BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • Dezastrul de la Neamţ arată că spitalele trebuie trecute neîntârziat în subordinea Ministerului Sănătăţii

    ♦ La conducerea Spitalului Judeţean Neamţ s-au aflat nu mai puţin de opt manageri în ultimul an ♦ Managerul Spitalului Neamţ Lucian Micu şi-a anunţat demisia după ce zece pacienţi din terapie intensivă cu COVID-19 au murit în urma unui incendiu în secţia ATI.

    Lipsa de organizare din spitale, subordonarea acestora la nivel local, fără posibilitatea de colaborare rapidă şi fără medici de profesie în fruntea spitalelor sunt factori care contribuie la haosul din sănătate şi duc periodic la accidente în spitale, acolo unde pacienţii caută tratament.

    Cel mai recent exemplu de lipsă de organizare este la Spitalul Judeţean din Neamţ, aflat în subordinea Consiliului Local Neamţ, care a avut în ultimul an opt manageri la conducere. Şefii unităţii medicale au fost numiţi politic, fie de Ministerul Sănătăţii atunci când spitalele au trecut în timpul stării de urgenţă în curtea ministerului de resort, fie de autorităţile locale.

    Directorul spitalului din Neamţ la momentul incendiului a fost Lucian Micu, primar al oraşului Roman. El este de meserie jurist, numit la finalul lui octombrie în fruntea spitalului.

    Lipsa unei viziuni pe termen lung pentru spital s-a văzut în lipsa investiţiilor în unitatea medicală, probleme scoase la iveală de tragedia în urma căreia secţia de ATI a luat foc, iar zece pacienţi au decedat, şapte persoane fiind în stare critică.

    „Din declaraţiile publice, a existat o flacără la unul dintre aparatele pacienţilor critici. Atmosfera în saloanele de terapie intensivă este cu oxigen, care în prezenţa focului poate să devină extrem de inflamabil. Nu poate cineva anticipa un scurtcircuit la instalaţia electrică, probabilitatea există. Este de datoria echipelor de mentenanţă şi a managementului şi de spital, şi de secţie să facă toate verificările în bună regulă, aşa cum cer actele normative. Avem norme în domeniu, trebuie să fie şi respectate“, a spus medicul ATI Elena Copaciu.

    Ea a menţionat că ancheta va stabili dacă instalaţia a fost calibrată corect, dacă aparatele funcţionau în parametri, însă soluţia pentru ca situaţia de la Neamţ să nu se mai repete este respectarea legii. În plus, siguranţa trebuie să fie pe primul plan, atât pentru pacienţi, cât şi pentru medici şi asistenţi.

    „Una dintre regulile de bază în prim ajutor şi când lucrezi în urgenţă este ca salvatorii să fie în siguranţă pentru a putea acorda pacientului suportul avansat pe care îl presupune terapia intensivă şi să-i dai şanse maxime să-i salveze viaţa. Aşa ceva este coşmarul oricărui medic din ATI. Orice contează, în momentul când faci rabat de la o regulă va urma o cascadă de compromisuri care poate ajunge până la varianta îngrozitoare pe care am văzut-o“, a mai spus Elena Copaciu.

    Managerul Spitalului Colţea Mircea Lupuşoru a precizat că pentru a preveni un accident de tipul celui de la Neamţ în spitalul din Capitală se verifică periodic aparatura şi prizele pentru a stabili că se respectă normele de funcţionare optime.

    „Avem măsuri dinainte de incident, sunt măsuri de prevenire, se face o verificare periodică a tabloului, prizele, instalaţii electrice. Avem siguranţe care sar automat dacă puterea este mai mare se decuplează automat siguranţa şi se întrerupe tot. Am pus accentul pe acest lucru tot timpul“, a mai spus Mircea Lupuşoru.

     

    Cine sunt vinovaţii?

    Într-o declaraţie de presă, ministrul sănătăţii Nelu Tătaru a declarat că toată lumea este vinovată pentru tragedia de la Piatra Neamţ deoarece a acceptat ca în ultimii 30 de ani sistemul medical să fie menţinut într-o situaţie de criză.

    „Pentru situaţia de peste 30 de ani şi pentru autorităţile locale şi pentru neimplicare … cred că suntem toţi vinovaţi în această ţară, nu doar sistemul medical şi autorităţile locale, pentru că am acceptat timp de 30 de ani să trăim într-o astfel de situaţie medicală“, a declarat ministrul Tătaru. El a mai spus că se impune o reevaluare urgentă a întegului sistem medical românesc.

    „Nu doar începând de mâine, începând de ieri, tot ce înseamnă reevaluare de management, tot ce înseamnă reevaluare de capacitate de tratament a unităţilor medicale, cooordonare de către minister a situaţiei“, a precizat Nelu Tătaru. Totuşi, la cinci ani de la tragedia de la Colectiv, care a dus la decesul a 64 de persoane, România nu este capabilă să îngrijească pacienţi cu arsuri grave, trimi­ţându-l pe medicul care a ajutat pacienţii de la Neamţ Cătălin Dencium în Belgia pentru a fi tratat.

    Astfel, la cinci ani de la Colectiv şi la zece ani de la incendiul de la maternitatea Giuleşti, România nu are o secţie pentru marii arşi. Mai mult, politicienii care s-au aflat în funcţii publice de decizie şi în urmă cu un deceniu, şi în urmă cu cinci ani, începând cu preşedintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban sau ministrul Nelu Tătaru nu îşi asumă vina unui sistem sanitar dezorganizat, aruncând vina asupra oamenilor, contribuabili la bugetul de stat şi la asigurarea de sănătate.

  • România are cel mai mic buget pentru Sănătate din UE

    Sănătatea costă puţin în ochii guvernanţilor. România alocă 5,6% din PIB, fiind pe ultima poziţie în U.E. În fiecare an, s-au alocat bani mai mulţi, dar insuficienţi. Spitale noi nu s-au construit şi investiţiile importante se lasă aşteptate. De asemenea, numeroşi manageri nu ştiu să coordoneze resursele materiale şi umane, susţine un fost consilier al ministrului Sănătăţii.

    „Avem manageri care nu sunt suficienţi pregătiţi. Avem manageri care sunt la influenţa politicului. La Neamţ au fost 8 manageri în ultimele 12 luni. Aşa ceva este inacceptabil. Vedem cazuri peste cazuri de corupţie mare, corupţie mică la nivelurile cele mai înalte”, a declarat doctorul Marius Ungureanu.

    Marius Ungureanu consideră că strategia de sănătate ar trebui schimbată complet prin investiţii în sistemul ambulator şi în medicina de familie, astfel încât să se uşureze povara spitalelor.

    „Să vă dau un exemplu. De ce să internăm un pacient cu hipertensiv doar pentru monitorizarea tensiunii timp de şapte zile într-un spital care înseamnă nişte costuri enorme când acest lucru ar putea fi făcut în ambulator”, a precizat Marius Ungureanu.

    Bugetul Ministerului Sănătăţii a fost în 2019 de 5% din PIB, iar anul acesta s-a ajuns la 5,6% din PIB.

  • Top 100 cele mai mari companii din România. Un sfert din business, în mâinile lor

    Cele mai mari 100 de companii din România, toate cu vânzări de cel puţin un miliard de lei în 2019, au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de 431 mld. lei (92 mld. euro), un sfert din rulajul total din economie. Vânzările raportate în 2019 de cele mai mari 100 de firme din România s-au majorat cu 7% faţă de 2018, arată o analiză a Business Magazin pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

    În cele mai mari 100 de companii locale lucrează 324.000 de salariaţi (doar 7% din numărul de angajaţi din companii), iar profitul net raportat de ele – profit calculat ca diferenţă dintre rezultatul net şi pierderi – se ridică la 13,5 mld. lei (3,5 mld. euro).

    Comerţul este principala activitate a firmelor din top 100, fie că este vorba de comerţ alimentar (Kaufland, Carrefour, Lidl, Mega Image, Profi, Metro Cash&Carry sau Penny Market), comerţ cu carburanţi (reţelele de benzinării deţinute de OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil sau MOL), comerţ cu cereale (marii traderi străini – Cofco, Ameropa, ADM Trading sau Cargill), comerţ auto (Renault sau Porsche România), comerţ cu medicamente (Mediplus, Farmexim, Fildas Trading), comerţ cu materiale de construcţii (Dedeman, Arabesque).

    Industria este reprezentată la vârf de constructorii auto (Dacia şi Ford), dar şi de fabricile de componente auto, siderurgia vine abia pe locul 23 cu Liberty Galaţi, iar în zona de telecom toţi marii operatori sunt prezenţi în top.

    Energia se află în top trei domenii ca şi prezenţă, după comerţ şi industria auto, cu un nucleu puternic de companii străine, dar şi cu cele mai valoroase companii de stat: Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica. Dacă statul deţine campioni ai profiturilor, tot el controlează şi firmele cu cele mai mari pierderi din top 100 (Complexul Energetic Oltenia sau Electrocentrale Bucureşti).

    Automobile Dacia este cea mai mare companie din România după cifra de afaceri din 2019, cu vânzări de 24,6 mld. lei, însă pentru constructorul auto de la Mioveni anul trecut a adus prima scădere a vânzărilor după mai mulţi ani de creştere. Cu toate acestea, Dacia conduce detaşat în ierarhia după cifra de afaceri, iar rezultatele din 2019 vor rămâne şi pentru companie un reper la fel ca pentru toate celelalte businessuri din economie.

