BusinessMagazin

Tag: public

  • După 5 ani de la accidentul mortal produs de Huidu, poliţistul care a ajuns la faţa locului rupe tăcerea. „Mi-am dat seama cât de prost am fost”

    În urmă cu 5 ani, prezentatorul TV Serban Huidu a produs un accident rutier în care au murit mai mulţi oameni. Cazul este foarte cunoscut, însă după atâta timp a apărut şi mărturia poliţistului care a ajuns printre primii la faţa locului şi care l-a transportat la spital pe Huidul după tragedie. Acesta povesteşte care a fost reacţia tulburătoare a prezentatorului tv şi  îşi reproşează comportamentul din acel moment, în care, furios şi puternic marcat de cele văzute, a avut un comportament nepotrivit la adresa lui Huidu.

    Citeşte aici : După 5 ani de la accidentul mortal produs de Huidu, poliţistul care a ajuns la faţa locului rupe tăcerea. „Mi-am dat seama cât de prost am fost”

     

     

     

     

    GALERII FOTO

    Podul din munţii Avatar, cel mai mare pod de sticlă din lume, s-a deschis pentru public

    Cum arată vilele fabuloase din satul cunoscut în lume drept capitala neoficială a romilor

    Ce poţi mânca la cea mai scumpă cină din lume! Costă 2 milioane de dolari

    Cum arată viaţa pe cel mai mare vas de croazieră din lume. Cum se distrează cele 8.800 de persoane aflate la bord

    Cum s-a transformat această cameră de hotel într-o atracţie turistică

     

  • Prima operă de artă expusă permanent în public

    Un arhitect renumit şi dotările clădirii sunt elemente care atrag clienţi, dar nu mai sunt suficiente pentru a ieşi în evidenţă, par a gândi dezvoltatorii imobiliari din New York. Aceştia au început a se întrece în opere de artă instalate în holul sau în faţa clădirilor lor rezidenţiale ori de birouri, scrie New York Times.

    Turnul de apartamente Sky, care oferă peste 1.100 de locuinţe de închiriat şi a fost inaugurat anul trecut în metropola americană, se laudă cu prima operă de artă expusă permanent în public semnată de artista japoneză Yayoi Kusama, ale cărei lucrări se regăsesc în mai toate muzeele importante de artă contemporană din lume.

    Pe lângă această piesă, dezvoltatorul a mai achiziţionat două tablouri ale artistei, pe care le-a expus în holul clădirii. O altă clădire rezidenţială aflată în construcţie va avea la parter într-un colţ o sculptură din oţel inoxidabil lustruit oglindă semnată de britanicul Anish Kapoor. O clădire de birouri de pe Astor Place din Manhattan a optat pentru o piesă de Jeff Koons, Baloon Rabbit (Red), dezvoltatorul instalând-o în hol, de unde poate fi văzută de departe, strălucind prin pereţii de sticlă.

    Pe Fifth Avenue o clădire de birouri a ales o lucrare realizată de artistul californian James Turrell şi care constă de fapt dintr-un joc al luminii naturale şi artificiale ce scaldă holul său în tot felul de culori.

  • Declaraţia care provoacă un cutremur în SUA. Ce a spus Donald Trump în faţa publicului

    Candidatul republican în cursa pentru preşedinţia SUA, Donald Trump, a suscitat o nouă polemică după ce a făcut declaraţii cu privire la poziţia candidatei democrate Hillary Clinton în problema armelor de foc, declaraţii considerate ca fiind de fapt un apel la violenţă şi criticate atât de tabăra democrată, cât şi de unii republicani, relatează miercuri cotidianul francez Le Monde.

    În timpul unei întâlniri electorale din Carolina de Nord, marţi, 9 august, Donald Trump a declarat că Hillary Clinton ‘ar vrea să abolească al doilea amendament’ al Constituţiei americane, înainte de a afirma că aceasta se va folosi de Curtea Supremă pentru a reuşi în respectivul demers, în cazul în care va ajunge vreodată la Casa Albă. Al doilea amendament al Constituţiei americane autorizează portul de armă în SUA, precizează publicaţia franceză menţionată, potrivit Agerpres.

    ‘Dacă ea va avea posibilitatea de a-şi alege judecătorii, nu veţi mai putea face nimic, băieţi’, a atenţionat candidatul republican la preşedinţia americană. ‘Cu toate că, dat fiind al doilea amendament, poate că există o soluţie, cine ştie…’, a adăugat el, declanşând o nouă controversă.

    Hillary Clinton a deplâns într-un comunicat ‘declaraţiile inacceptabile (venite) din partea unui candidat la preşedinţie’, adăugând: ‘Trebuie să arătăm că nu vom tolera acest tip de politică în America’.

    La rândul său, şeful de campanie al doamnei Clinton, Robby Mook, l-a acuzat pe candidatul republican că foloseşte ‘un limbaj periculos’.

    Chris Murphy, senatorul democrat de Connecticut, şi-a spus punctul de vedere pe Twitter: ‘Nu-i de joacă, oameni instabili înarmaţi cu arme de foc puternice şi cu ură iraţională faţă de Hillary vă ascultă’.
     

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţii au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

  • Din Game of Thrones direct pe scena de la Untold. Unul dintre mai iubite personaje va încânta publicul de la Cluj

    Kristian Nairn, actorul irlandez care îl interpretează pe Hodor în “Urzeala Tronurilor”, va urca pe scnea festivalului de muzică Untold, la Cluj, în această vară, se arată pe pagina oficială a evenimentului.

    Înainte de a interpreta rolul lui Hodor, din serialul fenomen Game of Thrones, irlandezul a încercat să urmeze o carieră în muzică, de mai bine de 5 ani, iar din 2013, Nairn a fost în tuneu sub numele de “Rave of Thrones”, încercând să atragă interesul fanilor “Game of Thrones” din întreaga lume.

    Deşi în serial personajul interpretat de el şi-a găsit sfârşitul, acest fapt i-a adus notorietate în industria muzicii, din ce în ce mai multă lume solicitându-i serviciile de DJ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Din Game of Thrones direct pe scena de la Untold. Unul dintre mai iubite personaje va încânta publicul de la Cluj

    Kristian Nairn, actorul irlandez care îl interpretează pe Hodor în “Urzeala Tronurilor”, va urca pe scnea festivalului de muzică Untold, la Cluj, în această vară, se arată pe pagina oficială a evenimentului.

    Înainte de a interpreta rolul lui Hodor, din serialul fenomen Game of Thrones, irlandezul a încercat să urmeze o carieră în muzică, de mai bine de 5 ani, iar din 2013, Nairn a fost în tuneu sub numele de “Rave of Thrones”, încercând să atragă interesul fanilor “Game of Thrones” din întreaga lume.

    Deşi în serial personajul interpretat de el şi-a găsit sfârşitul, acest fapt i-a adus notorietate în industria muzicii, din ce în ce mai multă lume solicitându-i serviciile de DJ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Colecţia de artă a lui David Bowie, scoasă la licitaţie: Opere de Damien Hirst şi Marcel Duchamp

    Colecţia privată de artă a lui David Bowie va fi dezvăluită publicului pentru prima oară. Aproape 300 de lucrări ale unor artişti precum Damien Hirst, Henry Moore şi Marcel Duchamp, vor fi expuse în galeria Sotheby’s din Londra, înainte de a fi scoase la licitaţie în noiembrie.

    Tablourile ar trebuie să fie vândute pentru suma totală de 10 milioane de litre sterline, potrivit experţilor. “Colecţia de artă a lui Bowie oferă o perspectivă unică asupra vieţii intime a unuia dintre cei mai creativi artişti ale secolului al XX-lea”, a spus Oliver Barker, preşedinte al lanţului de case de licitaţii Sotheby în Europa.

    Multe dintre lucrări sunt semnate de artişti britanici din secolul XX, printre care Stanley Spencer, Patrick Caulfield şi Peter Lanyon. David Bowie s-a născut şi a fost crescut în sudul Londrei, aşa că în colecţia sa se regăsesc şi pânze ce înfăţişează străzi din capitala britanică, semnate de artiştii Leon Kossoff şi Frank Auerbach, potrivit BBC.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât investesc companiile în lobby la Bruxelles şi ce sectoare româneşti sunt cel mai bine reprezentate în capitala Europei?

    Bugetul anual pentru public affairs/ comunicare  (excluzând costurile cu personalul) al celor 3.000 de federaţii ce reprezintă industriile din cadrul UE la Bruxelles a ajuns la 191 de milioane de euro în 2016, în creştere cu 21% faţă de 2009, când această valoare se plasa la 158 de milioane de euro, potrivit unui studiu  al Institutului EurActiv din Bruxelles. În acelaşi timp, corporaţiile cheltuiesc pe comunicare la Bruxelles circa 73 de milioane de euro, în creştere cu 3% faţă de anul 2009, potrivit aceleiaşi surse.

    Dan Luca, directorul institutului EurActiv spune că în aceste bugete intră activităţi de monitorizare şi reprezentare a iniţiativelor  legislative, comunicare şi lobby. Din studiul derulat de EurActiv reiese că peste jumătate dintre cele 400 de corporaţii analizate cheltuiesc peste 100.000 de euro pentru activităţi de comunicare/public affairs la Bruxelles, excluzând costurile cu personalul: peste 33% dintre companiile chestionate au declarat că investesc în această direcţie mai mult de 250.000 de euro, între 101.000 şi 250.000 de euro (17%), între 51.000 şi 100.000 de euro (10%), 26.000-50.000 de euro (17%), mai puţin de 25.000 de euro (23%).

    În acelaşi timp, peste jumătate dintre federaţii au un buget alocat activităţilor de comunicare de circa 25.000 de euro: 10-25.000 de euro  – 27%, mai puţin de 10.000 de euro – 18%, 25.000 – 50.000 de euro – 17%, 50.000-100.000 de euro – 13%, mai mult de 100.000 de euro – 20%.

    Aproape jumătate dintre corporaţii sunt reprezentate în birourile de la Bruxelles de doi – cinci angajaţi cu normă întreagă (43%), 23% au peste 10 astfel de angajaţi, 13% au între 6 şi 10 angajaţi full time la Bruxelles, iar  13% dintre cele 400 de companii analizate au câte un angajat full time, în timp ce 9% nu sunt reprezentate la Bruxelles prin astfel de angajaţi.

    Aproape jumătate dintre federaţiile de la Bruxelles au mai mult de 10 oameni în birourile lor de la Bruxelles (43%), între 6 şi 10  (22%), între 2 şi 5 angajaţi (25%), un angajat full time (5%), mai puţin de un angajat (5%), niciun angajat (mai puţin de 5%). 

    Astfel, corporaţiile au un buget semnificativ mai mare alocat comunicării la Bruxelles pentru echipe formate din mai puţini oameni decât federaţiile, observă Dan Luca.

    Potrivit directorului institutului EurActiv, cele mai puternice tipuri de lobby de la Bruxelles sunt: lobbyul ţărilor membre, apoi lobbyul industriilor, apoi cel al ONG-urilor (spre exemplu, Green Peace, WWF), al regiunilor şi al universităţilor.

    ”Sunt în jur de 3.000 de federaţii care au un secretariat aici la Bruxelles, multe au în jur de 10 persoane în staff –  acest lucru  nu înseamnă că fac toţi lobby la Bruxelles. Dintre acestea, aproximativ 300 au şi membri români”, descrie Dan Luca situaţia reprezentării româneşti din capitala Uniunii Europene.

    Potrivit lui Dan Luca, sectoarele româneşti bine reprezentate la Bruxelles sunt: energia (prin Centrul Român al Energiei, de pildă);  notarii publici din România; UNCJR – Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene – din 2003; IT-ul românesc (Romanian Office of Science and Technology – activitate a agenţiei române de cercetare – Ministerul Cercetării, mai multe universităţi axate pe cercetare, companii din domeniul tehnologiei precum Siveco şi Teamnet).

    Potrivit informaţiior disponibile oferite de Registrul Transparenţei, o platformă ce are drept misiune transparentizarea lobby-ului dintre Parlamentul European şi organizaţiile care fac lobby, Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei este instituţia cel mai implicată în astfel de acţiuni, dacă ne uităm la valoarea costurilor de lobby declarată, de peste 10 milioane de euro, urmată de Academia Navală Mircea cel Bătrân (7,75 – 7,99 milioane de euro), Academia Aeriană Henri Coandă (2 – 2,4 milioane de euro) şi Viticola Corcova (1,5 milioane de euro). Celelalte organizaţii înscrise în registru au declarat valori mai mici de 1 milion de euro şi, în majoritatea cazurilor, 0.

    ”Trebuie să fii pe piaţă, să monitorizezi, abia apoi să ai un rezultat – nu se prea întâmplă în cazul României, unde este nevoie de construirea unei culturi a comunicării. Ţara noastră este un stat membru nou – trebuie să ne batem pentru noi, cel mai puternic lobby din Bruxelles este cel din ţările membre, iar noi nu avem unul coagulat, aceasta e o problemă şi ar trebui să ne gândim să o rezolvăm  pentru a ne apăra interesele şi a fi luaţi în discuţie”, explică Dan Luca, directorul institutului EurActiv din Bruxelles necesitatea reprezentării României la Bruxelles prin structuri de comunicare.

     

  • Matt LeBlanc ameninţă că renunţă la “Top Gear” dacă Chris Evans nu este dat afară

    Show-ul “Top Gear” de la BBC nu o duce prea bine. Fanii nu sunt foarte încântaţi de noua echipă de prezentatori, în special de Chris Evans şi se pare că nici Matt LeBlanc, vedeta din Friends, nu-l mai suportă pe Evans şi vrea ca producătorii să-l concedieze, potrivit Uproxx.com

    Se spune despre Evans că este tiranic şi că este o persoană foarte dificilă, iar oamenii nu mai vor să lucreze cu el. LeBlanc este cam singurul din noua echipă Top gear care a avut lipici la public, iar producătorii emisiunii trebuie să decidă dacă vor să rămână cu alegerea făcută, Chris Evans sau riscă să piardă prezentatorul preferat al publicului. Înainte de acesta, un producător executiv a renunţat la show din cauza comportamentului lui Evans.

    Rating-ul emisiunii a scăzut, dar este încă un show bun pentru BBC.