BusinessMagazin

Tag: prezentare

  • Franţa cere o întrunire de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, după atacul chimic din Siria

    Le Drian a declarat că Franţa condamnă cu fermitate atacurile şi bombardamentele desfăşurate de forţele guvernamentale siriene în ultimele 24 de ore asupra oraşului Douma, adăugând că acestea reprezintă o “încălcare gravă a legislaţiei umanitare internaţionale”.

    Diplomaţia de la Paris a precizat că va colabora cu statele aliate pentru a verifica dacă au fost folosite arme chimice în Siria.

    “Folosirea armelor chimice este o crimă de război. Franţa îşi face datoria şi colaborează cu aliaţii şi organizaţiile internaţionale pentru a verifica veridicitatea şi natura acestor atacuri”, a mai spus ministrul francez de Externe.

    Referindu-se la avertismentul preşedintelui Emmanuel Macron că Franţa ar putea acţiona unilateral în cazul unui atac chimic în Siria care să producă victime în rândul civililor, Jean-Yves Le Drian a spus că Parisul îşi va asuma întreaga responsabilitate în lupta împotriva proliferării armelor chimice.

    Misiunea Marii Britanii la ONU a anunţat prin intermediul contului de Twitter că “Marea Britanie, Franţa, SUA, Polonia, Olanda, Suedia, Kuweit, Peru şi Coasta de Fildeş au convocat o întâlnire de urgenţă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite pentru a discuta despre rapoartele privind un atac cu arme chimice în Siria”.

    Guvernul britanic a cerut comunităţii internaţionale să lanseze o “investigaţie urgentă” în privinţa incidentului din oraşul sirian Douma.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Probleme urbane: bicicleta maidaneză

    Odată cu apariţia serviciilor de bike-sharing, care le permit oamenilor să folosească o bicicletă cât au nevoie contra unei taxe, au apărut şi probleme, scrie Wall Street Journal, cauzate în principal de sistemele care nu au propriile spaţii special amenajate şi marcate de unde clienţii pot lua sau lăsa biciclete.

    Modelul acesta de bike-sharing, aşa-numit ”dockless“, deoarece bicicletele se pot lua şi lăsa oriunde, iar utilizatorul le deblochează cu ajutorul unei aplicaţii pe telefonul mobil, foarte popular în China, nu e foarte bine văzut în SUA, mai ales în oraşe ca Dallas, de exemplu, unde cinci companii de bike-sharing au pus la dispoziţia publicului aproape 20.000 de biciclete.

    Dacă unii apreciază serviciul şi faptul că nu trebuie să ducă bicicleta înapoi de unde au luat-o, alţii, şi nu puţini, se declară deranjaţi de bicicletele viu colorate abandonate la întâmplare, prin faţa magazinelor, parcuri, trotuare, ba chiar şi agăţate prin copaci ori lăsate în lacuri sau pâraie.

    Modelul de bike-sharing dockless este potrivit mai ales oraşelor şi suburbiilor cu densitate scăzută a populaţiei, dar chiar şi aşa, pentru a evita problemele de ordin estetic, şi nu numai, cauzate de biciclete abandonate la întâmplare, diverse oraşe limitează numărul de astfel de vehicule care se pot închiria către public, tăind avântul companiilor care oferă asemenea servicii. Acestea din urmă însă rămân optimiste şi încearcă să găsească soluţii la problemă, cum ar fi să le ceară utilizatorilor să le lase legate de stâlpii semnelor de circulaţie ori în parcări publice de biciclete.

  • Maşinile neasigurate au produs în 2017 accidente care au necesitat despăgubiri de 35,6 mil.lei

    Ca organism de plată a despăgubirilor, BAAR despăgubeşte – în calitate de garant al obligaţiei de despăgubire – persoanele prejudiciate prin accidente produse pe teritoriul României prin intermediul autovehiculelor neasigurate sau neidentificate.

