Tag: reusita

  • Stil sportiv de seară

    Aceştia propun elemente ca fermoare şi şnururi, precum şi materiale care se regăseau până nu demult în sălile de fitness, pe terenul de sport sau în locurile unde se ţin şedinţe de yoga, aşa cum o arată colecţiile recente de la Miu Miu sau Valentino. Pentru cele care caută o ţinută de seară comodă, se recomandă acum poliester care arată ca mătasea.

    Căutatul inspiraţiei în garderoba sportivilor nu e o idee nouă, istoria modei consemnând utilizarea de către Coco Chanel, pasionată de tenis, a unor materiale pentru ţinute sport ca jerseul, în crearea unor ţinute elegante. La rândul său, un fost schior italian participant la Jocurile Olimpice de Iarnă din 1932, Emilio Pucci, şi-a folosit experienţa în confecţionarea de echipamente de schi pentru crearea de rochii mini foarte apreciate, iar designerul Geoffrey Beene uimea lumea în anii ’60 cu o rochie cu paiete ce arăta ca un tricou purtat de jucătorii de fotbal americani, lung până la pământ.

    Un rol important în apariţia ”hibrizilor“ dintre echipamentele sportive şi hainele de seară din ziua de azi îl reprezintă schimbarea obiceiurilor vestimentare dictată de lipsa de timp, multe femei ajungând la teatru sau operă direct de la birou fără a mai avea timp să treacă pe acasă ca să se schimbe şi având astfel nevoie de ceva care să se preteze pentru ambele ocazii. Aşa au apărut compleuri ce amintesc de treninguri, ca la Valentino, ori tunici de dantelă purtate peste tricouri şi asortate cu colanţi în culori metalizate, create de Nicolas Ghesquière pentru Louis Vuitton.

  • Cum reuşeste acest tânar să facă sute de mii de euro din nişte lucruri pe care alţii le aruncă la gunoi

    Mihai Save CEO al Savemob, companie ce se ocupă de restaurări şi recondiţionări de mobilă, iar pentru următorul an are un obiectiv măreţ: să transforme afacerea, care în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, într-una cu rulaje de 1 milion de euro. Cum vrea să facă asta şi cum se restaurează mobilă în România a povestit pentru Business Magazin.

    Pentru Save incursiunea în acest domeniu a început în 2009, după primul an de facultate, când a început să lucreze în domeniul serviciilor de mutări. ”Uşor-uşor, am achiziţionat o autoutilitară, apoi pe a doua, apoi pe a treia. Am deschis un depozit cu boxe special amenajate pentru depozitare de mobilă“, spune Save, care menţionează că aceste servicii merg bine şi în prezent. Restaurarea de mobilă a început în 2012, după ce a transportat mobilă ce urma să fie restaurată, pentru un investitor italian. ”Livram un obiect vechi, degradat, apoi ridicam unul splendid. Mi-a plăcut ideea şi am început să mă documentez despre acest serviciu“, explică antreprenorul.

    Apoi a pornit atelierul Savemob cu ”doi-trei colegi de la mutări şi cu o persoană cu mai multă experienţă în acest domeniu, cu care iniţial m-am asociat“; ulterior, au renunţat la asociere. Pentru ca lucrurile să meargă bine, Save a angajat ”specialişti cu experienţă de peste 30 de ani în domeniu“, iar în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, cu un profit net de 18.000 de euro, ”pe care l-am investit în tehnologie, scule şi unelte profesionale“. 

    Tânărul antreprenor spune că în acest an compania s-a axat mai mult pe lucrări mari de recondiţionare şi restaurare de uşi şi ferestre din case, ”unele chiar de patrimoniu cultural din Bucureşti şi zonele limitrofe“. El susţine că afacerea a mers mai bine în al doilea trimestru comparativ cu perioada similară de anul trecut, fără a da însă detalii despre aşteptările sale în privinţa cifrei de afaceri pentru finalul anului 2017.

    Pentru atingerea obiectivului de creştere a cifrei de afaceri de peste cinci ori în doi ani, antreprenorul român vrea să încheie colaborări de restaurare cu galeriile de artă, ”în special din afara ţării“. De asemenea, el precizează că se gândeşte la deschiderea unor puncte de lucru în capitalele europene, ”unde cererea este foarte mare pentru acest serviciu“. Mihai Save nu exclude extinderea pe teritoriul creaţiei de mobilă, însă principalul obiectiv rămâne restaurarea. ”Aducerea unui obiect la viaţă este motivaţia cea mai mare pentru noi“, spune antreprenorul.

    Firma a ajuns la 25 de angajaţi, iar media de vârstă este de aproape 46 de ani. ”Sunt foarte puţini tineri care au puterea, răbdarea şi experienţa de a lucra în acest domeniu.“

    Clienţii care apelează la serviciile Savemob sunt deopotrivă persoane fizice, cât şi persoane juridice, instituţii publice, muzee. Timpul de execuţie pentru recondiţionarea diverselor piese de mobilă este de maximum două luni, susţine antreprenorul; pentru comenzile mici, perioada de lucru este chiar mai scurtă.

    |n ceea ce priveşte preţurile, acestea variază în funcţie de complexitatea restaurării şi a obiectelor, iar Save spune că restaurarea unui scaun poate costa 500 de lei, un birou, 3.000 de lei şi o masă de sufragerie, cam 2.000 de lei.

    ”Am avut peste 10.000 de obiecte în ultimii patru ani la recondiţionare şi restaurare. Este destul de greu să alegem unul singur“, spune Save, întrebat care este cea mai specială piesă de mobilier recondiţionată până acum. Totuşi el îşi aduce aminte de recondiţionarea a 80 de obiecte de mobilier pentru un muzeu de farmacie.

    În acest business, Save spune că este foarte importantă calitatea manoperei, obţinută ”prin foarte multă muncă, răbdare şi experienţă“, dar şi prin investiţii în tehnologie. ”Curăţarea corectă a lemnului până la fibră reprezintă aproximativ 60-70% din timpul de execuţie a unui obiect. Dacă sari peste această etapă, aspectul finisajului (lacului) lasă de dorit, plus că fiecare obiect are o culoare neuniformă“, explică antreprenorul.
     

  • Românul care a renunţat să mai muncească pentru alţii şi a decis să-şi facă o afacere. Acum câştigă 1 milion de dolari stând pe un şezlong pe o plajă din Bali

    Exploatând oportunitatea pe care o oferă comerţul global. Întins pe un şezlong de pe o plajă din Bali, românul a povestit pentru Business Magazin cum a reuşit să-şi îndeplinească visul.

    Alex Hudiţan povesteşte că era angajat într-o multinaţională de doi ani de zile, unde ”aveam un titlu pompos, dar nu făceam mare lucru şi adevărul e că munceam cam 10 minute pe zi şi în rest mă uitam pe net“, când s-a gândit că trebuie să-şi părăsească jobul în căutare a ceva mai satisfăcător. ”Aveam un job stabil, călătoream de două ori pe an şi mi se părea că duc o viaţă bună, dar în acelaşi timp simţeam că mor pe dinăuntru.“ Avea nevoie de o schimbare.

    Mai mult, Alex Hudiţan spune că a avut un şoc când un prieten de-al lui a murit şi a mărturisit că ”dacă viaţa se poate termina oricând, atunci de ce să nu fac în viaţă doar ceea ce îmi place?“. Cu acest scop în minte, şi-a propus să călătorească, să vadă întreaga lume şi, de ce nu, să facă şi bani cât să-i permită să trăiască confortabil.

    El a găsit o metodă să câştige bani fără să fie nevoit să respecte un program fix sau meargă, zi după zi, în aceeaşi clădire de birouri. Tot ce are de făcut este să se asigure că are calculatorul la îndemână şi acces la internet; anul trecut, firma lui a avut o cifră de afaceri de 1 milion de dolari şi o marjă de profit de 25-30%, potrivit tânărului. A reuşit acest lucru cumpărând produse din China şi vânzându-le pe Amazon în SUA. Şi face acest lucru fără să fie nevoit să viziteze fabrici în China sau depozite în SUA; este suficient să aibă un laptop şi conexiune la internet. ”Am vândut peste 100.000 de unităţi şi nu am atins nicio cutie cu marfă“, mărturiseşte românul.

    Totul a început după ce un prieten i-a povestit că a găsit o metodă de a face bani vânzând online după ce a urmat un curs. De curiozitate, Alex Hudiţan a căutat cursul pe internet; l-a găsit pe un site de torrente, de unde l-a şi luat. A urmărit cursul şi a înţeles că ar putea fi o metodă de a câştiga bani uşor. Alături de alţi patru prieteni a hotărât să încerce să vândă pe Amazon produse achiziţionate din China; activitatea s-a dovedit a fi şi profitabilă.

    Cum funcţionează acest model? |n primul rând, conform lui Hudiţan, este foarte importantă cercetarea, căutarea unui produs potrivit; pentru asta, o soluţie este identificarea unor produse cu potenţial pe Amazon, ”însă nu trebuie să fie produse extrem de căutate, pentru că acolo competiţia este prea mare“. Tânărul spune că trebuie selectate produse din rangul doi care pot ”să-ţi asigure vânzări constante“ şi unde presiunea concurenţilor nu este foarte mare. Aşadar, această perioadă de cercetare poate varia de la caz la caz. ”Eu am fost ultimul dintre noi patru care şi-a ales produsul“, spune românul fără a da detalii despre ceea ce comercializează. După alegerea produsului urmează căutarea acestuia la retailerii chinezi pe platforme precum Alibaba sau Aliexpress.

    Odată găsit produsul, trebuie transformat într-un brand autentic. ”Acesta este secretul!“ Un prim pas ar trebui să fie comandarea mai multor mostre de produse de la producători diferiţi, pentru a vedea exact calitatea, cum arată şi se comportă produsul. ”Alegi producătorul pe care-l doreşti cu care negociezi un preţ convenabil şi îi spui cum să arate produsul: ce culoare să aibă, unde să pună logo-ul tău şi aşa mai departe.“

    Antreprenorul spune că în unele cazuri comunicarea cu furnizorii chinezi poate fi dificilă, însă majoritatea sunt serioşi şi lucrurile se desfăşoară normal odată ce sunt convinşi că au clienţi de bună credinţă. Mai departe, produsele sunt trimise în SUA, în depozitele Amazon. Contra cost, compania americană se ocupă de depozitare, sortare şi aşa mai departe. ”Amazon ia un comision de listare de 15% şi încă 15% pentru a se ocupa de aceste lucuri“, explică Hudiţan. Apoi urmează vânzarea propriu-zisă. ”Pentru ca produsul tău să se vândă trebuie ca acesta să fie găsit uşor, să aibă o strategie de marketing şi, bineînţeles, recenzii bune.“

    Hudiţan a început această activitate în urmă cu trei ani şi în 2016 a atins cifra de afaceri de 1 milion de dolari. O sumă despre care spune că ar putea fi şi mai mare; menţionează că un prieten de-al lui câştigă chiar 1 milion de dolari pe lună. ”Marja de profit a unei afaceri pe Amazon ar trebuie să se situeze în jur de 20-30%. Dacă aceasta e mai mică, atunci businessul este mai riscant“, spune el.

    Antreprenorul român susţine că este nevoie de cel puţin 5.000 de dolari pentru comanda iniţială, transport, marketing, apoi mai este necesară o sumă de bani pentru următoarea comandă. Hudiţan recomandă comandarea unui stoc de 500 de unităţi, iar la un cost de 3 dolari pe produs, înseamnă 1.500 de dolari pentru comandă; trebuie luat în calcul şi costul transportului, de 1.000 de dolari, şi mai sunt şi alte ”cheltuieli iniţiale. De exemplu, ca să intri în algoritmul Amazon şi să te ia în vedere, trebuie să mai cheltuieşti încă 1.000 de dolari, apoi luăm o marjă mică pentru că dacă merge bine trebuie să ai nişte bani pentru următoarea comandă“.

    De ce Amazon şi nu alt magazin online? Amazon este un gigant care a crescut împreună cu piaţa comerţului online din SUA; iar cifrele arată că tot mai mulţi oameni preferă să-şi facă cumpărăturile online. Valoarea pieţei de e-commerce din SUA în 2016 a fost estimată de Statista la 360 de miliarde de dolari, iar prognozele se referă la o valoare de peste 630 de miliarde de dolari până în 2020. |n prezent, în SUA ponderea vânzărilor online din totalul vânzărilor este de 9%; spre comparaţie, în China ponderea achiziţiilor online din totalul vânzărilor este de 23%.

    Amazon a devenit o soluţie evidentă pentru americani atunci când aceştia aleg să cumpere ceva online. Conform firmei de cercetare de piaţă eMarketer, 44 de cenţi din fiecare dolar cheltuit online în SUA merge în buzunarele Amazon, în creştere de la 38 de cenţi cât era în 2016. ”Americanii folosesc Amazonul pentru cumpărături cum folosim Google pentru informaţii“, spune antreprenorul român.

    Americanii sunt consumatori înrăiţi,iar Black Friday din SUA este unul dintre cele mai mari evenimente de shopping din lume. Cumpărăturile nu se rezumă doar la lucruri de care oamenii au nevoie, ci şi la obiecte neesenţiale fără de care o persoană ar putea trăi liniştită. Potrivit Bloomberg, în al treilea trimestru al anului 2017 puţin peste 18% din achiziţii făcute de americani sunt obiecte din categoria lucrurilor nonesenţiale, cel mai mare procentaj din iunie 2010 până în prezent.

    Alex Hudiţan este de părere că te poţi ocupa liniştit de un astfel de business după orele de job, ”chiar recomand celor care au serviciu să şi-l păstreze şi să se ocupe de asta în timpul liber, iar atunci când part time-ul ajunge să-ţi aducă la fel de mulţi bani ca jobul, atunci poţi să-ţi dai demisia“. El consideră că o astfel de afacere are riscuri mici pentru că un astfel de model presupune cumpărarea de mărfuri ieftine, vândute relativ scump, ceea ce permite chiar reduceri de preţ. ”Poţi face o lichidare de stoc pentru a vinde toate unităţile pentru a fi break-even sau puţin pe pierdere“, crede antreprenorul.

    Hudiţan a ales varianta de a nu se ocupa de business full time şi dedică o parte importantă din timpul său călătoriilor. Acum are o echipă de cinci oameni care se ocupă de vânzarea celor nouă produse pe care românul le are în portofoliu în acest moment. ”Pentru timp liber am început businessul, nu pentru a face din ce în ce mai mulţi bani, ci să mă bucur de cei pe care-i fac“, explică Hudiţan.

    Pentru că, susţine el, nu era satisfăcut doar de acest business, a decis să împărtăşească secretele şi cu alţii şi să pornească alături de prietenul său Claudiu Stănculescu, care şi el are o afacere pe Amazon, un curs pentru cei care vor să le urmeze paşii. Este vorba despre un curs de 14 săptămâni în care cursantul va învăţa practicând cum să vândă pe Amazon.

    Totuşi, cum nimic nu este gratis în viaţă, cursul nu este unul ieftin, pragul de intrare fiind de 1.500 de dolari, ceea ce-l face inaccesibil pentru mulţi români, recunoaşte şi Hudiţan, care spune că afacerea nu este pentru oricine şi cei care vor să se apuce de această activitate ar trebui să aibă un capital iniţial de cel puţin 5.000 de dolari până să pună pe picioare procesul de vânzare constantă şi să aibă un cash-flow pozitiv. ”Nu este o oportunitate pentru toată lumea. Se adresează oamenilor care au o afinitate pentru antreprenoriat, celor care vor să facă lucruri. Ai nevoie de nişte bani şi nu recomand oamenilor care sunt la limită să intre în această afacere“, spune Hudiţan.

    Antreprenorul predă alături de Claudiu Stănculescu cursul SetUP, ajuns la a cincea ediţie. Numărul de participanţi a crescut de la o ediţie la alta; la primul SetUP, din iunie 2016, au fost 100 de participanţi. Pe parcursul celor cinci ediţii derulate până acum, peste 2.200 de persoane au urmat cursurile. Dintr-un simplu calcul reiese că de pe urma cursurilor cei doi au încasat peste 3 milioane de dolari dintr-un foc, adică mai mult decât i-a adus lui Hudiţan afacerea într-un an. ”Dacă există cerere, îl facem şi pe următorul. Nu ştiu câţi oameni vor urma cursul în viitor“, explică el.

    La întrebarea ”Dacă tu ai reuşit cu un curs de pe internet, alţii de ce nu ar reuşi?“, Hudiţan spune că oamenii sunt liberi să aleagă şi susţine că poţi reuşi să vinzi pe Amazon şi fără să urmezi cursul lui.
    Cursurile se ţin la distanţă şi aproximativ jumătate dintre cursanţi au şi început să vândă pe Amazon, în timp ce restul au diferite motive pentru care nu au făcut un business: fie nu au avut bani suficienţi, fie nu le place businessul sau ”nu simţeau că li se potriveşte“.

    Alex Hudiţan aseamănă cursul pe care-l conduce cu o şcoală de şoferi unde înveţi, practici, apoi ar trebui să ştii să conduci. ”Este un curs de 14 săptămâni şi în timpul cursului înveţi, dar şi practici. La sfârşitul cursului ar trebui să ai primul produs pe Amazon care să-ţi aducă venituri constante“, spune antreprenorul. Adaugă că nu există un tipar al cursantului şi este de părere că nu e nevoie de o pregătire specială pentru a putea face o asemenea afacere. ”Avem jucători de poker, antreprenori din offline, mămici care stau acasă, tot felul de oameni din medii diferite care au venit la cursurile noastre“, spune el.

    Alex Hudiţan îşi aduce aminte de o conferinţă în Ucraina unde a întâlnit mai mulţi tineri care vindeau pe Amazon fără ca măcar să cunoască limba engleză. ”M-am gândit că nu pot să vândă prea bine. Dar unul vindea de 30.000 de dolari, altul de 20.000 de dolari şi tot aşa. Cum se descurcă? Folosind Google Translate; în plus, au învăţat unde sunt butoanele şi cum arată meniul.“

    Alex Hudiţan nu ştie ce urmează după Bali, ”dar mai am multe de văzut. Peste o săptămână se împlinesc trei ani de când călătoresc continuu“.

  • Cum a reuşit o pisică să işi imbogăţească proprietara cu peste 700.000 de dolari

    O instanţă din California a decis ca producătorul de cafea Grenade Beverage să plătească despăgubiri de 710.000 de dolari Tabathei Bundesen, proprietara lui Tardar Sauce, mai cunoscută ca Grumpy Cat, după ce compania a folosit imaginea felinei în mod abuziv.

    Tabatha Bundesen, care locuieşte în statul american Arizona, semnase un contract cu Grenade Beverage, potrivit căruia imaginea felinei putea fi utilizată pentru promovarea unei băuturi reci pe bază de cafea, numită Grumppuccino. Însă compania s-a folosit de imaginea lui Grumpy Cat pentru a promova o cafea măcinată.

    În plângerea depusă pe 11 decembrie 2015 se arată că “dispreţuitorul comportament al acuzaţilor a oferit pisicii morocănoase şi stăpânilor ei motivul de a fi cu adevărat supăraţi”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cui trebuie să-i mulţumiţi pentru salariile mari din IT

    Industria de IT reuşeşte să plătească un salariu mediu net de 6.200 de lei pe lună, de 2,5 ori mai mare decât media pe economie, de 2.500 de lei. În 2000, salariul mediu net în IT era de 266 de lei (140 de dolari la vremea respectivă), faţă de un salariu mediu net pe economie de 173 de lei. Atunci, salariul în bănci era de 441 de lei (232 de dolari).

    Industria de servicii IT realizează exporturi de aproape 3 miliarde de euro, cu un excedent de 1,5 miliarde de euro.Acestea sunt datele statistice. Dar cui trebuie să-i mulţumiţi pentru această evoluţie şi pentru aceste salarii?

    Bineînţeles, lui Ceauşescu, pentru ICI, celebrul institut de pe 1 Mai din Capitală, care a dat după revoluţie primii antreprenori români din IT – Florin Talpeş, Irina Socol, Nicolae Badea etc.

    Dintre toţi, familia Talpeş – Florin şi Măriuca – au creat cea mai valoroasă companie românească din IT până în acest moment, Bitdefender. De la o firmă de apartament, Bitdefender a ajuns să fie evaluată la „peste 600 de milioane de euro”, iar familia Talpeş continuă să deţină pachetul majoritar. Prin Bitdefender sau Siveco sau Romsys sau ComputerLand au trecut sute şi mii de IT-şti.

    Dar, ironic, cei care astăzi reprezintă noua generaţie din IT ar trebui să le mulţumească celor care, începând cu mijlocul anilor ’90 şi mijlocul anilor 2000, au vândut calculatoare şi programe informatice în România în cantităţi industriale, prin celebrele programe de informatizare.
    Că poate acele calculatoare şi programe aveau un super/suprapreţ nici nu mai contează acum.

    Foarte puţini din cei de astăzi care au joburi în Pipera, Barbu Văcărescu sau Politehnică au auzit de Mihai Pascadi, CEO al Compaq, Claudiu Florică şi Călin Tatomir (de ei au auzit din scandalul Microsoft), Vladimir Aninoiu şi Mihai Tudor de la IBM, Radu Enache şi Mircea Neagu de la HP sau Marian Popa de la ICL România. Ei, dar şi alţii, au informatizat România, deschizând porţile unei industrii.

    La începutul anilor 2000, Dan Nica şi Adrian Năstase de la PSD, cu Irina Socol de la Siveco în spate şi încă alte câteva multinaţionale americane, au venit cu ideea reducerii de impozit pentru IT-şti, care rezistă şi astăzi. Ideea de atunci era să nu ne mai plece creierele din ţară, dându-se ca exemplu Microsoft, unde la sediul central din Seattle a doua limbă vorbită era româna.

    După 2000, cu toate programele de informatizare în spate, unde s-au cheltuit miliarde de euro, industria IT a început să prindă putere şi viteză odată ce au apărut tot mai multe companii româneşti, dar mai ales multinaţionalele, cu centrele de servicii.

    După 2000, prima mare surpriză din IT a fost Gecad, firma lui Radu Georgescu, care a creat antivirusul RAV, achiziţionat de Microsoft. Exemplul lui Radu Georgescu a deschis imaginaţia multor români din IT, care s-au făcut antreprenori şi au început să presteze servicii către firmele multinaţionale.

    Cererea de creiere din ţară a crescut, iar salariile au început să prindă viteză din ce în ce mai mare. Investiţiile făcute de stat în informatizare şi programe – fiecare instituţie îşi făcea programul ei, spre bucuria furnizorilor – au fost de cel puţin 1 miliard de euro în fiecare an, bani din care au trăit multinaţionalele, dar şi companiile româneşti.

    În 2007, la Cluj, câţiva tineri, printre care Sergiu Biriş şi Andrei Dunca, au pornit un start-up – LiveRail, care în 2009 a fost dus de un investitor la Londra, iar apoi în Silicon Valley. În 2014, Facebook a plătit 500 de milioane de dolari pe LiveRail. Ce-i drept, acum doi ani l-a închis, iar echipa de români s-a împrăştiat în lume.

    Centrele de servicii făcute în România de Oracle, Microsoft, IBM, Ericcson, HP, Alcatel etc. au creat knowlledge, au dat de lucru unor generaţii întregi de români din IT şi au plătit salarii cu mult peste media din economie.

    Bineînţeles că aceste multinaţionale şi-au luat cel mai mult din creierul IT-ştilor români.

    Când a venit criza în 2009, toate sectoarele din economie cădeau în fiecare zi, dar IT-ul a a prins şi mai multă viteză, luând comenzi din ce în ce mai multe şi mai complexe, concomitent cu achiziţia celor mai buni oameni care erau pe piaţă. În afară de industria IT, nicio altă industrie nu mai angaja, ci dimpotrivă, începea să dea oameni afară, cum a fost sectorul bancar. Dacă în 2009 IT-ul avea o pondere de 2% în PIB, în 2015-2016 a ajuns la 5%, iar salariile IT-ştilor au crescut cu 50% mai mult decât ale bancherilor, care erau cel mai bine plătiţi din economie la finalul lui 2008.

    Programele de informatizare de la mijlocul anilor ’90 au creat milionari români – de pildă cazul lui Florică –, dar au reuşit să creeze o generaţie întreagă de start-up-uri în IT, care acum stau bine pe picioare şi ajung să lucreze în întreaga lume.

    Vă place, nu vă place, pentru salariile de astăzi, pentru condiţiile de astăzi din IT, trebuie să le mulţumim celor care au vândut calculatoarele şi programele informatice acum 15-20 de ani, chiar şi la suprapreţ.

    IT-ul merge înainte şi în ciuda faptului că salariile ar putea părea mari; 6.200 de lei net înseamnă 1.400 de euro.

    În caz că nu aţi aflat, gigantul american Amazon tocmai caută 2.000 de IT-şti pentru centrul din Bucureşti (la Iaşi, Amazon are un centru de aproape
    10 ani).

  • Gadget Review: Cum să lansezi în 2017 un telefon vechi de trei ani – VIDEOREVIEW

    + Camera frontală

    + Audio de calitate (difuzoare stereo frontale)

    – Designul învechit

    – Autonomia bateriei

    Nu mă înţelegeţi greşit, telefonul este dotat cu componente de ultimă generaţie, însă telefonul se simte bătrân, trecut de vreme, în antiteză cu telefoane moderne precum iPhone X sau Samsung S8. Totuşi, asta nu-l face neapărat un telefon prost.

    Sony Xperia XZ1 este un smartphone cu o diagonală de 5,2 inchi, cu o rezoluţie Full HD, ce rulează Android 8.0 şi este dotat cu procesor Snapdragon 835, procesor grafic Adreno 540, 4 GB RAM şi stocare internă de 64 GB cu posibilitatea de extindere până la 256 GB. De asemenea, telefonul are cea mai nouă generaţie de Bluetooth (5.0) şi are port de încărcare USB de tip C. Aşadar, XZ1 este un telefon care funcţionează foarte bine şi poate rula orice aplicaţie sau joc din Google Playstore la ora actuală.

    Smartphone-ul japonezilor arată ca şi cum designerii au luat o bucată de aluminiu pe care au ataşat un display. Aici nu este vorba de un display care se întinde până în margini, precum la alte telefoane menţionate anterior. Marginile de deasupra şi de sub ecran sunt uriaşe, cât degetul mare de la mână, şi nici cele din lateral nu sunt foarte mici. Şi la interior lucrurile par prăfuite, interfaţa Sony, aplicată peste Android 8, nu este cea mai frumoasă şi are un aer nostalgic.

    Corpul este realizat din aluminiu, ceea ce-l face să se simtă foarte uşor (155 grame) şi dă senzaţia că nu este un telefon premium deşi este vârful de gamă al Sony pentru anul 2017. O altă ciudăţenie, dar care funcţionează foarte bine, la capitolul design, este amplasarea butonului de pornire în lateral, pe partea dreaptă. Tot pe buton, Sony a ales să amplaseze senzorul de amprentă, iar telefonul este astfel extrem de uşor de ţinut în mână şi de deblocat.

    În plus, producătorul a ales să pună pe margine un buton special pentru cameră, în timp ce toţi ceilalţi producători au eliminat de mult nevoia pentru o astfel de caracteristică.

    Dacă la început nu mi-a plăcut, după o săptămână de utilizare mă familiarizasem cu el şi îndrăgisem designul bătrânesc.

    După cum spuneam, la capitolul performanţă telefonul stă foarte bine şi am jucat jocuri cu grafică impresionantă, am făcut mai multe activităţi în acelaşi timp şi nu am întâmpinat probleme de vreun fel. Totuşi, astfel de activităţi au un impact mare asupra bateriei (doar 2.700 mAh) şi autonomia telefonului nu este una grozavă. în ritmul meu de utilizare, telefonul abia ducea o zi de muncă şi nu mai mult.

    Deşi Sony este unul dintre cei mai importanţi producători de camere foto din lume, spre surprinderea mea calitatea fotografiilor realizate de XZ1 nu este una extraordinară. Telefonul se descurcă bine în lumină, dar are probleme în situaţii de luminozitate scăzută. în schimb, camera frontală de 13 MP se descurcă mai bine noaptea datorită flash-ului ”blând“ ce iluminează plăcut faţa. înainte de a realiza fotografia, tot ecranul telefonului se aprinde pentru a ilumina subiectul fără a-l orbi. Ceea ce se reduce la un selfie frumos iluminat. Dacă la capitolul fotografie telefonul nu impresionează, la video XZ1 se descurcă ceva mai bine şi am rămas plăcut impresionat de stabilizarea imaginii pe care o are. De asemenea, XZ1 are un super-slow motion extraordinar, cel mai bun pe un smartphone la ora actuală.

    Menţionam că marginile de sus şi de jos ale telefonului sunt mari, dar acest lucru se datorează şi faptului că Sony a implementat două difuzoare stereo ce emit un sunet de calitate. Sunetul are o claritate excelentă şi nu este distorsionat nici la volum maxim. Totuşi, Google a demonstrat prin modelul Pixel 2 că nu este nevoie de margini uriaşe pentru a implementa difuzoare frontale stereo de calitate.

    Smartphone-ul are şi o aplicaţie interesantă numită 3D Creator cu ajutorul căreia poţi scana faţa unei persoane şi telefonul o transformă
    într-un model 3D. Totuşi, pentru a putea realiza o scanare bună sunt necesare o mână fermă şi iluminare foarte bună.

    În concluzie, telefonul Sony Xperia XZ1 are câteva caracteristici interesante şi rulează ultima versiune de Android, dar designul aparte nu va fi apreciat decât de un anumit public. XZ1 ar putea fi pe placul fanilor Sony, dar pentru restul există variante mai bune pe piaţă.


    CASETĂ TEHNICĂ
    DISPLAY 5,2 INCHI, IPS LCD, FULL HD
    PROCESOR SNAPDRAGON 835
    PROCESOR GRAFIC ADRENO 540
    MEMORIE RAM 4 GB
    STOCARE INTERNĂ 64 GB (+MICROSD PÂNĂ LA 256 GB)
    SISTEM DE OPERARE ANDROID 8
    CAMERĂ PRINCIPALĂ 19 MP, F/2.0, 2.160P@30 FPS,
    1.080P@30/60 FPS
    CAMERĂ FRONTALĂ 13 MP, F/2.0
    BATERIE 2.700 MAH
    GREUTATE 155 G
    PREŢ RECOMANDAT ÎN JUR DE 3.000 DE LEI

  • A renunţat la jobul din corporaţie pentru o afacere: călătoreşte peste tot în lume şi câştigă 1 milion de dolari

    Exploatând oportunitatea pe care o oferă comerţul global. Întins pe un şezlong de pe o plajă din Bali, românul a povestit pentru Business Magazin cum a reuşit să-şi îndeplinească visul.

    Alex Hudiţan povesteşte că era angajat într-o multinaţională de doi ani de zile, unde ”aveam un titlu pompos, dar nu făceam mare lucru şi adevărul e că munceam cam 10 minute pe zi şi în rest mă uitam pe net“, când s-a gândit că trebuie să-şi părăsească jobul în căutare a ceva mai satisfăcător. ”Aveam un job stabil, călătoream de două ori pe an şi mi se părea că duc o viaţă bună, dar în acelaşi timp simţeam că mor pe dinăuntru.“ Avea nevoie de o schimbare.

    Mai mult, Alex Hudiţan spune că a avut un şoc când un prieten de-al lui a murit şi a mărturisit că ”dacă viaţa se poate termina oricând, atunci de ce să nu fac în viaţă doar ceea ce îmi place?“. Cu acest scop în minte, şi-a propus să călătorească, să vadă întreaga lume şi, de ce nu, să facă şi bani cât să-i permită să trăiască confortabil.

    El a găsit o metodă să câştige bani fără să fie nevoit să respecte un program fix sau meargă, zi după zi, în aceeaşi clădire de birouri. Tot ce are de făcut este să se asigure că are calculatorul la îndemână şi acces la internet; anul trecut, firma lui a avut o cifră de afaceri de 1 milion de dolari şi o marjă de profit de 25-30%, potrivit tânărului. A reuşit acest lucru cumpărând produse din China şi vânzându-le pe Amazon în SUA. Şi face acest lucru fără să fie nevoit să viziteze fabrici în China sau depozite în SUA; este suficient să aibă un laptop şi conexiune la internet. ”Am vândut peste 100.000 de unităţi şi nu am atins nicio cutie cu marfă“, mărturiseşte românul.

    Totul a început după ce un prieten i-a povestit că a găsit o metodă de a face bani vânzând online după ce a urmat un curs. De curiozitate, Alex Hudiţan a căutat cursul pe internet; l-a găsit pe un site de torrente, de unde l-a şi luat. A urmărit cursul şi a înţeles că ar putea fi o metodă de a câştiga bani uşor. Alături de alţi patru prieteni a hotărât să încerce să vândă pe Amazon produse achiziţionate din China; activitatea s-a dovedit a fi şi profitabilă.

    Cum funcţionează acest model? |n primul rând, conform lui Hudiţan, este foarte importantă cercetarea, căutarea unui produs potrivit; pentru asta, o soluţie este identificarea unor produse cu potenţial pe Amazon, ”însă nu trebuie să fie produse extrem de căutate, pentru că acolo competiţia este prea mare“. Tânărul spune că trebuie selectate produse din rangul doi care pot ”să-ţi asigure vânzări constante“ şi unde presiunea concurenţilor nu este foarte mare. Aşadar, această perioadă de cercetare poate varia de la caz la caz. ”Eu am fost ultimul dintre noi patru care şi-a ales produsul“, spune românul fără a da detalii despre ceea ce comercializează. După alegerea produsului urmează căutarea acestuia la retailerii chinezi pe platforme precum Alibaba sau Aliexpress.

    Odată găsit produsul, trebuie transformat într-un brand autentic. ”Acesta este secretul!“ Un prim pas ar trebui să fie comandarea mai multor mostre de produse de la producători diferiţi, pentru a vedea exact calitatea, cum arată şi se comportă produsul. ”Alegi producătorul pe care-l doreşti cu care negociezi un preţ convenabil şi îi spui cum să arate produsul: ce culoare să aibă, unde să pună logo-ul tău şi aşa mai departe.“

    Antreprenorul spune că în unele cazuri comunicarea cu furnizorii chinezi poate fi dificilă, însă majoritatea sunt serioşi şi lucrurile se desfăşoară normal odată ce sunt convinşi că au clienţi de bună credinţă. Mai departe, produsele sunt trimise în SUA, în depozitele Amazon. Contra cost, compania americană se ocupă de depozitare, sortare şi aşa mai departe. ”Amazon ia un comision de listare de 15% şi încă 15% pentru a se ocupa de aceste lucuri“, explică Hudiţan. Apoi urmează vânzarea propriu-zisă. ”Pentru ca produsul tău să se vândă trebuie ca acesta să fie găsit uşor, să aibă o strategie de marketing şi, bineînţeles, recenzii bune.“

    Hudiţan a început această activitate în urmă cu trei ani şi în 2016 a atins cifra de afaceri de 1 milion de dolari. O sumă despre care spune că ar putea fi şi mai mare; menţionează că un prieten de-al lui câştigă chiar 1 milion de dolari pe lună. ”Marja de profit a unei afaceri pe Amazon ar trebuie să se situeze în jur de 20-30%. Dacă aceasta e mai mică, atunci businessul este mai riscant“, spune el.

    Antreprenorul român susţine că este nevoie de cel puţin 5.000 de dolari pentru comanda iniţială, transport, marketing, apoi mai este necesară o sumă de bani pentru următoarea comandă. Hudiţan recomandă comandarea unui stoc de 500 de unităţi, iar la un cost de 3 dolari pe produs, înseamnă 1.500 de dolari pentru comandă; trebuie luat în calcul şi costul transportului, de 1.000 de dolari, şi mai sunt şi alte ”cheltuieli iniţiale. De exemplu, ca să intri în algoritmul Amazon şi să te ia în vedere, trebuie să mai cheltuieşti încă 1.000 de dolari, apoi luăm o marjă mică pentru că dacă merge bine trebuie să ai nişte bani pentru următoarea comandă“.

    De ce Amazon şi nu alt magazin online? Amazon este un gigant care a crescut împreună cu piaţa comerţului online din SUA; iar cifrele arată că tot mai mulţi oameni preferă să-şi facă cumpărăturile online. Valoarea pieţei de e-commerce din SUA în 2016 a fost estimată de Statista la 360 de miliarde de dolari, iar prognozele se referă la o valoare de peste 630 de miliarde de dolari până în 2020. |n prezent, în SUA ponderea vânzărilor online din totalul vânzărilor este de 9%; spre comparaţie, în China ponderea achiziţiilor online din totalul vânzărilor este de 23%.

    Amazon a devenit o soluţie evidentă pentru americani atunci când aceştia aleg să cumpere ceva online. Conform firmei de cercetare de piaţă eMarketer, 44 de cenţi din fiecare dolar cheltuit online în SUA merge în buzunarele Amazon, în creştere de la 38 de cenţi cât era în 2016. ”Americanii folosesc Amazonul pentru cumpărături cum folosim Google pentru informaţii“, spune antreprenorul român.

    Americanii sunt consumatori înrăiţi,iar Black Friday din SUA este unul dintre cele mai mari evenimente de shopping din lume. Cumpărăturile nu se rezumă doar la lucruri de care oamenii au nevoie, ci şi la obiecte neesenţiale fără de care o persoană ar putea trăi liniştită. Potrivit Bloomberg, în al treilea trimestru al anului 2017 puţin peste 18% din achiziţii făcute de americani sunt obiecte din categoria lucrurilor nonesenţiale, cel mai mare procentaj din iunie 2010 până în prezent.

    Alex Hudiţan este de părere că te poţi ocupa liniştit de un astfel de business după orele de job, ”chiar recomand celor care au serviciu să şi-l păstreze şi să se ocupe de asta în timpul liber, iar atunci când part time-ul ajunge să-ţi aducă la fel de mulţi bani ca jobul, atunci poţi să-ţi dai demisia“. El consideră că o astfel de afacere are riscuri mici pentru că un astfel de model presupune cumpărarea de mărfuri ieftine, vândute relativ scump, ceea ce permite chiar reduceri de preţ. ”Poţi face o lichidare de stoc pentru a vinde toate unităţile pentru a fi break-even sau puţin pe pierdere“, crede antreprenorul.

    Hudiţan a ales varianta de a nu se ocupa de business full time şi dedică o parte importantă din timpul său călătoriilor. Acum are o echipă de cinci oameni care se ocupă de vânzarea celor nouă produse pe care românul le are în portofoliu în acest moment. ”Pentru timp liber am început businessul, nu pentru a face din ce în ce mai mulţi bani, ci să mă bucur de cei pe care-i fac“, explică Hudiţan.

    Pentru că, susţine el, nu era satisfăcut doar de acest business, a decis să împărtăşească secretele şi cu alţii şi să pornească alături de prietenul său Claudiu Stănculescu, care şi el are o afacere pe Amazon, un curs pentru cei care vor să le urmeze paşii. Este vorba despre un curs de 14 săptămâni în care cursantul va învăţa practicând cum să vândă pe Amazon.

    Totuşi, cum nimic nu este gratis în viaţă, cursul nu este unul ieftin, pragul de intrare fiind de 1.500 de dolari, ceea ce-l face inaccesibil pentru mulţi români, recunoaşte şi Hudiţan, care spune că afacerea nu este pentru oricine şi cei care vor să se apuce de această activitate ar trebui să aibă un capital iniţial de cel puţin 5.000 de dolari până să pună pe picioare procesul de vânzare constantă şi să aibă un cash-flow pozitiv. ”Nu este o oportunitate pentru toată lumea. Se adresează oamenilor care au o afinitate pentru antreprenoriat, celor care vor să facă lucruri. Ai nevoie de nişte bani şi nu recomand oamenilor care sunt la limită să intre în această afacere“, spune Hudiţan.

    Antreprenorul predă alături de Claudiu Stănculescu cursul SetUP, ajuns la a cincea ediţie. Numărul de participanţi a crescut de la o ediţie la alta; la primul SetUP, din iunie 2016, au fost 100 de participanţi. Pe parcursul celor cinci ediţii derulate până acum, peste 2.200 de persoane au urmat cursurile. Dintr-un simplu calcul reiese că de pe urma cursurilor cei doi au încasat peste 3 milioane de dolari dintr-un foc, adică mai mult decât i-a adus lui Hudiţan afacerea într-un an. ”Dacă există cerere, îl facem şi pe următorul. Nu ştiu câţi oameni vor urma cursul în viitor“, explică el.

    La întrebarea ”Dacă tu ai reuşit cu un curs de pe internet, alţii de ce nu ar reuşi?“, Hudiţan spune că oamenii sunt liberi să aleagă şi susţine că poţi reuşi să vinzi pe Amazon şi fără să urmezi cursul lui.
    Cursurile se ţin la distanţă şi aproximativ jumătate dintre cursanţi au şi început să vândă pe Amazon, în timp ce restul au diferite motive pentru care nu au făcut un business: fie nu au avut bani suficienţi, fie nu le place businessul sau ”nu simţeau că li se potriveşte“.

    Alex Hudiţan aseamănă cursul pe care-l conduce cu o şcoală de şoferi unde înveţi, practici, apoi ar trebui să ştii să conduci. ”Este un curs de 14 săptămâni şi în timpul cursului înveţi, dar şi practici. La sfârşitul cursului ar trebui să ai primul produs pe Amazon care să-ţi aducă venituri constante“, spune antreprenorul. Adaugă că nu există un tipar al cursantului şi este de părere că nu e nevoie de o pregătire specială pentru a putea face o asemenea afacere. ”Avem jucători de poker, antreprenori din offline, mămici care stau acasă, tot felul de oameni din medii diferite care au venit la cursurile noastre“, spune el.

    Alex Hudiţan îşi aduce aminte de o conferinţă în Ucraina unde a întâlnit mai mulţi tineri care vindeau pe Amazon fără ca măcar să cunoască limba engleză. ”M-am gândit că nu pot să vândă prea bine. Dar unul vindea de 30.000 de dolari, altul de 20.000 de dolari şi tot aşa. Cum se descurcă? Folosind Google Translate; în plus, au învăţat unde sunt butoanele şi cum arată meniul.“

    Alex Hudiţan nu ştie ce urmează după Bali, ”dar mai am multe de văzut. Peste o săptămână se împlinesc trei ani de când călătoresc continuu“.

  • Cum a reuşit o tânără să economisească 190.000 de euro pentru a-şi cumpăra casă. Este o metodă simplă la îndemâna tuturor

    Pare ireal, dar multe ori risipim banii pe haine. O femeie a reuşit să economisească aproape 190.000 de euro printr-o metodă simplă care este la îndemâna tuturor. A ales că cumpere doar haine de la second hand, cu excepţia lenjeriei intime.

    Hannah Klose a învăţat să economisească bani pentru vacanţe cu soţul ei şi cu fiica de 2 ani. Dulapul ei conţine haine semnate de designeri şi articole de lux pe care le-a cumpărat de la second hand din vacanţe. Hanah Klose şi fiica sa, Josie, din Sydney au reuşit să facă economii de 280.000 $, echivalentul a 190.000 de euro, de-al lungul anilor, potrivit mirror.co.uk.

    Klose nu cheltuieşte niciodată mai mult de 3 lire pe un obiect de îmbrăcăminte. “99% dintre hainele familiei mele sunt luate de la magazine SH. Numai când mă gândesc la shopping la mall îmi vine rău”, spune ea care adăugă faptul că şi dacă ar câştiga la loto tot de la magazine second hand ar cumpăra haine.

    În plus, ea apreciază achiziţia de haine de la astfel de magazine pentru că nu ştie niciodată peste ce obiecte interesante, valoroase va da. Femeia a povestit că a găsit jachete de designer de doi dolari şi o geantă de şase dolari, marca Gucci.

    Hannah Klose a reuşit să economisească bani de vacanţe şi chiar să-şi achite şi casa pe care o luase cu un împrumut.

     

  • Cum a reuşit o tânara să economisească pâna la vârsta de 31 de ani suficienţi bani să ii ajungă toată viaţa

    “Oamenii nu-şi notează cheltuielile. Nu pentru că sunt proşti sau nu ştiu cum, dar pur şi simplu nu o fac. Astfel nu ştiu unde se duc banii”, spune tânăra.

    Mai mult, Shen consideră că aceasta este cea mai mare greşeală pe care tinerii o fac.

    “Am câţiva prieteni care câştigă mai mulţi bani ca noi şi ne întreabă cum de suntem indepenţi financiar, unde s-au dus banii lui”, spune Shen care călătoreşte împreună cu soţul ei Bryce. Cei doi au un buget fix când călătoresc şi se ţin de el. “Ştiu că este foarte dificil, dar este foarte important să vezi concret pe ce dai banii”, adaugă ea.

    Ea mai spune că nu este fatal dacă greşeşti bugetul din când în când. “Toată lumea face greşeli”, dar pune accentul pe vizualizarea unui buget de cheltuieli “Mă îndrept în direcţia greşită, nu merg către obiectivul meu financiar. Să zici asta este primul pas în direcţia corectă”

  • Românul care face 1 milion de dolari cu un laptop dezvăluie secretul afacerii sale

    Exploatând oportunitatea pe care o oferă comerţul global. Întins pe un şezlong de pe o plajă din Bali, românul a povestit pentru Business Magazin cum a reuşit să-şi îndeplinească visul.

    Alex Hudiţan povesteşte că era angajat într-o multinaţională de doi ani de zile, unde ”aveam un titlu pompos, dar nu făceam mare lucru şi adevărul e că munceam cam 10 minute pe zi şi în rest mă uitam pe net“, când s-a gândit că trebuie să-şi părăsească jobul în căutare a ceva mai satisfăcător. ”Aveam un job stabil, călătoream de două ori pe an şi mi se părea că duc o viaţă bună, dar în acelaşi timp simţeam că mor pe dinăuntru.“ Avea nevoie de o schimbare.

    Mai mult, Alex Hudiţan spune că a avut un şoc când un prieten de-al lui a murit şi a mărturisit că ”dacă viaţa se poate termina oricând, atunci de ce să nu fac în viaţă doar ceea ce îmi place?“. Cu acest scop în minte, şi-a propus să călătorească, să vadă întreaga lume şi, de ce nu, să facă şi bani cât să-i permită să trăiască confortabil.

    El a găsit o metodă să câştige bani fără să fie nevoit să respecte un program fix sau meargă, zi după zi, în aceeaşi clădire de birouri. Tot ce are de făcut este să se asigure că are calculatorul la îndemână şi acces la internet; anul trecut, firma lui a avut o cifră de afaceri de 1 milion de dolari şi o marjă de profit de 25-30%, potrivit tânărului. A reuşit acest lucru cumpărând produse din China şi vânzându-le pe Amazon în SUA. Şi face acest lucru fără să fie nevoit să viziteze fabrici în China sau depozite în SUA; este suficient să aibă un laptop şi conexiune la internet. ”Am vândut peste 100.000 de unităţi şi nu am atins nicio cutie cu marfă“, mărturiseşte românul.

    Totul a început după ce un prieten i-a povestit că a găsit o metodă de a face bani vânzând online după ce a urmat un curs. De curiozitate, Alex Hudiţan a căutat cursul pe internet; l-a găsit pe un site de torrente, de unde l-a şi luat. A urmărit cursul şi a înţeles că ar putea fi o metodă de a câştiga bani uşor. Alături de alţi patru prieteni a hotărât să încerce să vândă pe Amazon produse achiziţionate din China; activitatea s-a dovedit a fi şi profitabilă.

    Cum funcţionează acest model? |n primul rând, conform lui Hudiţan, este foarte importantă cercetarea, căutarea unui produs potrivit; pentru asta, o soluţie este identificarea unor produse cu potenţial pe Amazon, ”însă nu trebuie să fie produse extrem de căutate, pentru că acolo competiţia este prea mare“. Tânărul spune că trebuie selectate produse din rangul doi care pot ”să-ţi asigure vânzări constante“ şi unde presiunea concurenţilor nu este foarte mare. Aşadar, această perioadă de cercetare poate varia de la caz la caz. ”Eu am fost ultimul dintre noi patru care şi-a ales produsul“, spune românul fără a da detalii despre ceea ce comercializează. După alegerea produsului urmează căutarea acestuia la retailerii chinezi pe platforme precum Alibaba sau Aliexpress.

    Odată găsit produsul, trebuie transformat într-un brand autentic. ”Acesta este secretul!“ Un prim pas ar trebui să fie comandarea mai multor mostre de produse de la producători diferiţi, pentru a vedea exact calitatea, cum arată şi se comportă produsul. ”Alegi producătorul pe care-l doreşti cu care negociezi un preţ convenabil şi îi spui cum să arate produsul: ce culoare să aibă, unde să pună logo-ul tău şi aşa mai departe.“

    Antreprenorul spune că în unele cazuri comunicarea cu furnizorii chinezi poate fi dificilă, însă majoritatea sunt serioşi şi lucrurile se desfăşoară normal odată ce sunt convinşi că au clienţi de bună credinţă. Mai departe, produsele sunt trimise în SUA, în depozitele Amazon. Contra cost, compania americană se ocupă de depozitare, sortare şi aşa mai departe. ”Amazon ia un comision de listare de 15% şi încă 15% pentru a se ocupa de aceste lucuri“, explică Hudiţan. Apoi urmează vânzarea propriu-zisă. ”Pentru ca produsul tău să se vândă trebuie ca acesta să fie găsit uşor, să aibă o strategie de marketing şi, bineînţeles, recenzii bune.“

    Hudiţan a început această activitate în urmă cu trei ani şi în 2016 a atins cifra de afaceri de 1 milion de dolari. O sumă despre care spune că ar putea fi şi mai mare; menţionează că un prieten de-al lui câştigă chiar 1 milion de dolari pe lună. ”Marja de profit a unei afaceri pe Amazon ar trebuie să se situeze în jur de 20-30%. Dacă aceasta e mai mică, atunci businessul este mai riscant“, spune el.

    Antreprenorul român susţine că este nevoie de cel puţin 5.000 de dolari pentru comanda iniţială, transport, marketing, apoi mai este necesară o sumă de bani pentru următoarea comandă. Hudiţan recomandă comandarea unui stoc de 500 de unităţi, iar la un cost de 3 dolari pe produs, înseamnă 1.500 de dolari pentru comandă; trebuie luat în calcul şi costul transportului, de 1.000 de dolari, şi mai sunt şi alte ”cheltuieli iniţiale. De exemplu, ca să intri în algoritmul Amazon şi să te ia în vedere, trebuie să mai cheltuieşti încă 1.000 de dolari, apoi luăm o marjă mică pentru că dacă merge bine trebuie să ai nişte bani pentru următoarea comandă“.

    De ce Amazon şi nu alt magazin online? Amazon este un gigant care a crescut împreună cu piaţa comerţului online din SUA; iar cifrele arată că tot mai mulţi oameni preferă să-şi facă cumpărăturile online. Valoarea pieţei de e-commerce din SUA în 2016 a fost estimată de Statista la 360 de miliarde de dolari, iar prognozele se referă la o valoare de peste 630 de miliarde de dolari până în 2020. |n prezent, în SUA ponderea vânzărilor online din totalul vânzărilor este de 9%; spre comparaţie, în China ponderea achiziţiilor online din totalul vânzărilor este de 23%.

    Amazon a devenit o soluţie evidentă pentru americani atunci când aceştia aleg să cumpere ceva online. Conform firmei de cercetare de piaţă eMarketer, 44 de cenţi din fiecare dolar cheltuit online în SUA merge în buzunarele Amazon, în creştere de la 38 de cenţi cât era în 2016. ”Americanii folosesc Amazonul pentru cumpărături cum folosim Google pentru informaţii“, spune antreprenorul român.

    Americanii sunt consumatori înrăiţi,iar Black Friday din SUA este unul dintre cele mai mari evenimente de shopping din lume. Cumpărăturile nu se rezumă doar la lucruri de care oamenii au nevoie, ci şi la obiecte neesenţiale fără de care o persoană ar putea trăi liniştită. Potrivit Bloomberg, în al treilea trimestru al anului 2017 puţin peste 18% din achiziţii făcute de americani sunt obiecte din categoria lucrurilor nonesenţiale, cel mai mare procentaj din iunie 2010 până în prezent.

    Alex Hudiţan este de părere că te poţi ocupa liniştit de un astfel de business după orele de job, ”chiar recomand celor care au serviciu să şi-l păstreze şi să se ocupe de asta în timpul liber, iar atunci când part time-ul ajunge să-ţi aducă la fel de mulţi bani ca jobul, atunci poţi să-ţi dai demisia“. El consideră că o astfel de afacere are riscuri mici pentru că un astfel de model presupune cumpărarea de mărfuri ieftine, vândute relativ scump, ceea ce permite chiar reduceri de preţ. ”Poţi face o lichidare de stoc pentru a vinde toate unităţile pentru a fi break-even sau puţin pe pierdere“, crede antreprenorul.

    Hudiţan a ales varianta de a nu se ocupa de business full time şi dedică o parte importantă din timpul său călătoriilor. Acum are o echipă de cinci oameni care se ocupă de vânzarea celor nouă produse pe care românul le are în portofoliu în acest moment. ”Pentru timp liber am început businessul, nu pentru a face din ce în ce mai mulţi bani, ci să mă bucur de cei pe care-i fac“, explică Hudiţan.

    Pentru că, susţine el, nu era satisfăcut doar de acest business, a decis să împărtăşească secretele şi cu alţii şi să pornească alături de prietenul său Claudiu Stănculescu, care şi el are o afacere pe Amazon, un curs pentru cei care vor să le urmeze paşii. Este vorba despre un curs de 14 săptămâni în care cursantul va învăţa practicând cum să vândă pe Amazon.

    Totuşi, cum nimic nu este gratis în viaţă, cursul nu este unul ieftin, pragul de intrare fiind de 1.500 de dolari, ceea ce-l face inaccesibil pentru mulţi români, recunoaşte şi Hudiţan, care spune că afacerea nu este pentru oricine şi cei care vor să se apuce de această activitate ar trebui să aibă un capital iniţial de cel puţin 5.000 de dolari până să pună pe picioare procesul de vânzare constantă şi să aibă un cash-flow pozitiv. ”Nu este o oportunitate pentru toată lumea. Se adresează oamenilor care au o afinitate pentru antreprenoriat, celor care vor să facă lucruri. Ai nevoie de nişte bani şi nu recomand oamenilor care sunt la limită să intre în această afacere“, spune Hudiţan.

    Antreprenorul predă alături de Claudiu Stănculescu cursul SetUP, ajuns la a cincea ediţie. Numărul de participanţi a crescut de la o ediţie la alta; la primul SetUP, din iunie 2016, au fost 100 de participanţi. Pe parcursul celor cinci ediţii derulate până acum, peste 2.200 de persoane au urmat cursurile. Dintr-un simplu calcul reiese că de pe urma cursurilor cei doi au încasat peste 3 milioane de dolari dintr-un foc, adică mai mult decât i-a adus lui Hudiţan afacerea într-un an. ”Dacă există cerere, îl facem şi pe următorul. Nu ştiu câţi oameni vor urma cursul în viitor“, explică el.

    La întrebarea ”Dacă tu ai reuşit cu un curs de pe internet, alţii de ce nu ar reuşi?“, Hudiţan spune că oamenii sunt liberi să aleagă şi susţine că poţi reuşi să vinzi pe Amazon şi fără să urmezi cursul lui.
    Cursurile se ţin la distanţă şi aproximativ jumătate dintre cursanţi au şi început să vândă pe Amazon, în timp ce restul au diferite motive pentru care nu au făcut un business: fie nu au avut bani suficienţi, fie nu le place businessul sau ”nu simţeau că li se potriveşte“.

    Alex Hudiţan aseamănă cursul pe care-l conduce cu o şcoală de şoferi unde înveţi, practici, apoi ar trebui să ştii să conduci. ”Este un curs de 14 săptămâni şi în timpul cursului înveţi, dar şi practici. La sfârşitul cursului ar trebui să ai primul produs pe Amazon care să-ţi aducă venituri constante“, spune antreprenorul. Adaugă că nu există un tipar al cursantului şi este de părere că nu e nevoie de o pregătire specială pentru a putea face o asemenea afacere. ”Avem jucători de poker, antreprenori din offline, mămici care stau acasă, tot felul de oameni din medii diferite care au venit la cursurile noastre“, spune el.

    Alex Hudiţan îşi aduce aminte de o conferinţă în Ucraina unde a întâlnit mai mulţi tineri care vindeau pe Amazon fără ca măcar să cunoască limba engleză. ”M-am gândit că nu pot să vândă prea bine. Dar unul vindea de 30.000 de dolari, altul de 20.000 de dolari şi tot aşa. Cum se descurcă? Folosind Google Translate; în plus, au învăţat unde sunt butoanele şi cum arată meniul.“

    Alex Hudiţan nu ştie ce urmează după Bali, ”dar mai am multe de văzut. Peste o săptămână se împlinesc trei ani de când călătoresc continuu“.