Grupul francez L’Oreal, cel mai mare producător de cosmetice din lume cu afaceri anuale de peste 22 mld. euro, face încă un pariu în România pe retail, deschizând un magazin de tip insulă în mallul Promenada sub brandul mass market Maybelline New York.
Acesta este al doilea pariu al L’Oreal pe retail după ce anul trecut a deschis primele magazine sub brandul american de lux Kiehl’s. Magazinul măsoară aproape 9 metri pătraţi.
Grupul francez L’Oreal, cel mai mare producător de cosmetice din lume cu afaceri anuale de peste 22 mld. euro, face încă un pariu în România pe retail, deschizând un magazin de tip insulă în mallul Promenada sub brandul mass market Maybelline New York.
Acesta este al doilea pariu al L’Oreal pe retail după ce anul trecut a deschis primele magazine sub brandul american de lux Kiehl’s. Magazinul măsoară aproape 9 metri pătraţi.
Investitiile imobiliare in tarile Europei Centrale si de Est (excluzand Rusia) au atins in 2015 un nivel istoric de peste 9,55 miliarde de euro, cu o crestere anuala de 19%, arata cel mai recent raport al CBRE pe regiune. Cele mai bune performante au fost inregistrate in Polonia si Cehia, cu volume de investitii de 4 respectiv 2,7 miliarde de euro. Majoritatea tarilor din regiune au inregistrat rezultate pozitive semnificative, cu o crestere puternica a volumului tranzactiilor in Cehia, Ungaria, Polonia si Serbia.
Tendinta de crestere a atractivitatii produselor de retail, manifestata inca din 2013 si 2014, s-a concretizat in 2015 in performante cu adevarat remarcabile. Investitiile in retail au atins, in premiera, nivelul de 43% din totalul investitiilor in Europa Centrala si de Est. Cresterea anuala a investitiilor in retail este substantiala, de mai mult de 160% si se datoreaza in principal multitudinii de tranzactii majore realizate in Cehia si Polonia.
Investitiile in principalele tari ale regiunii – Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia si Romania – au fost in 2015 de 8,4 miliarde de euro, cu o crestere de 14% fata de 2014 si mult peste previziunile initiale. Performantele exceptionale ale Poloniei consacra pe deplin cresterea remarcabila si stabilitatea macro-economica a tarii iar pentru Cehia cresterea se bazeaza in principal pe doua tranzactii majore incheiate in 2015.
Volumul de investitii imobiliare in Ungaria a crescut in 2015 cu 42% si previziunile indica o continuare a tendintei si in 2016, datorita interesului crescut al investitorilor.Tranzactiile vor viza in principal sectorul retail, unde veniturile comerciantilor au inregistrat in anumite cazuri cresteri procentuale de doua cifre.
Volumul investitiilor in Romania pe 2015 s-a situat, previzibil, sub nivelul lui 2014 – un an cu performante neobisnuit de mari, marcat de o tranzactie majora pe segmentul de retail. Excluzand insa aceasta tranzactie, performantele Romaniei in 2015 au fost robuste si previziunile pe 2016 arata o crestere sustinuta a interesului investitional. Tranzactii majore sunt asteptate in Serbia, Croatia, Slovenia si Slovacia, investitorii cautand sa isi intareasca prezenta sustinuta pe aceste piete.
“Anul trecut am asistat la o activitate intensa in regiune, intrucat investitorii din Europa doresc sa profite de randamentele investitionale relativ mari (yields) si de anvergura stocului disponibil pe piata. In 2016, ne asteptam ca acest trend sa continue, intrucat exista premisele unei cresteri economice puternice in regiune, randamente investitionale relativ mare in comparatie cu Europa de Vest si interes crescut din partea bancillor de a investi in regiune. In plus, un alt factor major care va contribui la interesul crescut al investitorilor este trendul ascendent al vanzarilor de retail raportate in regiune. Ne asteptam, de asemenea, la o diversitate a profilului jucatorilor din piata, intrucat investitorii din Asia isi propun sa isi consolideze prezenta in zona”, a comentat rezultate Gijs Klomp, Head of CEE Investment Properties.
În cadrul noii organizări internaţionale şi locale, François Remy, noul preşedinte Auchan Retail România anunţă numirea lui Ionuţ Ardeleanu, 34 ani, în funcţia de director general Auchan România.
„Încă din 2006, când s-a alăturat Auchan România, Ionuţ Ardeleanu a avut un parcurs exemplar, începând cu manager de raion, apoi şef de piaţă şi până la director de magazin şi director regional,” François Remy, preşedinte Auchan România.
„Vrem să facem din Auchan marca preferată a tuturor românilor,” declară Ionuţ Ardeleanu, director general al Auchan România
În noua organizare Auchan Retail România, comitetul de direcţiune va fi condus de Ionuţ Ardeleanu, director general, sub coordonarea lui François Remy, preşedinte neexecutiv Auchan România şi preşedinte executiv Auchan Luxemburg şi va fi alcătuit din directorii regionali şi cei 6 directori de servicii suport: produs, inovaţie, performanţă, eficienţă, resurse umane şi finanţe.
Ionuţ Ardeleanu, licenţiat în ştiinţe economice, s-a alăturat echipei Auchan în 2006, în cadrul magazinului Auchan Titan ca manager de raion şi ulterior ca manager de piaţă. În 2008, este numit director de magazin la Timişoara. În 2011, în calitate de director, pregăteşte şi deschide hipermarketul Auchan Craiova în conceptul fashion discount. Ulterior, în 2012 este numit director de ofertă în cadrul departamentului marketing. În 2013 a fost numit director regional pe regiunea Sud, nou creată în organizarea Auchan, şi având în responsabilitate atât integrarea şi transformarea magazinelor ex-Real din această regiune cât şi consolidarea şi dezvoltarea comerţului Auchan pe perimetrul său – 12 magazine cu 4000 de angajaţi.
François Remy, titular al unei diplome în drept al afacerilor şi a unei diplome DESS de gestiune în cadrul IAE din Lyon, s-a alăturat Auchan în 1986 în cadrul magazinului Saint Priest. A ocupat apoi mai multe poziţii de şef de raion în magazinul din Pontet à Avignon înainte de a deveni şef de sector la Vaulx-en-Velin; controlor de gestiune al magazinului Avignon Sud, devine apoi director adjunct în 1993. A fost numit ulterior director al magazinului din Marsilia în 1996, apoi al magazinului din Luxemburg în 2002. În anul 2012 preia responsabilitatea de director general al Auchan Luxemburg.
Auchan România a deschis primul hipermarket în noiembrie 2006, în Bucureşti. În prezent are în portofoliu 33 de hipermarketuri, cu 280.000 m2 suprafaţa netă de vânzare – al doilea comerciant din ţară, cu circa 11.000 de angajaţi – al patrulea angajator privat din România şi cu o cifră de afaceri cu taxe de peste 1 miliard de euro în 2014. Auchan are magazine în 18 oraşe.
România ocupă primul loc la capitolul costuri pentru construirea unei autostrăzi, la nivelul de aglomerare a locuinţelor şi la evoluţia vânzărilor din retail. Aceşti indicatori sunt printre cei foarte puţini cu care economia locală se poate „lăuda“ pe scena europeană sau globală, pentru că la majoritatea reperelor care dau valoare unei ţări din punctul de vedere al competitivităţii România încă este codaşă.
Doar retailul mai oferă puţină speranţă pieţei locale, semn că puterea de cumpărare a românilor a crescut sau că au căpătat siguranţă în mersul societăţii. De altfel, economia locală a avut a şasea cea mai bună evoluţie economică din UE în trimestrul al doilea al acestui an (faţă de 2014), respectiv de 3,4%, devansând ţări precum Slovacia şi Spania.
Totuşi, România încă se află pe poziţia penultimă a topului ţărilor UE în funcţie de salariul minim brut pe care angajaţii îl primesc (de peste 230 de euro/lună), în timp ce, în medie, un luxemburghez câştigă aproape 2.000 de euro brut pe lună. Aceeaşi poziţie o ocupăm şi în funcţie de PIB-ul pe cap de locuitor (de 7.500 de euro în 2014) şi nici măcar pe agricultură nu ne mai putem baza, cel puţin nu în prezent. În urmă cu doi ani România era cel mai mare producător de floarea-soarelui din Uniunea Europeană, iar acum volumul de floarea-soarelui produs ne duce pe locul trei, în mare parte şi din cauza vremii nefavorabile.
Fashion House Outlet Centre Bucureşti se apropie de gradul de ocupare de 90% a primei faze din proiect, după ce zece noi chiriaşi au decis să deschidă magazine în primele zece luni ale anului 2015, potrivit unui comunicat trimis de reprezentanţii companiei. Printre acestea se numără branduri precum Guess, Mustang Jeans, Spanish Kids, Kiddie Rides, Format Lady, Faith by MD, Nissa, Napoleoni, TED’s, Lacoste & Gant. Trei noi chiriaşi au decis recent să închirieze un spaţiu în outlet şi urmează să fie anunţaţi în curând, potrivit reprezentanţilor companiei.
Fashion House Outlet Centre face parte din Fashion House Group, parte a parcului de retail West Park Retail, cel mai mare dezvoltator şi operator de outlet-uri din Europa Centrală şi de Est, precum şi Rusia, parte a grupului Liebrecht & wood, din care face parte şi parcul de retail West Park Retail din zona Militari din Capitală. Valoarea medie a cumpărăturilor efectuate de un client s-a majorat cu 22,4%, în timp ce rata de conversie, în creştere cu 24% comparativ cu anul trecut, rămâne cea mai ridicată din piaţă, potrivit informaţiilor transmise de companie.
La rândul său, West Park Retail, având o suprafaţă închiriabilă totală de 74.500 m.p cuprinsă în trei unităţi de tip big-box şi proiectul Fashion House Outlet Centre, a atras noi chiriaşi şi în acest an, printre care se numără primul magazin sub brandul Casa Convenienza din România (1,050 m.p. GLA), inaugurat în luna mai – una dintre cele mai mari tranzacţii de închiriere din piaţa locală de retail.
Inaugurat în 2008, Fashion House Outlet Centre Bucureşti este primul centru de tip outlet din România. Fiind situat strategic în apropiere de centura Bucureştiului şi cu acces direct din autostrada A1, proiectul deserveşte o populaţie de 2,77 milioane de locuitori pe o distanţă de 90 minute de mers cu maşina. Cu o suprafaţă închiriabilă totală de peste 20.000 m2 dispuşi în trei faze, Fashion House Outlet Centre Bucureşti găzduieşte în prezent peste 60 magazine, un food court şi o parcare generoasă cu 2.150 locuri.
De peste 20 de ani, Grupul Liebrecht & wooD operează pe pieţele comerciale imobiliare din Polonia, România şi Rusia unde a dezvoltat proiecte de birouri, retail şi industriale cu o suprafaţă totală de aproape jumătate de milion de metri pătraţi. Grupul cuprinde mai multe entităţi, incluzând dezvoltatorul Liebrecht & wooD, Grupul Fashion House responsabil de implementarea şi gestionarea conceptului de outlet center pe pieţele emergente, precum şi compania de property management WeCARE ce operează în Polonia. Toate procesele de investiţii din cadrul grupului Liebrecht & wooD sunt supervizate de Liebrecht & wooD Development Company.
Portofoliul de proiecte al Grupului include clădiri de birouri, parcuri de birouri şi ansambluri mixte în Varşovia (Kopernik Office Buildings, Jerozolimskie Business Park, Flanders Business Park, Batory Office Buildings, Plac Unii) şi Bucureşti (Victoria Park), depozite în Varşovia şi Poznań (Manhattan Business & Distribution Center, Poznań Distribution Centre), precum şi unele dintre primele centre de tip outlet din Polonia, România şi Rusia, sub marca FASHION HOUSE Outlet Centre.
Liebrecht & wooD a intrat pe piaţa românească în anul 2001, începând cu dezvoltarea centrului comercial Militari din Bucureşti. În 2007, compania a inaugurat un complex de birouri modern intitulat Victoria Park din Bucureşti, cu o suprafaţă totală închiriabilă de 20.500 m.p. Până în prezent, compania a investit circa 200 de milioane de euro în România.
Planul, care va fi prezentat miercuri, odată cu rezultatele financiare pentru trimestrul al treilea, este o încercare radicală a directorului general Federico Ghizzoni de creştere a profitabilităţii şi a capitalului, relatează Financial Times, care citează persoane apropiate situaţiei.
UniCredit a raportat în primul semestru un raport Tier 1 (între capital şi activele ponderate în funcţie de risc), de 10,4%, la nivelul inferior al rapoartelor Tier 1 înregistrate de celelalte bănci europene.
Cuplat cu nivelul scăzut al profitabilităţii, raportul Tier 1 provoacă îngrijorare că autorităţile de reglementare ar putea cere UniCredit să îşi majoreze capitalul.
Potrivit surselor, o tentativă neoficială, din vară, de vânzare a diviziei austriece nerentabile nu a atras interes.
Conducerea UniCredit negociază în prezent vânzarea operaţiunilor de retail din Austria către banca Bawag din Viena, dar rezultatul este incert, au spus trei persoane apropiate situaţiei.
Compania de soluţii de medicină integrativă pentru un stil de viaţă sănătos se extinde cu un magazin în Braşov. Magazinul, întins pe o suprafaţă de 63 mp, este obiectul unei investiţii de aproximativ 40.000.
Magazinul este cel de-al 7-lea din portofoliul companiei, reţeaua de retail Secom fiind inaugurată în aprilie 2013. Compania deţine patru magazine în Bucureşti şi câte un magazin în Iaşi, Ploieşti şi Braşov.
Compania Secom este specializată în importul, promovarea şi comercializarea de produse naturale pentru sănătate şi frumuseţe. Portofoliul Secom include: vitamine şi minerale, extracte standardizate din plante, fructe şi legume, formule fito-homeopate, ciuperci medicinale, extracte glandulare, aminoacizi, enzime, probiotice şi prebiotice, o linie specială de suplimente alimentare pentru copii, creme medicinale şi fito-dermatocosmetice.
Iniţial în MedLife a promovat serviciile de laborator, apoi odată cu fiecare deschidere de clinică a integrat în strategia de dezvoltare şi promovarea serviciilor aferente. „Prima situaţie de vânzări pe care am raportat-o a fost de 900 lei/lună, în acest moment suma pe laborator a ajuns la câteva milioane de euro anual“, spune Durigu.
Rezultatele obtinute pe parcursul anilor au avansat-o în poziţia de coordonator şi apoi director naţional de vânzări Laborator & Retail. Are în coordonare o echipă de 60 de oameni şi este responsabilă de strategia de dezvoltare si promovare a serviciilor de laborator şi retail. În cei 11 ani de activitate a atras în portofoliul MedLife câteva mii de medici colaboratori şi tot în această perioadă a reuşit să aducă trei ani consecutiv serviciile de laborator MedLife în topul preferinţelor medicilor externi.
Tot în acest interval a facilitat accesul pacienţilor din întreaga ţară la serviciile de laborator, MedLife fiind direct responsabilă de deschiderea a peste 60 de puncte de recoltare. „În acest moment provocările din fiecare zi care apar în MedLife mă motivează să rămân în această companie, să îmi depăşesc limitele şi să realizez ce mi-am propus – să menţin MedLife numărul unu inclusiv pe piaţa de laboratoare“.
Magazinele mari reprezintă locul preferat de cumpărături pentru 83,6% dintre cei intervievaţi, în timp ce 65,2% dintre români se aprovizionează şi de la magazinele de cartier, iar 45,2% şi din pieţele agro-alimentare.
Astfel, magazinele mari, de tip hipermarket, cash&carry, supermarket şi magazine discount, sunt apreciate de 89% dintre participanţii la studiu, 56,6% având o părere bună, iar 32,4% o opinie foarte bună.
“Preţul continuă să fie elementul primordial în alegerea locului pentru cumpărături (75,2%), în timp ce pentru un procent semnificativ, de 65,1% dintre români, criteriul principal este calitatea produselor, iar pentru 58% contează distanţa faţă de locuinţă”, se arată în studiul realizat la comanda Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), în perioada 27 august – 7 septembrie 2015.
Aproape trei sferturi dintre români (72,6%) văd în supermarketuri un catalizator pentru economie şi consideră că acestea stimulează dezvoltarea oraşelor (74,4%). De asemenea, 82,6% consideră că supermaketurile creează locuri de muncă pe plan local, în timp ce 10,7% cred că, dimpotrivă, le distrug, iar 6,7% nu au ştiut ce să răspundă.
În acelaşi timp, 54,65% dintre intervievaţi apreciază că supermarketurile oferă salarii mai mari angajaţilor decât micile magazine, în timp ce 18,4% nu sunt de acord cu această afirmaţie, iar 27% se abţin.
Cei mai mulţi respondenţi (64,9%) consideră că supermakerturile îi ajută să economisească, în timp ce 22,8% dintre ei cred că îi sărăcesc, iar 12,3% nu au o opinie.
Peste 70% dintre români (71,5%) sunt de părere că supermarketurile comercializează produse mai ieftine decât magazinele mici sau decât pieţele iar 84,1% spun că în supermarketuri se găsesc mai multe produse la preţuri reduse decât în alte magazine.
Două treimi dintre respondenţi consideră că produsele alimentare româneşti sunt mai bune calitativ decât cele străine, iar 27% sunt de părere că acestea sunt comparabile calitativ, în timp ce doar 4,6% spun că cele româneşti sunt mai proaste.
Un procent de 39,7% dintre români spun că produsele alimentare româneşti sunt la fel de scumpe ca cele străine, iar 28,8% consideră că produsele autohtone sunt chiar mai scumpe.
În privinţa impactului marilor magazine asupra producătorilor locali, opiniile populaţiei sunt împărţite. Astfel, potrivit sondajului 44,3% dintre respondenţi sunt de părere că supermarketurile ajută producătorii locali, în timp ce 41,5% cred că nu îi ajută iar 14,3% nu au încă o părere.
Studiul a arătat şi că românii au păreri diferite despre ceea ce înseamnă “produs românesc”. Astfel, 36% spun că produs românesc este cel făcut după o reţetă românească, 26,6% spun că în această categorie intră orice produs care se fabrică în România, indiferent de originea ingredientelor, de nume şi de brand, în timp ce 21,6% consideră că produsul românesc este cel tradiţional iar pentru 12,9%, produsul românesc este cel care are un nume românesc.
Potrivit studiului, 45,6% dintre respondenţi spun că reducerea TVA la alimente s-a reflectat în scăderea preţurilor în supermarketuri, în timp ce doar 26,1% sunt de părere că micile magazine au redus preţurile din acelaşi motiv.
Măsura închiderii supermarketurilor în weekend nu este apreciată de populaţie, cei mai mulţi (52,6%) considerând că aceasta ar avea ca efect creşterea cheltuielilor pentru cumpărături, pe de-o parte, şi pierderea de locuri de muncă (54,8%) pe de altă parte. În plus, vor avea de suferit şi producătorii de alimente perisabile, susţin 61,4% dintre respondenţi, precum şi firmele de transport (57,1%). O cincime dintre români merg la cumpărături în weekend pentru alimente, produse de igienă şi de curăţenie a casei, faţă de 5% care cumpără de la magazinele mici iar 11,9% din pieţe.
În cazul în care supermarketurile s-ar închide în weekend, cei mai mulţi (45,2%) declară că ar cumpăra din acelaşi loc în timpul săptămânii şi doar 20,7% s-ar orienta către magazinele mici iar 6,1% către pieţe.
Aproape 70% dintre români cred că statul/Parlamentul/Primăria nu trebuie să intervină în reglementarea programului de funcţionare al supermarketurilor, în timp ce 20,5% cred că da, iar 10,2% nu ştiu/ nu răspund, în contextul în care 89,9% dintre respondenţi apreciază drept “convenabil” actualul orar.
În egală măsură, cei mai mulţi dintre români (75,2%) resping ideea relocării supermarketurilor în afara oraşelor, măsură care ar genera dificultăţi în aprovizionarea populaţiei. La capitolul siguranţă alimentară, 57,3% dintre respondenţi consideră că supermarketurile vând produse sănătoase şi în termenul de valabilitate (71,3%).
Studiul a fost realizat prin intervievarea la domiciliu a 1.220 de persoane, eroarea fiind de ± 2,8%.