    „În anul 2017, totalul despăgubirilor plătite de BAAR în calitate de Organism de Plată a Despăgubirilor – Direcţia FPVS (Fondul de Protejare a Victimelor Străzii) – s-a ridicat la suma totală de 35,6 milioane de lei, faţă de 29,6 milioane de lei în anul 2016, respectiv 41,6 milioane de lei in 2015. În procente, creşterea faţă de anul precedent este de circa 17%, respectiv o scădere de aproximativ 15%, comparativ cu anul 2015”, au arătat reprezentanţii BAAR într-o conferinţă de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Secom îşi consolidează prezenţa în vestul ţării

    Investiţia în magazinul Secom din Arad a fost de 40,000 de euro şi face parte din strategia de extindere naţională a companiei. Liderul de autoritate în soluţii de medicină integrativă are planuri importante de dezvoltare în 2018, când îşi propune lansarea a patru noi magazine proprii.  În prezent, reţeaua de retail Secom numără 13 magazine în Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Ploieşti, Piteşti, Sibiu, Timişoara şi Arad.

    Noul spaţiu comercial Secom are o suprafaţă de 60 mp, este situat în Piaţa Avram Iancu nr.15, în spatele teatrului din Arad şi este deschis de luni pînă vineri, de la ora 8.00 la ora 20.00 şi sâmbăta de la 9.00 la 14.00.

    Suplimentele alimentare Secom disponibile în magazinul din Arad acoperă toate ariile terapeutice incluzând vitamine si minerale, extracte standardizate din plante, fructe si legume, formule fito-homeopate, ciuperci medicinale, extracte glandulare, aminoacizi, enzime, probiotice si prebiotice, şi o gamă specială de produse pentru copii.

    În prezent, portofoliul Secom include 300 de suplimente alimentare şi 100 de produse cosmetice naturale. Produsele Secom sunt disponibile în peste 8000 de farmacii şi magazine cu profil naturist la nivel naţional, precum şi în cele 13 magazine Secom din ţară.

  • Cine sunt cele 100 de companii care realizează jumătate din exporturile României, 32 de miliarde de euro

    Maşini, componente auto – de la cabluri şi până la cutii de viteze de ultimă generaţie –, oţel, nave şi vase de crozieră, petrol, cereale, frigidere, aparate de cafea şi periuţe de dinţi electrice pleacă din fabricile şi depozitele celor mai mari 100 de exportatori din economie. Ponderea lor în totalul exporturilor este covârşitoare: 50%.

    Investiţiile lor se văd imediat în balanţa comercială a României, dar în aceeaşi măsură o eventuală plecare din România a unei companii din top 100 va lăsa un gol imens. S-a întâmplat deja în 2011, când Nokia a închis fabrica din Cluj după ce în urmă cu un an ajunsese pe locul doi în topul celor mai mari exportatori din economie.

    A fost atunci un minus de peste un miliard de euro, pe care Clujul l-a umplut repede cu ajutorul investiţiilor realizate de grupul german Bosch şi de producătorul italian de electrocasnice De’Longhi. Dar pot exporturile României să suporte un nou astfel de şoc, mai ales dacă el ar veni din industria auto, de care piaţa locală este atât de dependentă?

    Peste jumătate (56) din companiile din top 100 sunt din industria auto sau produc componente pentru acest sector.

    ”Cifra de afaceri a industriei auto româneşti s-a triplat în ultimul deceniu, având un aport esenţial la dezvoltarea economiei şi ajungând să reprezinte în 2017 circa 14% din PIB. Alături de cei doi producători de autovehicule, Dacia şi Ford, pe piaţa românească au intrat pe rând toţi marii producători globali de componente şi subansambluri auto, care deţin în prezent peste 600 de unităţi de producţie în toată ţara şi angajează mai mult de 200 de mii de salariaţi“, arată Ciprian Gavriliu, director servicii fiscale în cadrul Deloitte România.

    În top zece cei mai mari exportatori din economie doar Rompetrol Rafinare reuşeşte să ”strice“ exclusivitatea sectorului auto şi al componentelor.

    Automobile Dacia şi-a menţinut poziţia de lider şi în 2017, însă clasamentul de anul trecut este marcat de saltul companiei Star Assembly din Sebeş, judeţul Alba, care a urcat 24 de poziţii, până pe locul 2. Producătorul de cutii de viteze, deţinut de grupul german Daimler, îşi face astfel loc între cei mai mari exportatori din economie şi contribuie, cu peste 1 miliard de euro, la creşterea exporturilor de bunuri de anul trecut. Pe locul 3 se menţine Rompetrol Rafinare, una dintre cele mai constante prezenţe în topul exportatorilor în ultimii ani, la fel ca şi Automobile Dacia.

    Dominaţia industriei auto se vede şi mai jos în clasament. Grupul Continental are în top 100 şase din cele şapte companii pe care le deţine în România, iar concernul german Bosch este şi el prezent în top 100 cu trei companii. Printre producătorii de componente auto prezenţi între cei mai mari exportatori se află şi Autoliv (locul 7), Takata (10), Hella (13), Dräxlmaier (15), Pirelli (16), Michelin (19), Delphi (20).

    ”Potenţialul de creştere a sectorului este evident, deşi se confruntă cu două neajunsuri ale României din ultimele două decenii: infrastructura rutieră precară şi lipsa personalului atât calificat, cât şi necalificat. Din aceste motive, regiunea de vest a ţării este preferată de foarte mulţi investitori, aşa cum arată harta distribuţiei lor pe teritoriul României, datorită apropierii de reţeaua europeană de autostrăzi, în vreme ce zona Moldovei a devenit atractivă după ce variantele de investiţii în vestul şi centrul României aproape s-au epuizat“, mai spune reprezentantul Deloitte. El menţionează că România, prin poziţia geografică, mentalitatea şi educaţia oamenilor, dar şi nivelul salariilor, continuă să fie atractivă pentru investitorii din industria auto, însă atrage atenţia că evoluţia sectorului în România este legată de ceea ce se întâmplă la nivel mondial, în condiţiile în care tehnologia joacă un rol decisiv în agendele marilor constructori auto.

    ”Autovehiculele verzi, cele autonome sau tehnologizate, aplicaţiile, conectivitatea, comunicarea între maşini sunt factorii care vor transforma industria auto.“ Aici va fi adevărata miză a următorului deceniu pentru producătorii prezenţi în România. Cum vor reuşi fabricile locale să se adapteze noilor tendinţe mondiale şi câte dintre ele vor rămâne în joc?

    Adaptarea este însă vitală pentru un sector de care depind exportul de bunuri al României şi zeci de mii de locuri de muncă.
    |ntre primii 50 de exportatori din econmomie nu se află niciun business antreprenorial, prima prezenţă a firmelor cu capital privat românesc fiind a producătorului de mobilă Aramis Invest din Baia-Mare. Compania controlată de Vladimir Iacob şi

    Marius Şelescu se află pe locul 51 urcând de pe poziţia 54 de anul anterior. |n top 100 se mai află doar o companie cu capital privat românesc, Compa Sibiu, astfel că în loc să crească, numărul firmelor cu capital local din top 100 al exportatorilor scade la jumătate faţă de 2016. |n urmă cu un an, între cei mai mari 100 de exportatori locali se mai afla Romcab Târgu-Mureş  una dintre cele mai răsunătoare insolvenţe ale anului 2017 –, Gersim Impex, firmă care a coborât pe locul 130, dar şi Cerealcom Dolj. Compania din agrobusiness, controlată de Mihai Anghel, se află în 2017 pe poziţia 101, faţă de locul 67 ocupat în urmă cu un an.

    |n industrie, combinatul siderurgic din Galaţi controlat de miliardarul Lakshmi Mittal redevine cel mai mare exportator, după ce şantierul naval Daewoo Mangalia, lider în 2016, coboară zece poziţii şi iese din top 20 la nivelul întregii economii. |n agrobusiness, traderul Nidera, controlat de grupul Cofco din China devine cel mai mare exportator, în faţa ADM România Trading. Ambele companii au exporturi estimate de ZF în jurul a 400-500 de milioane de euro anual. Ameropa, Cargill şi Glencore îşi fac loc de asemenea între cei mai mari 50 de exportatori din economie. Nicio companie din industria alimentară nu se află între cei mai mari 100 de exportatori.
    Economia locală a avut anul trecut aproape 22.600 de companii care au derulat activităţi de export de bunuri, cu 700 mai mult faţă de 2016, iar exporturile totale au urcat cu 9% faţă de 2016, la 62,6 miliarde de euro.


    CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN ECONOMIE:

    AUTOMOBILE DACIA. Producătorul de la Mioveni este liderul exportatorilor din 2010, poziţie pe care nu a mai pierdut-o de atunci. În 2010, Dacia era urmată de fabrica Nokia din Cluj şi de Rompetrol Rafinare. Şi în 2017 Dacia şi Rometrol se află pe aceleaşi poziţii. Nokia a plecat însă din România, în 2011, în urma unei decizii care a zguduit puternic mediul de afaceri local, dar şi balanţa produselor trimise la export.

    CEL MAI MARE EXPORTATOR CU CAPITAL PRIVAT ROMÂNESC:

    ARAMIS INVEST DIN BAIA-MARE. Producătorul de mobilă deţinut de antreprenorii Vladimir Iacob şi Marius Şelescu se află pe locul 51 în topul general urcând de pe poziţia 54 de anul anterior. Este prima afacere antreprenorială din top 100, în condiţiile în care în top 50 sunt doar companii multinaţionale.

    CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN COMPONENTE AUTO: STAR ASSEMBLY.

    Fabrica de cutii de viteze din Sebeş a grupului german Daimler este autor al celui mai mare salt din top 100 exportatori după un an în care a urcat pe locul 2, după Dacia.

    CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN INDUSTRIA GREA:

    COMBINATUL SIDERURGIC ARCELORMITTAL GALAŢI, care a redevenit liderul industriei grele la export după ce în urmă cu un an această poziţie era deţinută de şantierul naval Daewoo Mangalia.

    CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN INDUSTRIA PETROLIERĂ: ROMPETROL RAFINARE.

    Rafinăria Petromidia este una dintre cele mai constante prezenţe din top zece exportatori în ultimii ani, la fel ca şi Automobile Dacia.

    CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN AGROBUSINESS: NIDERA.

    Traderul de cereale, controlat de grupul chinez Cofco, a depăşit anul trecut în topul exporatorilor compania ADM România Trading, ambele cu livrări externe estimate la 400-500 de milioane de euro.

    CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN ELECTRO-IT: ARCTIC.

    Producătorul din industria de electronice şi electrocasnice, deţinut de grupul turc Arcelik, pariază în prezent alte 100 de milioane de euro pe producţia locală printr-o nouă fabrică de la zero.


     

  • Asociaţie: Producţia petrolieră este taxată cu 13,9% în România, faţă de 8,8% în UE

    Studiul, realizat de Deloitte România, relevă faptul că nivelul redevenţelor şi al altor impozite similare (impozitul asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, impozitul pe construcţii speciale, impozitul aplicat la veniturile rezultate din exploatarea petrolului brut) a crescut în intervalul 2014-2016 de la 15% la 17,4%. Apoi, începând cu anul 2017, pe fondul eliminării impozitului pe construcţii speciale, rata medie efectivă a coborât în România la 13,9%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi antreprenori români au readus la viaţă un brand românesc din Epoca de Aur. Înainte de Revoluţie, niciunui român iubitor de munte nu-i lipsea

    Deşi poartă încă numele localităţii unde au fost realizate iniţial, acum aceste schiuri sunt ”made in Cehia“. Designul, brandul şi ideea sunt în continuare româneşti, făcând apel la nostalgia şi patriotismul consumatorilor.

    Din ce am «săpat» noi, schiuri s-au făcut pe la Reghin încă din anii ’30. Mai apoi, sub diferite nume, atât de fabrică, cât şi de modele, s-au tot construit schiuri în secţiile de prelucrare a lemnului din Reghin“, povesteşte Sebastian Big, unul dintre cei doi antreprenori care au readus la viaţă acest brand, asociatul său fiind Ionuţ Paţiu.

    El spune că undeva în anii ’60 se putea deja vorbi de o marcă de schiuri Reghin, pe lângă toate celelalte articole sportive produse sub această marcă. ”Oricum, istoria asta e destul de ascunsă în ceaţă şi scoaterea ei la lumină e încă «work in progress».“

    Decizia de a readuce la viaţă brandul Reghin şi de a porni o afacere în industria de schi le-a venit celor doi antreprenori acum trei ani. Deşi erau la curent cu ce înseamnă schiuri şi cu ultimele trenduri din industrie, a te apuca de o afacere în domeniu presupune un nivel de cunoştinţe diferit, povestesc antreprenorii. Aşa că au dedicat un an pentru a se familiariza cu astfel de informaţii, au definit designul schiurilor şi au găsit un producător OEM (Original Equipment Manufacturer).

    ”Suntem doi tineri din Cluj, consumatori înrăiţi de schi, cu ocupaţii de zi cu zi care se învârt în zona designului de produs şi a vânzărilor. Am început pe schiuri Pitic şi am trecut la Combi-R, galben şi mai apoi albastru; în plus, suntem amândoi adepţii unei abordări de tip do it yourself.“ Practic, cei doi antreprenori au vrut să îşi facă ei înşişi schiurile proprii, să aducă un tribut lucrurilor cu care au crescut. Mai mult, încearcă să aducă un suflu nou pe scena autohtonă de schi.

    ”Din primăvara lui 2016 am dat drumul la treabă, am înregistrat brandul, am cumpărat domeniile .ro şi .com şi am pus la punct o platformă de vânzări online integrată cu procesator de plăţi.“ Din ce bani aveau puşi deoparte, au produs 30 de perechi de schiuri potrivite pentru schi de relaxare şi 10 perechi de off-piste.

    În primul lor sezon de iarnă, 2016-2017, povestesc cei doi, au avut sesiuni de testare în majoritatea staţiunilor din ţară.
    ”Ideea noastră a fost ca lumea să încerce schiurile pe principiul «try before you buy» şi să precomande pentru sezonul următor, bineînţeles cu un discount generos.“ Mai mult, antreprenorii au decis încă din primul an să sponsorizeze doi schiori. Aceasta rămâne în continuare direcţia principală de marketing a companiei. ”Oamenii sponsorizaţi de noi generează conţinut pentru marketing.“ Şi asta din două motive: primul – pentru că acest sistem este mult mai ieftin decât campaniile publicitare clasice şi al doilea – pentru că metoda este mult mai autentică, mai sinceră, consideră fondatorii noilor schiuri Reghin.

    În al doilea sezon, 2017 – 2018, au fost produse 300 de perechi de schiuri din modelele testate în anul anterior, acestea fiind puse în vânzare pe propria platformă online şi în zece magazine specializate din ţară, mai exact în cele mai mari oraşe. ”Am vândut practic mai bine de 80% din stoc (şi iarna nu pare încă să fie gata), din care o cantitate generoasă la centre de închirieri de schiuri.“ Au mai fost produse ca prototipuri încă două modele de pârtie (sportiv şi expert) şi unul de off-piste, acestea fiind deja în proces de testare în staţiunile montane.

    Schiurile Reghin, în pofida numelui, nu sunt produse local, ci în Cehia. ”Cele mai importante aspecte pentru noi sunt calitatea produselor şi preţul accesibil.“ Cehia s-a dovedit a fi o opţiune logică. ”Pe vremuri, produsele cehoslovace erau cunoscute pentru calitatea lor şi în continuare, la nivel de producţie, Cehia rămâne un etalon.“ Schiurile Reghin sunt realizate într-o fabrică cu o istorie de peste 100 de ani. ”Sigur, visul nostru e să ajungem la producţie proprie în România, dar mai e drum lung până acolo.“

    Acum, portofoliul companiei cuprinde o colecţie completă de schiuri, mai exact există modelul Combi-R pentru schi relaxat, accesibil. Pentru schiori mai sportivi, a fost creionat modelul Rubin, iar pentru cei mai sportivi există modelul Naţional, acesta fiind destinat schiorilor experţi. ”Astea sunt pentru schiul pe pârtie. Pentru off-piste avem modelele Topaz, Topazz şi Topazzz, cu 100, 110 şi respectiv 120 mm sub legătură.“ |n cazul acestora, fiecare schior îşi alege modelul după gust şi influenţe. ”Pentru cei mai mici amatori de schi avem modelul Pitic.“

    În acest sezon, în magazine, au fost prezente modelele Combi-R, Pitic, Topazz şi Topazzz, urmând ca restul modelelor să intre în producţie pentru sezonul viitor, după ce lumea le va fi testat în staţiuni. ”Vrem să devenim o prezenţă de încredere pe scena sporturilor de iarnă din România şi să contribuim la educaţia publicului şi construcţia unei adevărate culturi de schi în România. E singurul mod în care o afacere de genul schiuri Reghin poate fi sustenabilă.“ Preţul unei perechi variază între 490 de lei în cazul celor pentru copii şi 1.990 de lei pentru modelul Topazzz, cel mai lat şi cel mai lung model din gama Schiuri Reghin.

    ”Sigur, afacerea trebuie să crească, dar trebuie să avem grijă şi de felul în care asta se întâmplă. Deocamdată, în cazul nostru, e vorba de producţie la scară mică.“ Idealul, recunoaşte Sebastian Big, este să ajungă la producţie de masă, dar sustenabilitatea rămâne un element cheie al businessului. ”|n fond, schiul e un sport care are loc în natură, aşa că încercăm să învăţăm lecţiile pe care ea ni le oferă.“

    Cei doi antreprenori care au readus la viaţă schiurile Reghin spun că au o colaborare cu Salvamontul, pentru care au produs o serie de schiuri personalizate. O altă colaborare este cu sportivi de performanţă la schi-alpinism, pentru care au realizat un model de schiuri de competiţie. Dacă la început au pornit la drum cu doi sportivi sponsorizaţi, în acest sezon au ajuns la şase. Mai mult, sunt parteneri la o serie de evenimente de schi freestyle şi freeride din România, cum ar fi Freestyle Open de la Arena Platoş şi Oslea Hike and Ride de pe Valea Jiului.

    Domeniul schiabil din România este format din 189 de pârtii omologate, ce au  o lungime totală de 164 de kilometri, dintre care două pârtii autorizate în 2017, însă care nu sunt omologate, potrivit datelor transmise la finalul anului trecut de oficialii Ministerului Turismului.

    Dintre acestea, doar 55 de pârtii din ţară au o lungime de peste un kilometru, doar două pârtii au peste trei kilometri lungime şi una singură sare de 4 kilometri lungime. |n acest context, cele mai multe pârtii sunt foarte scurte şi, în plus, sunt dependente de ninsori, dat fiind că nu dispun de tunuri de zăpadă.

    Deşi infrastructura este încă subdezvoltată, numărul practicanţilor de schi creşte, mulţi alegând chiar să exerseze în Austria, Franţa, Bulgaria sau Elveţia. Astfel, odată cu pofta de sporturi de iarnă, creşte şi vânzarea de echipamente, iar schiurile Reghin îşi trăiesc a doua tinereţe.

  • Cum arată acum prima femeie care a prezentat un jurnal de ştiri sportive la o televiziune comercială din România

    Dacă în cei 20 de ani petrecuţi la ProTV obişnuia să apară la televizor tunsă scurt, Raluca şi-a schimbat acum culoarea părului. Tunsoarea asimetrică şi coafura cu “ţepi” au dispărut, iar din brunetă s-a transformat într-o roşcată cu bucle şi ochelari de vedere.
     
     
    Raluca Arvat a plecat de la ProTV în 2016, după 20 de ani petrecuţi la televiziunea din Pache Protopopescu, iar în acest moment prezintă principalul jurnal de ştiri de la TVR 2. În urmă cu trei ani, ştirista a luat o pauză pentru a da naştere primului eu copil.
     

  • Cum arată soţia dictatorului Kim Jong-Un: fostă majoretă şi cântăreaţă care a urmat un curs de 6 luni pentru a putea fi prima doamnă – FOTO

    Potrivit rapoartelor sud-coreene, Ri Sol-ju are 28 de ani şi 3 copii împreună cu unul dintre cei mai controversaţi lideri ai lumii.

    Nu se ştie cu exactitate când Kim şi Ri s-au căsătorit; unii spun că nunta fi avut loc în 2009, iar alţii că s-au întâlnit în 2010, la un concert de muzică clasică.

    Înainte de căsătorie, Ri a ajuns la Universitatea Kim Il-sung, unde a urmat un curs de şase luni pentru a putea fi prima doamnă nord-coreeană.

    Şi mai puţine se ştiu despre viaţa lui Ri înainte de a se căsători cu Kim. Conform rapoartelor menţionate, ea a studiat muzica în China şi a vizitat Coreea de Sud în 2005, într-o echipă de majorete a Coreei de Nord. Pe de altă parte, Ri este pasionată de moda occidentală şi are gusturi scumpe. A fost criticată deseori că poartă genţi Dior şi Chanel în timp ce mulţi civili nord-coreeni se luptă cu sărăcia şi foametea.


    Se spune că Ri a născut al treilea copil în februarie, după ce a dispărut din viaţa publică timp de câteva luni. În acest context, s-a speculat că liderul nord coreean şi-a dorit ca un băiat care să-i moştenească funcţia.

    E important de menţionat că aura de mister din jurul lui Ri nu e ceva neobişnuit pentru nord-coreeni, în contextul în care tatăl lui Kim, