclus în bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2024 un rezultat net preliminat de 6,02 miliarde de lei anul trecut, un maxim istoric, în creştere cu 50% faţă de anul precedent, când profitul a atins 4 miliarde de lei.

    BVC-ul publicat astăzi indică un profit net de 4,83 miliarde de lei la finele actualului an, adică o scădere de 20% faţă de 2023. Prin comparaţie cu 2022, evoluţia ar consta într-o creştere de circa 20%.

    Veniturile preliminate pe 2023 ar ajunge la 12,5 miliarde de lei,  cu 26% mai mult decât în anul anterior. Apoi, în 2024, veniturile ar atinge 10,9 miliarde de lei, deci un minus de 12,8% an/an.

    Conform BVC-ului, compania de stat ar urma să vândă energie de 15,91 TWh în 2023, energia vândută din producţie însumând 14,81 TWh. Per total, cheltuielile ar fi de 5,03 miliarde de lei, dintre care cheltuielile cu apa ar reprezenta peste 500 de milioane de lei. Pentru dezvoltare, producătorul a alocat suma de 219 milioane de lei anul acesta.

    „Veniturile din activitatea de furnizare sunt prognozate la 3.139.944 mii lei, reprezentând o cantitate de 6,004 TWh, similara cantităţii de energie electrică vândută în anul 2023.Diminuarea veniturilor  din activitatea de furnizare se datorează estimării unui preţ mediu de vânzare al energiei electrice în scădere în 2024 comparativ cu preţul mediu preliminat al anului 2023”, scriu reprezentanţii Hidro.

    În primele nouă luni de anul trecut, Hidro a avut un profit net de 5,2 miliarde de lei, plus 42%, şi venituri de 9,6 miliarde de lei, în urcare cu 32% faţă de aceeaşi perioadă din 2022. Societatea va publica raportul financiar preliminar din 2023 în data de 27 februarie.

    Scăderea estimată a veniturilor pe 2024„ rezultă în principal din diminuarea cantităţii prognozate a fi produsă în cursul anului 2024 comparativ cu anul 2023, când a fost înregistrată cea mai ridicată producţie de energie electrică din ultimii 6 ani, scădere parţial compensată de estimarea unui preţ mediu de vânzare a energiei electrice în creştere cu 2% faţă de preţul mediu preliminat pentru anul 2023.”

    Acţiunile H2O  se tranzacţionează în scădere cu 5,5% anul acesta şi în creştere cu 8,2% în ultimele şase luni, la o capitalizare de 54,4 miliarde de lei. În aceleaşi perioade, indicele de referinţă BET afişează dinamici de minus 1,6%, respectiv plus 15,3%.