    Companiile locale au început anul 2020 cu „un bagaj” în care au strâns trei ani consecutivi de creşteri „double digit”, cu marje de profit pe care nu le ating pe alte pieţe pe care activează, cu planuri de investiţii şi de expansiune. Criza generată de pandemia de Covid-19 a resetat însă toate aceste planuri, a determinat reaşezări rapide ale strategiilor şi a provocat companiile să gândească planuri pe termen scurt construite în principal pe siguranţa angajaţilor. Din acest punct de vedere, 2019 va fi anul reper pentru businessul românesc, în condiţiile în care în 2020 sectoare întregi precum HoReCa, turismul, piaţa de evenimente, transporturile sau energia sunt trase în jos de contextul sanitar.

     

    Iar datele care vin, cele aferente anului 2020, în special rezultatele companiilor cotate la Bursă arată clar că acest an nu poate egala performanţele din 2019. Singura întrebare care rămâne este cât de mare va fi scăderea.

    În cazul OMV Petrom, cel mai mare producător de petrol şi gaze din România, trimestrul al treilea din 2020 a adus primele pierderi de 41 mil. lei după 18 trimestre consecutive pe plus. În 2019, com­pania a făcut profit net de 3,6 mld. lei, iar în 2018 un profit net de 3,9 mld. lei, rezultate cu care OMV Petrom SA a condus în ultimii doi ani clasamentul câştigurilor din economia românească. Deşi Petrom vede primele pierderi după cele din T4/2015, Christina Verchere, CEO al grupului a spus în cadrul emisiunii ZF Deschiderea de astăzi că „aceste rezultate în al treilea trimestru sunt mai bune decât am crezut că ar fi atunci când eram la începutul trimestrului”.

    „Avem trei priorităţi în cadrul managementului crizei şi ele vor fi aceleaşi în viitor. Una este sănătatea şi siguranţa angajaţilor şi a clienţilor noştri. Aceasta este prioritatea noastră principală şi ne asigurăm că aceştia sunt bine”, a spus executivul OMV Petrom în interviul acordat ZF.

    Dincolo de cifre, siguranţa angajaţilor a fost preocuparea de bază a companiilor în acest an şi va continua să fie şi în 2020, iar mesajul celui mai puternic executiv din industria petrolieră arată impactul pe care criza sanitară îl are în scenariile cu care companiile lucrează în prezent. „Acum în prim plan este sănătatea şi bunăstarea angajaţilor, din cauza faptului că numărul de cazuri creşte. E nevoie ca oamenii să fie sănătoşi pentru ei şi pentru familiile lor. E nevoie de ei pentru a sprijini aprovizionarea cu energie şi sănătatea financiară a firmei, aşa că în centrul acesteia sunt angajaţii”, a arătat Christina Verchere.

    În companiile din România lucrează peste 4,2 milioane de salariaţi, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, care iau în calcul numărul mediu de angajaţi raportaţi de companii. În jur de 7% dintre salariaţi sunt angajaţi de o companie din top 100. Radiografia businessului din România arată că în timp ce toţi indicatorii financiari au crescut faţă de nivelul maxim atins în 2008, anul care a precedat criza financiară, numărul de salariaţi din economie este singurul care nu s-a mai apropiat de cifra înregistrată atunci.  

    Cifra de afaceri totală a companiilor din România s-a majorat în 2019 cu peste 9%, la 1.716 mld. lei (362 mld. euro), al treilea an consecutiv când rata de creştere cumulată a vânzărilor s-a apropiat de 10%. Datele includ rezultatele a 731 de mii de firme care au depus bilanţul financiar pentru anul 2019 până la 21 septembrie 2020, menţionează reprezentanţii Registrului Comerţului. Peste rata de creştere a cifrei de afaceri s-a aflat anul trecut avansul proftului net, care a urcat cu 12,2% la 143,5 mld. lei (30 mld. euro), cel mai bun rezultat net atins vreodată de universul de companii din România. În condiţiile în care pierderile totale s-au majorat cu doar 8%, la 40,5 mld. lei, soldul de câştig net rămas în economie în 2019 a depăşit pentru prima dată 100 mld. lei. Spre comparaţie, în 2011, acelaşi sold era de 1,6 mld. lei, iar în 2008 înainte de precedenta criză economică se situa la numai 14,2 mld. lei. Criza economică din 2008 a lăsat urme adânci în economie, iar efectele ei s-au văzut constant timp de cinci ani în mediul de business local. Creşterile indicatorilor financiari erau fragile, iar orice măsură economică avea efect de roller-coaster în viaţa firmelor din mediul privat.

    Ultimii trei ani însă, perioada 2017-2019, au adus cele mai bune rezultate financiare pentru companii, iar anul 2019 va rămâne punct de referinţă înaintea declinului generat de actuala criză provocată de această dată de o criză sanitară fără precedent.

     

    Sursa: Registrul Comerţului

    Notă: clasamentul include doar companiile al căror bilanţ financiar era depus până la 21 septembrie 2020. Topul ia în calcul doar entităţI fiscale, aşa cum sunt ele înregistrate în România şi nu include rezultate ale grupurilor de firme sau raportări consolidate. Topul ia În calcul doar companiile şi nu include bănci, companii de asigurĂăi sau societăţi de investiţii financiare.

  • Problema cu care se confruntă mii de oameni din România, unii dintre ei chiar fără să ştie. Stresul zilnic şi stilul de viaţă agitat contribuie la aceasta

    Stresul zilnic, stilul de viaţă agitat şi întârzierea momentului de concepere a unui copil sunt cele mai frecvente probleme asociate cu infertilitatea, care scot din buzunarul cuplurilor din România până la 10.000 de euro pentru proceduri de fertilizare. Cum a evoluat această nişă a sănătăţii în România?

    În ultimii ani, rata fertilităţii a scăzut, în 2019 fiind înregistrată a doua cea mai mică valoare din ultimii zece ani. Doar 35 de copii s-au născut la 1.000 de femei cu vârsta fertilă cuprinsă între 15 şi 49 de ani în 2019, arată datele Institutului Naţional de Statistică. În oglindă, vârsta la care femeile aleg să fie pentru prima dată mame a crescut în ultimii zece ani, de la 26 de ani în 2010, la 27,4 ani în 2019, mai arată statistica.

    „Principala cauză este că foarte multe femei acum îşi amână dorinţa de a obţine o sarcină până la o vârstă mai avansată şi fertilitatea femeii odată cu vârsta scade în mod natural. Se trezesc la o vârstă avansată cu o rezervă ovariană redusă şi atunci devine foarte dificil să obţii o sarcină. Pe al doilea loc sunt infecţiile, care sunt asociate cu infertilitatea”, spune medicul ginecolog Alina Ursuleanu. Ea a explicat că infertilitatea în cazul cuplurilor este împărţită între femei şi bărbaţi şi a observat în ultimii ani o creştere a problemelor de concepere a copiilor în rândul pacienţilor săi.

    „La bărbat (infertilitatea – n.red.) este asociată cu stresul, cu fumatul, abuzurile de orice fel. Şi poluarea este incriminată, dar este greu de stabilit”, a mai explicat medicul ginecolog.

    Implicaţii psihologice

    Odată cu problemele de infertilitate, cuplurile trebuie să gestioneze şi factorii psihologici cum este stresul, care afectează cei doi parteneri, în mod diferit însă. Psihologul Cristiana Haica a explicat că în timp ce femeile tind să vorbească despre problemele lor, în cazul bărbaţilor, stresul infertilităţii se vede în mod diferit.

    „Femeile sunt mai volubile, mai sociabile şi se exprimă mai mult. De aceea pare că femeile sunt mai afectate, dar şi bărbaţii sunt în egală măsură afectaţi de stresul infertilităţii. Infertilitatea are proporţii egale, deci cumva unul dintre membrii cuplului este afectat de infertilitate. În special în situaţiile de infertilitate masculină, dar şi mixtă, bărbaţii sunt extrem de afectaţi”, a spus Cristiana Haica.

    Iar faptul că bărbaţii nu vorbesc despre problemele de infertilitate îi afectează la un nivel mai profund decât pe partenerele lor, mai ales la nivel de identitate şi stimă de sine.

    Problemele psihologice generate de infertilitate sunt în spectrul tulburărilor depresive şi anxioase, iar cele mai predispuse la aceste afecţiuni de natură emoţională sunt cuplurile care au încercat de mai multe ori, fără success, reproducerea asistată prin proceduri medicale cum este şi fertilizarea in vitro.

    Pe agenda autorităţilor

    Şi autorităţile au încercat să gestioneze problema infertilităţii, oferind decontare pentru procedurile de fertilizare in vitro. Bucureşti a fost primul oraş care a demarat proiectul „O şansă pentru cuplurile infertile” – FIV1 şi FIV2, finanţând integral procedura de fertilizare in vitro în perioada 2018-2020.

    Început în iunie 2018, până la sfârşitul aceluiaşi an cele 1.000 de locuri anunţate de primăria Capitalei au fost ocupate integral. În perioada 2019-2020 au fost 2.000 de locuri ocupate, arată datele Administraţiei Spitalelor din Bucureşti (ASSMB).

    „În proiectul FIV1 au fost 1.000 de aplicanţi înscrişi şi tot atâtea dosare aprobate, iar în proiectul FIV2 sunt 2.000 de aplicanţi înscrişi, iar până în prezent au fost aprobate 1.420 de dosare, restul fiind încă în perioada de evaluare”, arată datele ASSMB.

    În urma celor două proiecte, FIV1 şi FIV2, s-au născut 506 copii, iar 118 sarcini sunt în evoluţie. Bugetul pentru cele două programe a fost de 41 de milioane de lei, iar fiecare cuplu beneficiar a primit 13.800 de lei pentru procedurile de fertilizare.

    Investiţii private

    Agenţia Naţională de Transplant (ANT) este instituţia care acreditează activitatea de reproducere umană asistată. Din datele ANT, o singură unitate publică – Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie Panait Sârbu din Bucureşti, este acreditată pentru procedura de fertilizare, restul fiind unităţi private. Sunt 27 de unităţi private acreditate de ANT, iar cea mai recentă aprobare a primit-o reţeaua Regina Maria, al doilea jucător din piaţa privată de sănătate.

    „Regina Maria a primit foarte recent acreditarea pentru deschiderea primului Centru de Fertilitate şi FIV din reţea, care se află în cadrul Spitalului Regina Maria Cluj. Suntem pregătiţi să începem primele tratamente pentru infertilitate, inclusiv FIV. Conform unuia dintre puţinele studii disponibile, lupta cu infertilitatea afectează 15% din cuplurile cu vârsta reproductivă. Asta înseamnă că 1 din 6 cupluri nu reuşeşte să obţină natural o sarcină şi are nevoie de tratament”, au transmis reprezentanţii reţelei Regina Maria.

    Clujul este oraşul în care reţeaua Regina Maria a investit masiv, deschizând un spital, o investiţie greenfield de 18 mil. euro, iar în noul centru de fertilitate oferă pacienţilor servicii de la screening, la diagnostic, second opinion şi intervenţii.

    „Numărul de probleme cu cauză masculină este acelaşi. Dar cu siguranţă a crescut numărul de diagnosticări în cazul bărbaţilor. Până recent, femeile se investigau mai mult decât bărbaţii şi erau dispuse să avanseze mult cu analize şi chiar intervenţii, căutând o cauză feminină, fără ca măcar să facă o spermogramă partenerului. Acum, protocoalele centrelor de reproducere uman asistată investighează în paralel ambii parteneri”, au mai transmis reprezentanţii operatorului privat.

    Costul unui pachet de fertilizare in vitro în cadrul reţelei Regina Maria porneşte de la 2.350 de euro la 2.950 de euro, în funcţie de problemele medicale ale cuplului. Dincolo de aceste costuri mai sunt şi cele care ţin de tratamente şi investigaţii, care pot dubla sau tripla costul procedurii în sine.

    Costul procedurilor de fertilizare, noua „monedă” de calcul în cuplu

    Procesul de fertilizare in vitro se întinde pe mai multe luni, timp în care cuplul care vrea să conceapă un copil trece prin diverse investigaţii medicale, tratamente şi alte cheltuieli suplimentare. Asociaţia SOS Infertilitatea, fondată de Nicole Brunel, numără peste 20.000 de membri într-un grup pe reţeaua Facebook, şi vine în sprijinul femeilor care vor să înceapă procesul de fertilizare, însă nu pot susţine costurile în integralitate.

    Astfel, de Crăciun este organizată o tombolă în care premiile constau în participarea la o procedură de fertilizare gratuită, oferită de clinicile partenere. Aşa a reuşit şi Alexandra Şerbu să înceapă procesul de fertilizare, în urma căruia a născut în urmă cu zece luni. Timp de patru ani însă tânăra a încercat diverse tratamente, proceduri, care au avut costuri financiare, dar şi psihologice.

    „Tratamentul a fost greu, atât psihic, fizic, financiar, eu având problemele de sănătate din trecut. Procedura a fost gratuită, de recoltare. Financiar este un cost, gratuitatea este de 3.000 – 4.000 de euro. Cheltuielile suplimentare, monitorizări, analize, tratamentul, au mai fost încă 7.000 de euro, medicamente, injecţii, analize zilnice. O singură injecţie m-a costat 5.300 de lei”, a spus Alexandra Şerbu. Costurile mari ale procedurii de fertilizare au fost susţinute şi de Oana, o tânără de 33 de ani care a încercat de cinci ori procedura, fără succes însă.

    „Nu aveam nicio problemă de sănătate, aşa au spus medicii. Am început să fac înseminări artificiale. După înseminări, a urmat fertilizarea in vitro. Am facut două proceduri la Wellborn, eşuate. Am mers la MedLife, acelaşi rezultat. Am mers la Columna. Patru fertilizări in vitro ne-au costat aproape 100.000 de lei în decurs de un an şi ceva”, a explicat Oana.

    Ea a precizat că va încerca în continuare să devină mamă, iar problemele de fertilitate au „sudat” mai mult relaţia de cuplu.

    „Toate eforturile noastre au fost pentru FIV, calculăm banii câştigaţi în FIV-uri, tratamente şi tot ce se poate, în ultimii doi ani noi pentru asta am trăit. Pentru mine nu are nimic material valoare dacă nu voi fi mamă”, a mai spus Oana.

  • Ce face un pacient cu o problemă de sănătate după ce este refuzat de trei spitale de stat în Bucureşti?

    Pacienţii cu probleme de sănătate care au nevoie de intervenţia medicilor pentru diagnostic şi tratament ajung în spitale private unde plătesc pentru servicii, după ce sunt refuzaţi de către unităţi medicale de stat sau sunt nevoiţi să aştepte în secţia de primiri urgenţe, alături de alţi pacienţi, în plină pandemie de COVID-19.

    Este cazul concret al Florentinei, 22 de ani, angajată care plăteşte de la vârsta de 19 ani contribuţia la asigurările de sănătate şi care duminică a mers pe rând la trei spitale mari din Capitală – Sf. Ioan, Bagdasar Arseni şi Floreasca.

    „Salvarea nu venea dacă nu imi era rău, rău şi mie îmi trecuse durerea după pastile, aşa că am rugat o prietenă să mă ducă la spital. Am mers la Sf. Ioan, care era aproape, dar a zis că nu putem intra dacă nu avem simptome de COVID, că ei doar astfel de pacienţi primesc şi ne-au trimis la Bagdasar. Am mers acolo şi ei ne-au refuzat ca nu au locuri şi ne-au trimis la Floreasca. Acolo era o coadă imensă şi au zis că o să dureze câteva ore şi am mers la Euroclinic, care e fix lângă. Ei m-au luat din prima şi au facut tot felul de analize şi perfuzie şi au fost drăguţi, dar a fost şi foarte costisitor. Am ajuns apoi la Regina Maria din Băneasa, pentru analize mai amănunţite şi tratament”, este relatarea Florentinei.

    Suma plătită la Regina Maria pentru investigaţii, deşi în spital de stat tratamentul ar fi fost gratuit, pe baza calităţii de asigurat a pacientei, a fost de 1.500 de lei în total.

    Dacă spitalul Sf. Ioan este suport COVID şi primeşte doar pacienţi cu infecţie, spitalele Bagdasar şi Floreasca sunt printre cele mai mari unităţi din ţară dedicate urgenţelor medicale.

    Spitalul Floreasca are 731 de paturi, este o unitate medicală aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii şi a avut de cheltuit anul trecut, în 2019, un buget de 420 mil. lei.

    Spitalul Bagdasar Arseni se prezintă pe site-ul propriu ca fiind unul dintre cele mai importante spitale de urgenţă din Bucureşti, cu 558 de paturi, tot în subordinea Ministerului Sănătăţii. În 2019, bugetul spitalului a fost de 220 mil. lei.

    Bucureştiul nu este un caz singular

    Potrivit deputatului USR, Emanuel Ungureanu, situaţia de refuz al pacienţilor de către spitalele de stat se întâmplă şi în alte zone din ţară.

    „Sunt secţii pline în spitalul judeţean Buzău, de exemplu, încearcă să transfere bolnavi către Râmnicu Sărat, nu se poate. De ce? Că nu vor. Este strigător la cer că anumite secţii duc greul şi în alte spitale lumea stă cu mâna în sân”, a spus recent într-un interviu pentru ZF Emanuel Ungureanu.

    Iar încă de la începutul pandemiei, medicii au atras atenţia despre faptul că accesul la sănătate este îngreunat, pacienţii se prezintă mai rar la spital sau când ajung, afecţiunile lor sunt agravate.

    Soluţia de urgenţă – obligaţia prin ordin

    Un ordin apărut ieri, semnat de Raed Arafat, secretar de stat în MAI şi şeful departamentului pentru situaţii de urgenţă obligă unităţile de primiri urgenţe să preia toţi pacienţii aduşi de către ambulanţe. „Unităţile sanitare nu au dreptul să restricţioneze accesul ambulanţelor la structurile de primiri urgenţe sau camera de gardă. (…) Personalul structurilor de urgenţă are obligaţia să preia pacientul în cel mai scurt timp posibil, să-i asigure asistenţa medicală de urgenţă, inclusiv investigaţiile necesare şi consulturile de specialitate, eliberând echipajul respectiv în cel mult o oră de la sosirea în UPU”, se arată în ordinul semnat ieri de Arafat.

    De menţionat este faptul că, înainte de ordinul emis ieri, Constituţia României recunoaşte dreptul la ocrotirea sănătăţii ca unul „garantat”, iar articolul din legea fundamentală precizează faptul că statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.

     

  • Asigurările de viaţă şi sănătate vor fi în prim-plan

    Piaţa asigurărilor din România, care a fost întotdeauna orientată spre asigurările generale, cu o dominanţă semnificativă a asigurărilor auto, se îndreaptă spre un nou trend în care asigurările de viaţă şi sănătate vor fi în prim-plan. Astfel, noul trend, care crează perspectivele unor creşteri semnificative pe liniile de business facultative, în special pe asigurările de viaţă şi sănătate, ar putea apropia structura pieţei asigurărilor din România de cea a pieţelor vestice, unde predomină asigurările facultative.

    „La nivelul pieţei, liniile de business viaţă şi sănătate vor înregistra creşteri semnificative. Acest trend va apropia structura pieţei din România de cea a pieţelor vestice, unde predomină asigurările facultative, mai ales cele de viaţă. Reiterăm încrederea noastră în piaţa de asigurări din România, care continuă să aibă potenţial. Pandemia nu va dispărea peste noapte şi nu-i vom uita repede efectele şi, poate, lecţiile. Prin urmare, credem că românii vor fi mai conştienţi de riscuri, de felurile în care acestea pot fi gestionate şi va exista o cerere legitimă pentru asigurări, atât fizice, cât şi juridice”, este de părere François Coste, directorul general al Groupama Asigurări, sucursala locală a grupului francez cu acelaşi nume.

    El mai susţine că perspectivele în România rămân atractive pe termen mediu şi lung pentru un asigurător care, cu o scală potrivită, o paletă largă de produs în afară de RCA şi auto şi cu o echipă eficientă poate reuşi.

    „Este destul de evident că sănătatea va fi prioritară în perioada următoare. Asigurările de sănătate încep să fie tot mai relevante în România, la fel ca în multe alte ţări, jucând, astfel, un rol important în creşterea bugetului disponibil pentru sănătate şi completarea sistemului public de bază. O expunere bună vor continua să aibă şi asigurările de viaţă, care au devenit importante atât pentru persoane fizice, cât şi pentru persoane juridice, deopotrivă”, a mai explicat François Coste.

    El a mai adăugat că dacă trendul actual se menţine, Groupama Asigurări se aşteaptă la creşteri pe liniile facultative, iar în acelaşi timp, compania va continua să îşi dezvolte portofoliul prin adaptarea produselor şi serviciilor.

    „În orice caz, anul acesta a venit cu o lecţie: riscul este mai aproape decât credem. Iar această lecţie va impulsiona cererea pentru asigurări pe termen lung, pentru că asigurările sunt instrumente de gestionare a riscului. Nimeni nu îţi poate garanta siguranţa deplină, dar asigurările îţi oferă garanţia că evenimentele neprevăzute nu te opresc din activitate sau din a-ţi face planuri de viitor”, a mai spus François Coste.

    Din punctul de vedere al oportunităţilor, Groupama Asigurări îşi menţine poziţia faţă de agricultură, astfel acest sector rămâne unul strategic pentru companie.

    „Credem cu tărie în dezvoltarea asigurărilor agricole, mai ales în contextul în care agricultura românească se află pe locul 5 în Uniunea Europeană şi reprezintă un atu strategic pentru securitatea alimentară a României. Asigurările devin cu atât mai importante pentru fermieri cu cât fenomenele climatice din ultimii ani le cauzează tot mai multe pagube. Aceste fenomene sunt o provocare, Groupama Asigurări plătind daune agricole considerabile în perioada octombrie 2019 – iulie 2020, majoritatea cauzate de secetă”, a mai explicat directorul general al Groupama Asigurări.

    Până la izbucnirea pandemiei de COVID-19, François Coste susţine că Groupama Asigurări nu a apelat la o majorare de capital din 2012, în tot acest timp reuşind să se autofinanţeze şi să crească organic.

    Cu toate acestea, „în contextul crizei sanitare, am apelat la Grupul Groupama, care ne-a pus la dispoziţie un împrumut de 24 de milioane de euro, pe care l-am angajat pentru o perioadă de 10 ani. Este o măsură prudenţială, care să ne ajute să traversăm criza indiferent de impactul acesteia asupra industriei, în general. Cu acest sprijin, avem o rată de solvabilitate de 142%, care ne permite să investim în continuare în viitorul nostru”, a mai adăugat François Coste.

    Măsurile de eficientizare şi reducere a costurilor generate de perioada de criză au fost concepute în aşa fel încât să nu fie afectaţi de capacitatea investiţională, conform directorului general al Groupama Asigurări. Astfel, compania a continuat să investească în ofertă, procese, tehnologie şi brand.

    „Ne-am menţinut echipa completă de la debutul pandemiei, fiind în continuare cel mai mare angajator din piaţă, cu aproximativ 1.500 de angajaţi. Am reuşit să depăşim provocările cauzate de pandemie în zona de management al resurselor umane, fiind preocupaţi de menţinerea echipei, dar şi a sănătăţii şi siguranţei sale. Am reuşit în timp record să implementăm programul «work from home» la un nivel foarte aproape de 100%. A urmat un efort colectiv şi susţinut pentru managementul echipelor la distanţă, traininguri online, apoi managementul mixt al echipelor, în momentul în care am început să revenim parţial la birou”, a explicat François Coste.

    Strategia Groupama Asigurări a rămas neschimbată, dar a fost nevoie de o adaptare la implementarea ei cu flexibilitate şi viteză de reacţie, susţine François Coste.

    „Nu este vorba despre schimbări aduse modelului de business, ci doar de mici ajustări în ceea ce priveşte operaţiunile noastre, astfel încât să putem garanta siguranţa clienţilor şi a angajaţilor noştri. De departe cea mai mare schimbare a fost migrarea către un regim work from home”, a mai adăugat directorul general.

    Din perspectiva digitalizării, compania a ajuns la un nivel suficient de mare înainte de pandemie, ceea ce i-a permis doar să migreze spre sfera digitalului.

    „Nu am fost nevoiţi să creăm niciun serviciu de la zero, ci doar să continuăm să ne anunţăm clienţii că pot apela la serviciile deja existente, prin care pot face operaţiuni remote şi rapide, fără să compromită distanţarea socială sau să amâne operaţiunea respectivă. Spre exemplu, daunele au putut fi notificate online, la fel ca plata ratelor existente, iar inspecţiile de risc şi constatarea daunelor pentru toate produsele non-life au putut fi realizate la distanţă, printr-o simplă aplicaţie instalată pe telefonul clientului, o inovaţie introdusă pe piaţa românească de Groupama Asigurări”, a mai explicat François Coste.

    În continuare, compania va investi în infrastructura IT pentru îmbunătăţirea proceselor şi produselor.

    Piaţa asigurărilor a ajuns la un nivel al primelor brute subscrise de 5,6 miliarde de lei, înregistrând o creştere cu 3,4% în primele şase luni ale anului 2020, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Groupama Asigurări a terminat primele şase luni din anul 2020 în top 5 cele mai mari companii de asigurări, cu un volum al primelor brute subscrise de 523 de milioane de lei, în scădere uşoară cu 3,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

  • Pentru reţeaua de sănătate Regina Maria au trecut 25 de ani. Cum vede viitorul în industria sănătăţii Fady Chreih, CEO-ul reţelei?

     

    Exerciţiu de imaginaţie: Sistemul medical local, fără jucători privaţi

    „În ultimii 10 ani, medicina din România a ajuns să fie mai competitivă mai ales datorită mediului privat. Deşi performanţa se face atât la stat, cât şi la privat, investiţiile în infrastructură şi competenţele echipelor medicale s-au realizat aproape exclusiv de către furnizorii privaţi şi aici mă refer la primii 10 jucători de pe piaţă”, descrie Fady Chreih, CEO-ul reţelei de sănătate Regina Maria, piaţa pe care activează.  

    În tot acest timp, adaugă executivul, a asistat la o consolidare a sistemului privat de sănătate, prin investiţii într-o infrastructură modernă, spitale ca afară, unde siguranţa pacientului, calitatea actului medical şi echipamentele de ultimă generaţie sunt acum la ordinea zilei. „Aş îndrăzni să lansez o provocare: aceea de a ne imagina cum ar arăta sistemul medical din România fără furnizorii privaţi. Cred că experienţa a ceea ce însemna o vizită la medic în urmă cu 10 sau chiar cu 25 de ani, şi ce reprezintă acum o astfel de vizită, a evoluat exponenţial, prin investiţii, inovaţii şi prin anticiparea nevoilor pacienţilor.”

    Potrivit lui, cheia evoluţiei către accesul pacienţilor la servicii moderne de prevenţie şi medicină primară a fost introducerea abonamentului medical, care, în câteva cuvinte, înseamnă: prevenţie, investiţie, sustenabilitate şi accesabilitate şi garantează un sistem medical funcţional şi sustenabil, menţinând standardul de calitate la un nivel înalt. „Ne-am bucura să lucrăm alături de sistemul public pentru implementarea unor programe naţionale de prevenţie, relevante şi sustenabile la nivel naţional, care să răspundă nevoii de educaţie şi profilaxie a românilor din principalele zone ale ţării. Este o direcţie care merită dezvoltată şi pe care ne dorim să o susţinem în anii următori.”

    Citând o serie de date ale INS, reprezentanţii Regina Maria spun că la nivelul anului 2018 sistemul local privat de sănătate număra 147 de spitale, 147 de policlinici, 2.139 de laboratoare medicale, 11.268 de paturi şi trata 6 milioane de pacienţi cu ajutorul a circa 25.000 de medici.

    Regina Maria a fost unul dintre primii jucători de pe această piaţă, cu o poveste care a început în urmă cu două decenii şi jumătate, cu un mic cabinet deschis în zona Unirii din Capitală, şi care a evoluat într-un business cu venituri de 892 de milioane de lei, cifră de afaceri înregistrată anul trecut. În cei 25 de ani de activitate, peste 4,2 milioane de pacienţi au apelat la serviciile companiei, operate de o echipă de peste 6.500 de angajaţi şi colaboratori, dintre care aproape 3.000 sunt medici. Pentru a ajunge la aceste rezultate, reprezentanţii reţelei spun că s-au concentrat de-a lungul anilor pe patru piloni importanţi: investiţii în infrastructură, performanţă medicală, educaţie şi digital leadership.  

    Astfel, de la deschidere până în prezent, compania a investit peste 130 de milioane de euro în dezvoltarea sistemului medical, prin modernizarea sau deschiderea de noi locaţii, achiziţia de aparatură performantă şi pregătirea echipelor medicale. „Rezolvăm 90% din problemele medicale pe care o familie le poate avea. La nivelul întregii reţele de sănătate furnizăm servicii integrate de medicină, acoperind aproape toate specialităţile medicale. Sunt extrem de puţine servicii pe care nu le efectuăm în locaţiile proprii, ci prin clinicile partenere. Îmi este mai simplu să spun ce nu facem: radioterapie, stomatologie, nefrologie, chirurgie cardiacă, şi câteva intervenţii sau proceduri de nişă care sunt de competenţa altor jucători de pe piaţă”, spune Fady Chreih.

     

    Parteneriate sănătoase

    Una dintre primele inovaţii implementate de companie în piaţa locală a fost lansarea abonamentelor de sănătate, inclusiv pentru IMM, retail şi start-up-uri. „Am introdus acest concept în România în urmă cu aproape 25 de ani – în 1996, la un an după lansarea companiei, iar beneficiarii abonamentelor medicale erau exclusiv expaţii şi angajaţii din top managementul companiilor mari, cu precădere din Bucureşti. Un abonament costa atunci aproximativ 50 de dolari pe lună”, povesteşte executivul. Potrivit lui, realitatea zilei de azi e complet diferită: pachetele medicale au un nivel de penetrare tot mai mare la nivel naţional, înregistrând cifre semnificative în oraşele mari (Cluj, Timişoara, Braşov, Constanţa), fiind totodată în creştere constantă şi în oraşele medii. „S-a generalizat ideea de a avea un abonament de sănătate inclus în pachetul extrasalarial, iar cazul cel mai des întâlnit este cel în care angajaţii au extins acoperirea la nivelul întregii familii. Ca tendinţă, am observat o creştere a preferinţei companiilor pentru abonamentele cu mai multe servicii incluse, care asigură acces la o gamă completă de specialităţi medicale, sute de analize de laborator, imagistică şi altele.” Preţul plătit în medie de o companie pentru abonamentul unui angajat este de 12 euro/lună, variind de la 3 la 50 de euro/lună, în funcţie de o serie de şase criterii de care reţeaua de sănătate ţine cont.

    Gama destinată IMM-urilor şi profesiilor liberale cuprinde trei pachete distincte, toate având la bază serviciile de prevenţie, care pot fi însă personalizate prin diverse extraopţiuni, ce oferă acces la o gamă extinsă de servicii, în funcţie de dorinţele şi nevoile angajaţilor – de exemplu, acces la analize de laborator, ecografii sau consultaţii.

    „Totul depinde de cerinţele specifice ale companiei respective. Gama pentru IMM-uri se adresează în primul rând companiilor care au sub 50 de angajaţi, din toate domeniile de activitate, dar sunt vizate în primul rând firmele de IT şi profesiile liberale – birourile de arhitectură şi avocatură.” În topul industriilor cu care compania colaborează se află sectoarele IT& Telecom (14%), Finanţe şi Asigurări, Servicii (7%) şi domeniile creative (5,3%), unele colaborări fiind încheiate
    în urmă cu peste 20 de ani. În acest moment, în reţea sunt active peste 620.000 de abonamente medicale, pentru persoane fizice şi clienţi corporate şi peste 1,5 milioane de oameni au, prin intermediul acestora, acces la servicii medicale moderne şi sigure. 71% dintre deţinătorii de abonamente ajung la medic cel puţin o dată pe an, faţă de 54%, în cazul persoanelor fără abonament.

    Performanţă locală, recunoscută internaţional

    CEO-ul companiei punctează că printre cele mai importante realizări din istoria acesteia se numără şi obţinerea a 12 acreditări internaţionale acordate pentru trei dintre spitalele reţelei (Ponderas, Euroclinic şi Maternitatea Băneasa), o policlinică (Gastromond) şi un centru specializat (EndoInstitute), Regina Maria fiind în prezent singura reţea de servicii medicale din România care a primit aceste recunoaşteri. Ponderas Academic Hospital este chiar singurul spital din lume cu şapte acreditări internaţionale din partea SRC (SUA), IFSO (EU) şi JCI (SUA). Unitatea funcţionează cu cinci echipe calificate să opereze cu robotul DaVinci, cu ajutorul căruia s-au realizat peste 1.200 de operaţii în prezent, fiind dotată recent şi cu Mako, singurul robot de chirurgie ortopedică pentru proteze personalizate de şold şi genunchi din Europa Centrală şi de Est, ambele fiind rezultatele unei investiţii de 60 milioane de euro. Spitalul Euroclinic este singurul Centru de Excelenţă din România în Chirurgia Ginecologică Minim Invazivă şi Centru de Excelenţă în Patologia Sânului, ambele acreditate de către SRC (Surgical Review Corporation). Aici s-a realizat, în 2007, primul tratament conservator al cancerului de col uterin, de către prof. univ. dr. Petre Bratilă. Din cele 1.600 de asemenea intervenţii realizate până acum în lume, 75 au fost realizate în Spitalul Euroclinic.

    Despre Maternitatea Băneasa reprezentanţii Regina Maria spun că este primul spital din România acreditat pentru calitatea îngrijirii şi siguranţa pacientului, certificat acordat de Joint Commission International (JCI). EndoInstitute, aflat la rândul său pe lista celor cinci unităţi din reţea acreditate internaţional, este singurul centru de excelenţă în tratamentul endometriozei din România acreditat de către Liga Europeană de Endometrioză şi al treilea Centru de Excelenţa de nivel 3 în endometrioză din Europa în afara ţărilor vorbitoare de limba germană.

    La fel de important, Laboratorul Central Regina Maria este centru de referinţă Roche Diagnostics pentru biochimie şi imunologie şi centru de referinţă Leica Biosystems pentru anatomie patologică, fiind echipat cu cea mai nouă tehnologie disponibilă în Europa. Reţeaua are o capacitate totală de 50 milioane de teste de laborator. Cele şase laboratoare de biologie moleculară au o capacitate de testare RT PCR de peste 3.400 de teste pe zi, peste 260.000 de teste fiind prelucrate de la începutul pandemiei, adică 10% din totalul testelor procesate până acum în România.

    Pe viitor, reprezentanţii Regina Maria şi-au propus să obţină acreditarea internaţională şi pentru spitalul din Cluj, precum şi acreditarea mai multor medici drept Chirurgi de Excelenţă.

     

    Educaţia, cheia spre o medicină performantă

    „Un alt pilon important, pe care am început deja să-l construim, este educaţia”, spune Fady Chreih. Fără educaţie şi fără investiţii în formarea profesioniştilor de mâine, adaugă el, nu putem avea o medicină performantă. „Am pregătit deja peste 2.500 de specialişti în Surgical Training Institute (STI), singurul centru privat de training în chirurgia minim-invazivă şi tehnici endoscopice. Am lansat, în premieră în România, o Academie pentru Asistenţi Medicali: primul program cu diplomă oferită de o facultate internaţională. Vom continua deci să investim în educaţie şi să oferim şi mai mult înapoi comunităţii din care facem parte.” Fondată în colaborare cu Coventry University din Marea Britanie, cu o investiţie de peste 2 milioane de euro, academia oferă un program de licenţă de 3 ani, în limba engleză, similar celui urmat de asistenţii medicali din Marea Britanie.

    Surgical Training Institute, aflat în cadrul Ponderas Academic Hospital, este dedicat instruirii în chirurgia minim invazivă şi intervenţiilor asistate robotic sau endoscopic. Echipa de experţi din România şi de peste hotare, coordonată de Prof. Dr. Cătălin Copăescu, are o experienţă de peste 20 ani în organizarea de cursuri şi a instruit, după cum spune şi executivul Regina Maria, peste 2.500 de participanţi până acum, beneficiarii cursurilor fiind 2.000 medici şi 500 de studenţi la Medicină, din România şi străinătate.

    În paralel cu acestea, compania susţine şi Clubul Regal al Medicilor pentru formare continuă a medicilor şi a personalului medical, în cadrul a numeroase ateliere, simpozioane, conferinţe, workshop-uri, cursuri hands-on sau Congrese de educare şi formare medicală. Până în prezent, peste 10.000 de profesionişti din România şi din afara graniţelor au participat la evenimentele Clubului, care are 1.500 de membri activi (medici din sistemul de stat şi privat), şi prin intermediul căruia 400 de tineri medici sunt susţinuţi pentru a urma cursuri de specializare. Reprezentanţii companiei menţionează de asemenea şi Bursele Regina Maria pentru studenţii la medicină din anii V şi VI, din Cluj, Iaşi, Târgu Mureş, Craiova şi Constanţa.

    Paşi spre medicina digitală

    De-a lungul anilor, compania a investit peste 10 milioane de euro în digitalizarea sănătăţii, oferindu-le pacienţilor toate soluţiile de care au nevoie pentru a scurta timpii de aşteptare când vine vorba de programări. Aşa a apărut şi aplicaţia „Contul meu”, folosită în prezent de peste 500.000 pacienţi, prin care li se dă acces la istoricul medical din ultimii peste 10 ani, la posibilitatea de a face singuri programări online, la medicul şi în locaţia dorită, precum şi la multe alte facilităţi, printre care: programări şi plata facturilor direct în aplicaţie; facial recognition pentru autentificare şi validarea contului personal (pe modelul Revolut); posibilitatea de asociere a contului copiilor la cel al părinţilor şi chatbot in app.

    Un alt proiect important din segmentul „digitalizare” este Clinica Virtuală. Înainte de pandemie, reţeaua plănuia implementarea unui platforme complexe de consultaţii virtuale care să integreze toate sistemele companiei. Odată cu apariţia noii crize sanitare, echipa Regina Maria s-a mobilizat pentru a o dezvolta în numai zece zile. „În prezent, peste 440 de medici din 40 de specialităţi medicale sunt la dispoziţia pacienţilor de oriunde, oricând, iar programările record înregistrate – peste 120.000 în 7 luni, reprezintă o confirmare a succesului pe care l-a avut acest nou tip de medicină la distanţă”, spune Fady Chreih.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, „Clinica Virtuală” este singura platformă medicală complet integrată şi cea mai complexă de pe piaţă, consultaţiile şi analizele fiind salvate în dosarul medical electronic, alături de recomandări şi un raport medical complet. Aceasta poate  fi accesată de oriunde din ţară sau din străinătate, pentru controale, interpretare analize, second opinion, adeverinţe, reţete sau trimiteri, monitorizarea unor afecţiuni cronice sau autoimune, nivelul de satisfacţie al pacienţilor fiind de 80%.Compania îşi propune să crească generaţii de pacienţi încrezători, pentru care sănătatea înseamnă o responsabilitate şi o prioritate. „Digitalizarea vine şi în sprijinul companiilor abonate corporate, care acum pot derula medicina muncii online şi beneficiază de o serie de facilităţi medicale pentru angajaţi. În plus, digitalizarea serviciilor şi a modalităţii de comunicare a permis îmbinarea pilonului de educaţie cu responsabilizarea pacienţilor cu privire la propria lor sănătate”, explică reprezentanţii businessului. Astfel, s-au realizat o serie de webinarii şi cursuri online, programe de educaţie pentru sănătate, iar companiile au primit acces prin portalul de HR la monitorizarea statusului angajaţilor abonaţi din punctul de vedere al efectuării controalelor de medicina muncii, de pildă. La rândul său, website-ul companiei, o platformă de educaţie medicală, care oferă răspuns la majoritatea întrebărilor medicale şi unul dintre cele mai mari site-uri corporate din ţară, fiind  totodată, potrivit reprezentanţilor businessului, şi site-ul de asistenţă medicală numărul 3 din România, cu 2,5 milioane de vizitatori unici pe lună. „În urma celor peste 250.000 de recenzii oferite de pacienţi în urma consultaţiilor, 1.600 de medici au primit o notă medie de 9,5, notele fiind afişate transparent pe site”, spun reprezentanţii Regina Maria.

     

    O călătorie în viitor

    Executivul spune că, în ciuda contextului actual, reţeaua Regina Maria a privit acest an cu foarte multă deschidere, adaptându-se la ceea ce se poate numi noul normal, ţinând însă cont de aceeaşi strategie de dezvoltare. „Cred că pandemia ne-a reprioritizat proiectele, însă, cu siguranţă, nu ne-a schimbat viziunea şi strategia. Nu am redus investiţiile, dar pe o parte dintre ele le-am reprioritizat sau redirecţionat, atingând obiectivele propuse până acum, printre care: deschiderea clinicii Primăverii, relocarea şi extinderea policlinicii din Bacău, extinderea spitalului din Braşov.”

    În opinia sa, peste 25 de ani impactul generat în România de reţeaua de sănătate Regina Maria va fi de cel puţin patru ori mai mare decât este acum, pe fondul investiţiilor realizate până în prezent şi a celor ce le urmează. „Scopul nostru a fost şi va rămâne întotdeauna să fim cei mai buni. Asta am reuşit să facem în ultimii 25 de ani: să livrăm servicii medicale la standard de excelenţă internaţională şi să formăm cele mai bune echipe. Iar pentru următorii 25 de ani ne propunem să continuăm să facem aceleaşi lucruri, pentru că la asta ne pricepem cel mai bine.”

    Din punctul său de vedere, în România se dezvoltă una dintre cele mai dinamice pieţe de servicii medicale din Europa de Sud-Est, cu o creştere de aproximativ 10% în fiecare an. „Este o piaţă aflată sub semnul consolidării, dar şi al dezvoltării zonelor de nişă, cu un puternic accent pe abonamentele de sănătate corporate – segment care va atinge, după previziunile noastre, pragul de 2 milioane de unităţi în următorii ani.” El vede piaţa serviciilor medicale private de peste 25 ani drept o piaţă matură, în care vor fi cu 50% mai puţini jucători decât sunt acum, dar mult mai mari, maturi şi responsabili faţă de comunităţile din care fac parte. „Sunt multe exemple în România, din alte sectoare, şi multe exemple din alte ţări, din domeniul medical, în care ne putem imagina o piaţă matură de servicii medicale. Este în continuare suficient loc de consolidare, mai ales că şi standardele pacienţilor au început să se schimbe. Vorbim tot mai mult despre pacienţi educaţi, atenţi la sănătatea lor, care cer mai mult de la furnizorul lor medical şi vor să primească servicii înalte calitativ, la standarde de secol XXI.”

    În acelaşi timp, notează Fady Chreih, digitalizarea trebuie să fie o prioritate a sistemului medical românesc, cu atât mai mult cu cât suntem o ţară cu internet ieftin şi reţea mobilă extinsă, dar şi cu regiuni importante în care există deficit de medici şi unde populaţia nu are uşor acces la servicii medicale. „În acest context, telemedicina este cea mai bună şi eficientă soluţie.”

  • Ciolacu cere urgent pact pentru Sănătate: Să punem rapid capăt haosului

    „S-a ajuns prea departe! Suntem la limita unui dezastru sanitar! România nu-şi mai permite un preşedinte care, în permanenţă, să divizeze societatea, să împartă românii în buni şi răi, în peneliştii buni şi restul, toţi ceilalţi, răi şi vinovaţi! Iohannis trebuie să renunţe la aura de ”Otto cel Mare” şi să cheme urgent toate partidele la consultări, alături de cei mai buni specialişti pe sănătate pe care îi are România. Este nevoie rapid de un pact pentru Sănătate, pe care toate partidele să şi-l asume ferm. Este nevoie să punem rapid capăt haosului care a cuprins sistemul de sănătate. Viaţa oamenilor trebuie salvată, nu ignorată! Pentru că, după alegeri, domnule Iohannis, pentru mulţi dintre români va fi deja prea târziu”, scrie pe Facebook Marcel Ciolacu.

    România depăşeşte, vineri, 5.000 de infectări noi de COVID-19 în 24 de ore, fiind raportate 5.028 de cazuri.

  • Rafila, în ziua cu peste 4.000 de cazuri noi: Nu putem să asistăm la blocarea sistemului de sănătate

    Alexandru Rafila a declarat, miercuri, la Digi 24, că este evident că această creştere este cauzată de numărul de cazuri înregistrate acum o săptămână.

    „În momentul în care am depăşit 3.000 de cazuri era de aşteptat ca peste circa o săptămână de la acel moment să crească numărul de cazuri în terapie intensivă. Astăzi începem cu cifra 4. Avem peste 4.000 de cazuri noi. Dacă în decursul acestei săptămâni vom avea valori în jur de 4000 – 4.500 de cazuri o să vedem o nouă creştere, un nou asalt peste o săptămână în secţiile de terapie intensivă. Lucrurile acestea trebuie la un moment dat oprite. Nu putem să asistăm la blocarea sistemului de sănătate pentru că nu blocarea în sine e problematică, ci faptul că acest lucru se soldează cu victime în rândul pacienţilor care nu au acces la serviciile de sănătate şi aşa mai departe”, a spus Alexandru Rafila.

    Noile cazuri de coronavirus au depăşit în România, în ultimele 24 de ore, 4.000. Sunt 66 de decese noi şi 686 persoane internate la ATI. Capitala conduce la numărul de infectări, iar rata de infectare a ajuns la 2,82.

