Tag: record

  • Venituri record pentru Lenovo în 2018, de 51 de miliarde de dolari

    Grupul Lenovo a generat anul trecut venituri de 51 de miliarde de dolari, în creştere cu 12,5% faţă de anul 2017. Divizia de PC-uri a generat 38,5 miliarde dolari, cea de data centere 6,02 miliarde dolari iar divizia de mobil 464 milioane dolari (Lenovo comercializează dispozitive mobile sub brandul Motorola în toate teritoriile cu excepţia Chinei, unde există şi brandul propriu).
     
    Grupul PC and Smart Devices (PCSD), una din cele două divizii de business ale IDG, a înregistrat o cifră de afaceri de 38,5 miliarde de dolari înainte de impozitare pe întregul an fiscal. Lenovo este brandul de PC-uri numărul 1 în lume, cu o cotă de piaţă record de 23,4% pe întregul an fiscal şi rămâne pe primul loc în top cinci companii de PC-uri cu cea mai mare creştere (+9,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut). Datorită inovaţiei permanente, mai ales în privinţa designului şi a experienţei de utilizare, compania a înregistrat mai multe reuşite în anul fiscal recent încheiat, cea mai recentă fiind laptopul cu ecran pliabil, recent lansat.
     
    Cea de-a doua divizie IDG, Mobile Business Group (MBG), şi-a crescut veniturile înainte de taxe cu 464 milioane de dolari comparativ cu anul anterior şi a înregistrat profit începând cu a doua jumătate a anului, datorită concentrării eforturilor pe pieţele cheie, portofoliului competitiv de produse şi controlului asupra costurilor.
     
    Divizia Data Center Group (DCG) a înregistrat cea mai rapidă creştere anuală de la achiziţia businessului de servere x86, o creştere de 37%, marcând un an record, cu o cifră de afaceri de 6,02 miliarde de dolari. Acest rezultat se datorează creşterii puternice a infrastructurii Hyperscale şi Software, care au avut o creştere a veniturilor de 240% şi respectiv 96% comparativ cu anul anterior.
     
    La nivel local, Lenovo a rămas liderul pieţei de PC-uri din România pentru al şaselea an consecutiv, având o cotă de piaţă de aproximativ 26% în 2018.
     
    Yang Yuanqing, CEO şi preşedinte al boardului Lenovo a declarat că Huawei a fost un client important pe zona de PC, iar compania pe care o conduce va “menţine legăturile de business, respectând în acelaşi timp legile şi normele locale”.
     
    “Suntem o companie globală şi avem un lanţ global de furnizor, asta fiind o diferenţă între noi şi competitorii noştri”, a spus Yang Yuanqing în timpul conferinţei de presă în cadrul căreia s-au prezentat rezultatele globale pe anul 2018. “Suntem mai bine poziţionaţi decât competitorii noştri; indiferent unde vom face afaceri, însă, ne vom supune legilor şi normelor locale.”
     
    CEO-ul Lenovo a mai transmis că în ceea ce priveşte tarifele impuse de adminstraţie Trump unor produse venite din China, impactul asupra Lenovo a fost unul limitat. “Dacă lucrurile escaladează, vom analiza situaţia la momentul respectiv”, a mai spus Yuanqing.
     
    Aurel Neţin, şeful Lenovo România nu a vrut să comenteze pe baza subiectului, spunând că orice declaraţii ar fi în momentul de faţă, “la nivel de speculaţie”.
     
     

     

  • Numărul firmelor radiate s-a apropiat de 56.000 în primele patru luni ale anului, nivel record al ultimilor zece ani

    Numărul firmelor radiate în primele patru luni ale anului a ajuns la 55.942, aproape dublu (94,3%) faţă de perioada similară a anului trecut, indicând un nivel record al ultimilor zece ani, arată o analiză Sierra Quadrant pe baza datelor de la  Registrul Comerţului.

    Spre comparaţie, în primele patru luni din 2018 numărul firmelor radiate a fost de 28.787, echivalentul unei creşteri de numai 4,94% faţă de anul anterior.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Opinie Nikolaus Franke: cine sunt antreprenorii din Westeros şi cum poate fi asemănat acesta cu Silicon Valley

    Nikolaus Franke este profesor la WU Executive Academy; El susţine cursurile de antreprenoriat şi inovaţie în cadrul programului de Executive MBA organizat de WU la Bucureşti.


    Scriitorul George R.R. Martin şi producătorii serialului au creat un univers fantastic pentru povestea lor complexă. Un univers care este condus de legile naturii (cum ar fi ierni neobişnuite), care are propria geografie (ilustrată de hărţi), propria istorie, tehnologie, cultură, religie şi propriile sisteme sociale. În Westeros, inovaţia reprezintă un fenomen prea puţin luat în seamă. Prin urmare, nu este nicio surpriză faptul că progresul şi prosperitatea societăţii întâmpină probleme. În doar două domenii însă putem observa rezultate concrete ale unei gândiri inovatoare.

    1. Arme şi tehnologie militară

    În primul rând, există o diversitate de arme şi tehnologii militare, cumva de la sine înţeles, având în vedere că vorbim despre o lume caracterizată de războaie şi bătălii. Principiul dominant al inovaţiei este unul modern: inovaţia este generată şi se dezvoltă prin utilizatorii săi, nu prin companii specializate care obţin beneficii financiare din scalarea businessurilor şi a produselor. Exemple de inovaţii care respectă acest principiu sunt: utilizarea focului în bătălia de la Blackwater sau pentru distrugerea Septului (de către „utilizatorii” Tyrion şi Cersei), identificarea sticlei dragonului ca o unealtă eficientă împotriva armatei de White Walkeri sau arcul gigantic al lui Qyburn, care poate fi folosit împotriva dragonilor. Aceste instrumente inovative au apărut din nevoia practică a oamenilor de a folosi tehnologii diferite faţă de cele folosite pe scară largă. La finalul sezonului 7, The Night King/Regele Nopţii dezvoltă ceea ce este în mod cert cea mai radicală inovaţie: distrugerea Marelui Zid de către un dragon modificat genetic.

    Cu toate acestea, reticenţa la inovaţie este, de asemenea, evidentă în ceea ce priveşte tehnologia militară. Cele mai multe arme sunt, aparent, mai vechi de 100 sau chiar 1.000 de ani. Săbiile centenare făcute din oţel valyrian sunt considerate opere de artă. În calitate de observatori neutri, nu ne putem abţine să nu ne întrebăm de ce actorii nu investesc mai multă energie mentală pentru a crea noi arme, având în vedere că sunt atât de interesaţi de această categorie de produse. O inovaţie care este de la sine înţeleasă ar consta în amestecul de dragoni şi foc sălbatic pentru a crea o bombă cu capacitate mare de distrugere. Focul a fost deja descoperit şi catalogat drept o modalitate eficientă de luptă împotriva armatei morţilor. Altă idee inovatoare ar fi folosirea sticlei dragonilor pentru fabricarea unor gloanţe, care ar putea fi o armă foarte bună împotriva inamicului principal. Dar ce fac producătorii de arme? În loc să depună efort în direcţia unei strategii care se bazează pe lupta de la distanţă, ei construiesc topoare din sticla dragonului. Aparent, nu beneficiază de destule resurse pentru a face astfel de combinaţii.

    Trebuie să notăm şi faptul că, desigur, aceste inovaţii în tehnologia armelor pot, în cel mai bun caz, să aducă beneficii pentru prosperitatea societăţii (de exemplu, pentru asigurarea păcii sau eliminarea ameninţărilor externe, cum ar fi invazia armatei de White Walkeri). În principal, totuşi, ei sunt caracterizaţi de distrugere şi anihilare – opusul progresului.

    2. Inovaţii sociale

    Rebeliunea de care dă dovadă Robert ameninţă dinastia la putere şi poate fi considerat un disruption factor. Dar, după asasinarea lui în primul sezon, putem considera că puterea tradiţională s-a reinstaurat. Inovaţiile sociale aduse de Daenerys Targaryen par a fi mai durabile. Aceasta are succes în eradicarea sclaviei în Essos şi este prima femeie lider care aspiră la Tronul de Fier. Este interesant de observat faptul că ultima din aceste ultime inovaţii, emanciparea, se răspândeşte imediat: Cersei este un „fast follower“, iar Arya, Brienne, Sansa, Asha şi Viperele urmează, de asemenea, trendul setat de ea şi sparg stereotipurile de gen în Westeros pe parcursul seriei.

    Ce altceva putem observa în termeni de inovare? Nu multe. Şaua şi scaunul cu rotile al lui Bran, dar şi liftul de la Zid sunt inovaţii ale utilizatorului. Nu primim multe informaţii despre sistemele sale, ceea ce este interesant dacă privim totul dintr-o perspectivă tehnologică.

    Problema nu este nici lipsa fondurilor, nici a antreprenorilor

    Întrebarea este, atunci: de ce nu avem mai multe inovaţii? Motivul nu ţine de lipsa banilor. Sistemul Băncii de Fier din Braavos tine sub control fondurile din Westeros. Nu este vorba nici despre lipsa spiritului de antreprenoriat. Multe dintre personajele cheie au potenţial în acest sens. Tyrion, Tywin, Varis, Samwell, Missandei şi Littlefinger se arată personaje inteligente şi cu potenţial. Există şi asertivitate antreprenorială. Cersei, Daenerys, Stannis şi mulţi alţii nu se joacă atunci când vine vorba de consolidarea şi extinderea propriilor puteri. Cu greu s-ar împiedica de nişte principii etice în drumul lor. Evenimente ca Nunta Roşie sau Bătălia Bastarzilor pot fi privite ca nişte manevre inteligente. Alianţe neobişnuite se formează pe parcursul serialului. Faptul că diferitele triburi de wildlings cooperează reprezintă o dovadă a abilităţii lui Mance Rayder în afaceri. Antreprenorul Jon Snow face o treabă bună şi reuşeşte să-i facă pe cei din Westeros şi pe wildlings să colaboreze.

    Iar în ceea ce priveşte dorinţa lui de a crea cea mai complexă alianţă de până acum, pactul împotriva Regelui Nopţii şi a armatei sale, poate fi descrisă ca un elevator pitch. Prezentarea lui Wight o face pe Cersei, care nu este oricum deschisă la cooperare, să ezite pentru un minut. Asta demonstrează că exemplele din realitate sunt întotdeauna convigătoare. Motto-ul „Un Lannister îşi plăteşte mereu datoriile” vine să demonstreze înţelegerea intuitivă a strategiei „ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte”, o strategie clasică din teoria jocurilor. Agilitatea Aryei în schimb reprezintă un start-up flexibil şi neconvenţional care aduce avantaje jucătorilor.

    Pământul din ecosistemul inovativ Westerosian este arid

    Problema nu este cauzată, cum am mai spus, nici de lipsa fondurilor, nici de lipsa spiritului antreprenorial. Atunci, care este cauza? Doi factori ar putea explica lipsa inovaţiei.

    ● Pentru început, nu există instituţii care să suţină spiritul inovativ. Universităţi, instituţii de research sau de educaţie – care reprezintă epicentrul cultivării gândirii inovative – sunt complet subdezvoltate. Cel mai frecvent tip de educaţie promovează utilizarea armelor (cu accent pe practică). În schimb, cititul este o abilitate pe care oamenii din Westeros o învaţă singuri (de exemplu Davos Seaworth şi Gilly). Oraşul Vechi pare că este singurul loc unde se pune accent pe cercetare şi pe activităţi de dezvoltare. Un număr mare de cercetători lucrează acolo. Dar la fel ca Banca de Fier, care lasă de dorit în ceea ce priveşte preocuparea faţă de client, şi Oraşul Vechi se comportă ca un monopol. În absenţa competiţiei, acesta acţionează pentru nevoile proprii. Au fost create bariere uriaşe care trebuie să fie trecute de toţi cei care aspiră la un loc aici, iar tot procesul se desfăşoară într-o manieră birocratică. Qyburn, un inventator fără scrupule, este detronat, iar pragmaticul Samwell îl poate vindeca pe Jorah Mormont doar prin încălcarea regulilor conservatoare ale Oraşului Vechi. Comunicarea şi informaţia joacă un rol important în ceea ce priveşte lipsa inovaţiei. Domeniul tehnologiei poate fi mult îmbunătăţit; se spune că nici măcar presa scrisă nu fusese încă inventată. Mesajele sunt trimise prin intermediul unor mijloace rudimentare şi singurele domenii care par a fi înregistrat o dezvoltare sunt cele care ţin de serviciile secrete şi producţia otrăvii.

    ● Există posibilitatea unei legături cauzale între lipsa unui ecosistem inovativ în Westeros şi un al doilea factor – structura socială. Sistemul de clase sociale este cel mai nefavorabil în ceea ce priveşte inovaţia. Nu este bazat pe performanţă sau pe sisteme de piaţă, ci pe principiul eredităţii. Prin urmare, nu este nicio surpriză pentru nimeni faptul că toţi conducătorii aspiră aproape exclusiv la putere şi nu la îmbunătăţirea calităţii vieţii celor pe care îi conduc. Războaiele frecvente au drept consecinţe distrugerea infrastructurii, fiind un impediment în construirea unor instituţii care să promoveze spiritul inovativ. Structura iraţională a lumii este sabotorul dezvoltării. Judecarea prin supunerea la tortură, fatalismul şi ocultismul sunt caracteristici care fac din Westeros un loc unde iluminarea nu a ajuns. Într-un fel, acest lucru este de înţeles, deoarece într-o lume cu umbre mortale, morţi care învie şi dragoni zburători, este destul de greu să fii raţional.

    Luând în considerare cele explicate mai sus, rămâne doar să sperăm că antreprenori sociali ca Daenerys, Jon Snow şi Tyrion vor avea succes în pregătirea terenului pentru mai multe inovaţii, care să aducă progres, prosperitate şi pace oamenilor din Westeros. În acest context, sunt mai mult decât bucuros să le ofer ideile mele inovative de arme (gloanţele din sticla dragonului şi bomba distrugătoare a dragonilor de foc) fără a cere drepturi de autor.

  • ”Căpiţele” lui Monet ajung cel mai scump tablou impresionist, adjudecat la 110,7 milioane de dolari

    Suma reprezintă un preţ record pentru o lucrare a pictorului francez, dar şi prima dată când un tablou impresionist este achiziţionat la un preţ ce depăşeşte 100 de milioane de dolari. Lucrearea face parte dintr-o serie de tablouri care surprinde viaţa de la ţară din Normandia.

    Ultima dată când a fost scos la licitaţie, tabloul abia a fost vândut cu 2,5 milioane de dolari. Până în acel moment, timp de aproape un secol, lucrarea a fost deţinută de o familie care o achiziţionase direct de la negustorul de artă al artisului.

    Casa de licitaţii a anunţat că tabloul lui Monet este acum al nouălea cel mai scump tablou vândut vreodată într-o licitaţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai friguroasă aşezare de pe planetă. Cum trăiesc oamenii la -71 grade Celsius – GALERIE FOTO

    În satul rus Oymyakon s-a înregistrat un record în ce priveşte cele mai scăzute temperaturi dintr-o zonă locuită. Devreme ce în zonă nu poate fi cultivat nimic, localnicii mănâncă cu precădere carne de ren şi de cal şi, cu toate acestea, nu suferă de malnutriţie.

    Mulţi dintre cei care au maşini preferă să le ţină toată ziua pornite, de teamă că n-ar mai putea să le pornească iar, relatează Dailymail. Iar săpatul unei gropi de înmormântare poate dura, în Oymyakon, chiar şi trei zile, pentru că pământul trebuie încălzit cu cărbuni încinşi pentru a putea fi săpat.

    Iarna poate părea grea, adeseori, penru oricare dintre noi, dar puţini sunt cei care s-au confruntat cu situaţii extreme, aşa cum fac adesea locuitorii din Oymyakon, sat în care din pricina frigului nici măcar nu pot ateriza avioane.Valea Oymyakon, plasată în nord estul Rusiei, este cunoscută şi ca Polul Frigului, cu o temperatură frecventă de -50 de grade Celsius pe perioada iernii. În 1993 a căştigat titlul de cea mai friguroasă aşezare de planetă după ce temperatura a scăzut în termometre până la -98 de grade celsius, potrivit Wired.

    Fotograful Amos Chapple nu a putut rezista şi a mers până în Oymyakon pentru a vedea cum trăiesc oamenii. El a călătorit peste 10.000 de mile pentru a ajunge acolo şi a mers două zile cu maşina din cel mai apropiat oraş, Yakutsk , aflat la aproximativ 600 de mile distanţă. Chapple a povestit că a întâmpinat dificultăţi deoarce aparatul de fotografiat îngheţa. “Când interiorul camerei de fotografiat îngheţa nu mai aveam ce să fac. Mă adăposteam înapoi la căldură”, a spus el. A încercat să fotografieze deschis la geacă pentru a ţine aparatul aproape de corp şi îşi ţinea respiraţia când fotografia ca aburul expirat să nu apară în imagini.  

    Aşezarea găzduieşte în jur de 500 de persoane şi era, în 1920, un popas pentru crescătorii de reni, care opreau în Oymyakon ca să adape animalele la izvoarele termale. Guvernul sovietic însă, în dorinţa de a determina populaţiile nomade să se aşeze, a făcut în Oymyakon o aşezare.

    Locuitorii se confruntă cu situaţii în care cerneala din stilouri îngheaţă, ochelarii de asemeni iar bateriile se descarcă. Chiar dacă zona ar avea semnal pentru telefoane mobile, aparatele nu ar putea să funcţioneze în aceste condiţii.

    În mod ironic, Oymyakon înseamnă, în traducere, “apă care nu îngheaţă”, graţie izvoarelor termale din apropiere. Locuitorii sunt obişnuiţi cu condiţii de trai greu de imaginat, iar şcoala se închide doar când temperaturile sunt mai scăzute de -52 grade Celsius. Aşezarea se află la 750 metri deasupra nivelul mării, iar lungimea zilei variază de la 3 ore iarna până la 21 de ore în timpul verii, când temperaturile cresc şi peste 30 de grade Celsius.

     

  • Hidroelectrica a atins recordul de producţie al anului 2019

    ”Hidroelectrica a acoperit cca. 51% din necesarul de electricitate al României, pe fondul aportului redus al energiei eoliene în sistem şi al retragerii temporare din exploatare a unui grup nuclear. În continuare, societatea noastră produce aproximativ 45% din energia electrică la nivel naţional. Este o perioadă favorabilă pentru producţia hidro, iar planificarea atentă a mentenanţei anuale a agregatelor ne permite să extragem fiecare MW disponibil acum”, a declarat Bogdan Badea, preşedintele Directoratului Hidroelectrica.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lungmetrajul “Avengers: Endgame” – lider în box office-ul nord-american şi un nou record

    De altfel, “Avengers: Endgame” a stabilit un record de încasări şi pentru weekendul de debut la nivel mondial, cu 1,2 miliarde de dolari, comparativ cu “Avengers: Infinity War”, care obţinuse 641 de milioane de dolari anul trecut.

    În prezent, “Avengers: Endgame” se află pe locul al doilea în topul filmelor cu cele mai mari încasări din istorie, cu 2,188 de miliarde de dolari la nivel mondial. Pe primul loc în acest top se află filmul “Avatar”, de James Cameron, lansat în 2009, cu învasări de 2,788 de miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adidas sfidează concurenţa şi încetinirea consumului la nivel global şi raportează un profit mai mare cu 17% în primele trei luni ale anului

    Acţiunile Adidas au crescut cu aproape 7% vineri dimineaţă şi au atins pentru scurt timp un preţ record de 246,7 euro per acţiune după ce compania a raportat o creştere semnificativă a profitului în primul trimestru, în ciuda condiţiilor nefaste din piaţă, potrivit CNBC.

    Adidas a raportat o creştere a profitului de 17% în T1 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în ciuda încetinirii consumului la nivel global, declinului din Europa şi problemelor întâmpinate pe lanţurile de furnizare în America de Nord.

    Prin urmare, profitul net atribuibil s-a ridicat la 632 milioane euro în comparaţie cu estimările analiştilor de 567 milioane euro. Vânzările au crescut cu 4% la 5,88 miliarde euro, depăşind aşteptările analiştilor de 5,8 miliarde euro.

    Astfel, vineri la ora 12.45 acţiunile nemţilor de la Adidas se tranzacţionau la 244 euro per acţiune pe bursa de la Frankfurt, în creştere cu 6,7% de la începutul şedinţei, ajungând la o capitalizare de piaţă de 48,8 miliarde euro.

     

  • Scădere record pentru vânzările de iPhone

    Apple a declarat că veniturile încasate din vânzările iPhone au scăzut la 31 de miliarde de dolari. Compania a avertizat cu privire la încetinirea vânzărilor pentru iPhone la începutul acestui an, în special în China, unde Apple concurează cu rivalii mai ieftini, cum ar fi Huawei Technologies şi Xiaomi.

    Profitul pentru al doilea trimestru a scăzut la 11,5 miliarde de dolari, comparativ cu 13,8 miliarde dolari în aceeaşi perioadă cu un an în urmă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A fost stabilit un nou record! Ea este femeia care a stat cel mai mult în spaţiu

    Koch, în vârstă de 40 de ani, a sosit pe ISS pe 14 martie, pentru o misiune care urma să dureze şase luni. Misiunea ei a fost prelungită până în februarie 2020.
     
    Anterior, recordul în domeniu i-a aparţinut tot unei astronaute a NASA, Peggy Whitson, care a petrecut 288 de zile la bordul ISS, în anii 2016 – 2017, potrivit Agenţiei spaţiale americane.
     
    Jennifer Fogarty, şef al Human Research Program al NASA, a declarat că misiunea lui Koch va ajuta la obţinerea mai multor date despre efectele misiunilor de lungă durată în spaţiu asupra organismului uman, în vederea pregătirilor călătoriilor pe Lună şi Marte.