  • Pariu făcut cu viitorul: asigurările de sănătate, o piaţă în creştere

    “Potenţialul pieţei de asigurări de sănătate din România este ridicat, piaţa având premisele unor creşteri  anuale de 2 cifre în anii următori. Nevoia există şi, de cele mai multe ori, necesitatea stă la baza inovaţiei produselor şi serviciilor. Iar modul în care se resimt tendinţele socio-demografice în România, pentru că acestea sunt primele la care ne uităm când vine vorba de asigurări de sănătate, conturează noi categorii de nevoi pentru viitor”, descrie Vlad Deliu, corporate & health director în cadrul NN Asigurări de Viaţă, perspectivele de dezvoltare a pieţei asigurărilor de sănătate.

    În ultimul deceniu, asigurătorul, care este cea mai mare companie de asigurări de viaţă din România, a înregistrat cote de piaţă de peste 30%, conducând în fiecare an topul asigurărilor de viaţă, iar în ultimii trei ani, s-a plasat în jurul cotei de 36%, ceea ce arată o consolidare a poziţiei în piaţă.

    Compania a încheiat prima jumătate a anului 2020 cu un volum al primelor brute subscrise pe segmentul asigurărilor de viaţă în valoare de 421 de milioane de lei şi o cotă de piaţă de 39%, conform celor mai recente date ale ASF.

    Pe segmentul asigurărilor de sănătate, unde a intrat în 2016, NN Asigurări de Viaţă a înregistrat subscrieri de circa 21,36 milioane de lei în primele şase luni din 2020, ajungând la o cotă de piaţă de 21,3% din segmentul asigurărilor de sănătate  asimilate asigurărilor de viaţă, fiind unul dintre cei mai mari jucători pe acest segment.  

    Compania a lansat asigurarea de sănătate într-o perioadă în care asigurătorii abia începeau să îşi dea seama de potenţialul acestui segment. Volumul primelor subscrise pe segmentul asigurărilor de sănătate a crescut de-a lungul ultimilor 5 ani, ajungând la o valoare dublă faţă de nivelul înregistrat în 2016: de la 172,8 milioane de lei, piaţa a ajuns la 372,2 milioane de lei anul trecut. Tendinţa de creştere pare să accelereze în contextul actual, cu o creştere de 30% a subscrierilor în primele şase luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit datelor ASF.

    Piaţa locală este în continuare dominată de linia asigurărilor generale, cu o pondere din totalul subscrierilor la nivelul pieţei asigurărilor de 80%, comparativ cu segmentul asigurărilor de viaţă, reprezentând circa 20% din totalul pieţei. Asigurările de sănătate au ajuns la o pondere de aproape 5% din volumul total al primelor brute subscrise în piaţă.

    „De la declanşarea pandemiei, observăm o deschidere mai mare pentru asigurările de sănătate şi mai multă proactivitate într-un aspect al vieţii noastre care era alteori lăsat la urmă. Numai în prima jumătate din acest an, românii au ales să încheie aproape 340.000 de asigurări noi de sănătate, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), cu 12% mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului precedent”, observă Vlad Deliu.

    O istorie româno-olandeză de 23 de ani

    NN Asigurări de Viaţă, fosta ING Asigurări de Viaţă, deţine peste o treime din piaţa locală de asigurări de viaţă. Grupul olandez ING, care a primit ajutor de la stat în 2008, a fost forţat să-şi separe divizia de asigurări de activitatea bancară. Businessul de asigurări a fost listat pe bursă sub denumirea NN Group, care a devenit astfel o companie independentă de grup, cu activităţi de asigurări, pensii private şi managementul activelor în 18 ţări. Schimbarea a fost anunţată în 2014 şi a devenit operaţională din 2015, la nivelul întregului grup olandez, până atunci ING Asigurări de Viaţă fiind parte din grupul ING. ING
    Asigurări era prezentă pe piaţa românească din 1997. În ultimul deceniu, asigurătorul a inregistrat o cotă de piaţă de peste 30%, conducând în fiecare an topul asigurărilor de viaţă.

    Compania trece în prezent printr-o schimbare de management, după ce Anna Grzelonska va prelua rolul de Chief Executive Officer al NN în Turcia începând cu data de 1 decembrie 2020, mandatul său urmând să fie aprobat de autoritatea de  reglementare din Turcia. Ca urmare a acestei numiri, Gerke Witteveen, în prezent Chief Financial Officer al NN Asigurări de Viaţă, a preluat mandatul de CEO interimar al companiei în România, începând cu 1 octombrie 2020.

    El a explicat în continuare că dacă ne raportăm la cifrele din piaţă, numărul celor care consideră utilă o asigurare de sănătate creşte. Unii sunt prevăzători, iar alţii au devenit mai preocupaţi după ce au văzut în ultimele luni ce înseamnă să ai o problemă medicală şi cât de dificil poate fi să o depăşeşti fără să dezechilibrezi bugetul familiei.

    „Cert este că oamenii devin tot mai conştienţi şi mai interesaţi de asigurări, din dorinţa de a avea o alternativă prin care să facă faţă fără presiuni financiare situaţiilor de care se tem, în eventualitatea în care s-ar întâmpla. Şi cum sănătatea este pe primul plan, devine prioritar măcar să se intereseze de o asigurare de sănătate şi, în multe cazuri, să acţioneze”, crede corporate & health directorul NN Asigurări de Viaţă.

    Ţinând cont de aceste aspecte, reprezentanţii NN şi-au propus să accelereze dezvoltarea şi pe segmentul asigurărilor de sănătate.

    „Sănătatea este un pilon important din strategia companiei NN Asigurări de Viaţă. Ne-am dorit să capitalizăm experienţa şi expertiza din zona asigurărilor de viaţă, unde NN este lider de piaţă, şi să o transpunem şi în zona sănătăţii. Asta a însemnat să oferim o alternativă pentru o nevoie întâlnită la tot pasul, anume accesul echitabil, simplu şi rapid la servicii medicale de calitate, fără destabilizarea bugetului familiei. Iar această misiune este astăzi mai relevantă ca oricând”, spune Vlad Deliu.

    Din perspectiva reprezentantului asigurătorului, asigurarea individuală de sănătate NN este o soluţie completă care oferă clienţilor protecţie pentru sănătatea lor şi a celor apropiaţi, iar în acelaşi timp asigură un sprijin financiar în cazul unor probleme medicale neprevăzute care presupun spitalizare sau intervenţii chirurgicale.

    „O asigurare relevantă de sănătate este alternativa prin care beneficiem de sprijin financiar pentru cheltuielile de spitalizare şi intervenţie chirurgicală atunci când apar probleme neaşteptate de sănătate. Aceste cheltuieli pot fi de multe ori ridicate şi greu de acoperit imediat, dar cu o astfel de asigurare pentru care plătim lunar o sumă potrivită bugetului personal ştim că ne putem trata fără grija banilor, în spitalele în care ne dorim. Costurile de tratament pentru problemele de sănătate acoperite de asigurare sunt plătite direct de asigurator, în limita sumei asigurate, aşa încât noi să ne concentrăm pe ce contează cu adevărat”, a mai spus Vlad Deliu.

    Asigurarea de sănătate NN este flexibilă şi personalizabilă, fiind un produs facultativ, adică vine în completarea serviciilor din sistemul public de sănătate şi a abonamentelor medicale oferite de angajatori ca beneficiu extra salarial.

    Astfel, clienţii au posibilitatea de a alege ce li se potriveşte pentru a proteja ce contează cel mai mult pentru ei, şi au inclusiv o componentă opţională de prevenţie prin care, în funcţie de nivelul de prevenţie ales, beneficiază de un număr de analize şi consultaţii acoperite de asigurare. În total, fiecare persoană asigurată poate beneficia de până la 100.000 de lei pe an pentru situaţiile medicale acoperite.

    „Clienţii au acces rapid în unele dintre cele mai bune spitale private din ţară, dar şi de peste graniţe. În total, este vorba de peste 250 centre medicale private dintre care peste 40 spitale private de chirurgie avansată, centre de referinţă şi clinici cu spitalizare de zi din România şi Ungaria unde clienţii pot accesa servicii medicale de care au nevoie, în funcţie de tipul de asigurare”, descrie Deliu particularităţile acestui produs.

    În cazul unei probleme de sănătate care presupune spitalizare sau intervenţie chirurgicală, clienţii pot alege spitalul sau clinica unde vor să se trateze, în sistemul public sau privat din ţară sau din străinătate. În reţeaua de centre medicale NN, cheltuielile sunt plătite direct de NN, iar pentru spitale sau clinici din afara reţelei NN se plăteşte clientului o parte din costurile de tratament.  

    Alături de asigurarea individuală de sănătate, NN a lansat anul acesta şi o asigurare de sănătate de grup pentru companii mici şi mijlocii, prin intermediul căreia angajaţii asiguraţi beneficiază de acoperirea costurilor cu spitalizarea şi intervenţiile chirurgicale de care au nevoie, în spitale din reţeaua medicală NN, iar angajatorul poate opta şi pentru componente suplimentare pentru prevenţie sau pentru diverse situaţii medicale care doreşte să fie acoperite pentru cei din echipă.  

    „NN a intrat anul acesta şi în segmentul corporate cu asigurarea de grup pentru companii mici şi mijlocii care, alături de asigurarea de sănătate individuală, oferă clienţilor protecţie completă. Acest nou produs este o alternativă prin care companiile mici şi mijlocii îşi pot motiva şi fideliza angajaţii printr-un beneficiu extrasalarial axat pe sănătate, flexibil şi personalizabil în funcţie de nevoile din această perioadă şi din viitor. Soluţia a fost concepută în completarea abonamentelor la clinici medicale existente pe piaţă şi oferite în general de angajatori ca beneficiu extrasalarial, fiind menită să acopere situaţii care necesită spitalizare şi intervenţii chirurgicale şi care implică de regulă costuri mai ridicate”, susţine Vlad Deliu.

    În ceea ce priveşte profilul clienţilor, Vlad Deliu spune că NN Asigurări de Viaţă se adresează unui segment de vârstă de până la 60 de ani, inclusiv copii după primele 3 luni de la naştere.

    Deşi la o vârstă fragedă atenţia faţă de sănătate este ignorată, iar majoritatea tinerilor cred că sunt indestructibili, riscul de îmbolnăvire nu este inexistent.

    „Riscul să avem un accident există la orice vârstă. La 30-40 de ani, începem să fim mai atenţi la sănătate şi să facem investigaţii mai des. Practic, e un moment în care, deşi n-am avut probleme de sănătate majore, începem să ne punem problema prevenţiei, pentru că nu se ştie niciodată ce putem păţi. La 50 de ani şi mai departe, spre vârsta de pensionare, la fel, pot să apară probleme neprevăzute de sănătate şi afecţiuni specifice înaintării în vârstă. Oricât de mult ne dorim să nu se întâmple, o problemă de sănătate neprevăzută poate apărea oricând”, crede Deliu.

    În general, este vorba de importanţa accesului la servicii medicale, iar printr-o sumă mică în fiecare lună, eventualul dezechilibru financiar, în cazul în care este nevoie de spitalizare sau intervenţie chirurgicală, poate fi evitat.

    „Nu există vârstă de ieşire din asigurare. Pentru părinţii tineri, spre exemplu, asigurarea le oferă liniştea că atunci când cei mici au nevoie de medic, pentru o simplă răceală, un virus sau o boală a copilăriei, pot avea grijă de ei fără să se preocupe de bani şi se pot interna alături de ei în spital. Pentru cei care preferă serviciile medicale private sau cei preocupaţi în general de situaţia şi viitorul lor financiar, asigurarea de sănătate este, din nou, o metodă prin care să lase grijile deoparte. Iar pentru expaţi sau liber profesionişti precum IT-şti, avocaţi, notari, arhitecţi, contabili, jurnalişti sau artişti, e o variantă la îndemână prin care au acces la servicii medicale de calitate în spitale private”, detaliază Deliu.

    Vlad Deliu, corporate & health director  NN Asigurări de Viaţă: „Potenţialul pieţei de asigurări de sănătate din România este ridicat, piaţa având premisele unor creşteri anuale de 2 cifre în anii următori. Nevoia există şi, de cele mai multe ori, necesitatea stă la baza inovaţiei produselor şi serviciilor. Iar modul în care se resimt tendinţele socio-demografice în România, pentru că acestea sunt primele la care ne uităm când vine vorba de asigurări de sănătate, conturează noi categorii de nevoi pentru viitor.”

    Când vine vorba despre procesul de vânzare, şi acesta este adaptat contextului actual şi asistat de instrumente digitale, care vin în sprijinul celor peste 1.500 de consultanţi financiari din toată ţara ai companiei. Odată încheiată o asigurare de sănătate, aceasta se reînnoieşte automat, an de an, prin plata primei, fără o creştere a valorii acesteia atunci când clienţii beneficiază de sprijin financiar pentru evenimentele acoperite.

    În perioada următoare, clienţii se vor uita la o experienţă digitalizată, adaptată ritmului şi stilului lor de viaţă, context în care un rol cheie îl are inovaţia. „Pentru NN, inovaţia reprezintă un punct central al strategiei de creştere în viitor şi înseamnă deja digitalizarea experienţei pe care o oferim clienţilor, care duce implicit la  mai multă transparenţă, la procese operaţionale mai simple şi produse mai relevante, pliate pe nevoile acestora. Modul în care noile tehnologii evoluează şi aşteptările diferite ale clienţilor ne provoacă să găsim soluţiile inovatoare prin care să fim relevanţi în viaţa clienţilor şi credem că vor transforma radical industria din care facem parte în viitor”, a descris Vlad Deliu una dintre priorităţile companiei în perioada următoare.

    Iar în contextul actual al pandemiei de COVID-19, NN a venit în întâmpinarea clienţilor cu asigurări de viaţă şi sănătate prin acoperirea îmbolnăvirii cu noul coronavirus ceea ce a dus la despăgubiri în valoare de peste 2,27 milioane de lei. Până la momentul izbucnirii pandemiei, toate asigurările de sănătate şi de viaţă la nivel naţional excludeau acoperirile în cazuri de epidemie sau pandemie. Astfel, această decizie a dus la o creştere a interesului pe care românii îl acordă asigurărilor de viaţă şi sănătate. NN a evaluat fiecare solicitare de plată a indemnizaţiei de spitalizare cauzată de COVID-19 şi a acomodat excepţii unde situaţia a permis.

    „Grija pentru sănătate este astăzi mai mare ca niciodată. În plină epidemie de Covid-19, am devenit cu toţii mai atenţi la sănătatea noastră şi a celor din jur şi, în acelaşi timp, mai conştienţi de cât de mult contează nu doar să tratăm, ci mai ales să prevenim. Iar atunci când apar situaţii medicale neprevăzute, să avem un aliat care să ne ajute să avem grijă de ceea ce contează cu adevărat pentru noi”, mai spune Vlad Deliu.

    În acelaşi timp, comportamentul oamenilor se orientează mai mult la atenţia asupra sănătăţii fizice, dar şi a sănătăţii psihice. „În această perioadă neobişnuită pe care o traversăm, grija lor nu mai este doar să prevină o eventuală îmbolnăvire, ci şi să-şi îmbunătăţească starea de bine, iar ce e îmbucurător este că iau măsuri în acest sens. Se pune accent pe sport şi pe timpul petrecut în aer liber, dar şi pe alimentaţie, pe energia pozitivă şi pe calitatea vieţii în ansamblu. Şi vedem mai multă deschidere la alternative relevante pentru sănătate”, a mai adăugat reprezentantul NN.

    Piaţa asigurărilor de sănătate abia începe să demareze, aspect demonstrat şi de faptul că, în România, circa 78% din cheltuielile cu sănătatea sunt acoperite din surse publice, iar cheltuielile pe care trebuie să le susţină un român când vine vorba de sănătate, în special pentru tratamente pe care statul nu le poate acoperi sau deconta, depăşesc media europeană, potrivit raportului OECD „Health at a Glance: Europe 2018 – State of Health in the EU Cycle”, citat de Vlad Deliu.

    Prin urmare, corporate & health directorul NN Asigurări de Viaţă este de părere că a începe să ne gândim şi să acţionăm pentru asigurarea unor surse alternative de finanţare este vital pentru un sistem public de sănătate sustenabil, iar asigurările private de sănătate pot fi una dintre soluţii.

    „Există mai multe modele de coexistenţă a sistemelor publice cu cele private de sănătate în Europa de care România ar putea beneficia, prin creşterea accesului românilor la tratamentele de care au nevoie concomitent cu reducerea presiunii asupra sistemului public de sănătate”, crede Deliu.

    Tendinţa, în acest moment, este de conştientizare a acestor nevoi şi de informare în legătură cu soluţiile care îi pot ajuta să aibă grijă de ce contează cel mai mult pentru ei, fie că e vorba despre o asigurare privată de sănătate sau o asigurare de viaţă care protejează şi sănătatea.

    „Ambele opţiuni sunt la fel de importante şi funcţionează împreună, acoperind nevoi diferite. Clienţii încă optează, în cea mai mare parte, pentru una dintre ele, care răspunde mai bine nevoilor lor, dar pe măsură ce vom vedea o cultură mai dezvoltată a asigurărilor şi în România, va creşte şi numărul celor care vor opta pentru mai multe tipuri de asigurare în paralel”, crede Deliu.

    Iar când vine vorba despre piaţa asigurărilor din România, per ansamblu, aceasta a ajuns la o penetrare de 1,1% din produsul intern brut al ţării, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară, un nivel care ne plasează în coada clasamentului când vine vorba despre asigurările la nivel european. Explicaţia este corelată, observă reprezentantul NN, pe de-o parte, cu gradul redus de conştientizare a importanţei pe care o au anumite tipuri de asigurări pentru echilibrul financiar al familiei atunci când apar situaţii pe care nu le putem preveni, iar pe de altă parte, de concepţia că «nu mi se poate întâmpla mie», atât de des întâlnită la români. „Cultura asigurărilor încă este subdezvoltată în România, dar vedem tot mai mulţi clienţi care întreabă despre astfel de asigurări şi credem că o comunicare susţinută a beneficiilor asigurărilor, împreună cu digitalizarea accesului la astfel de produse, într-o experienţă facilă pentru clienţi, pot contribui la creşterea penetrării asigurărilor”, concluzionează specialistul NN.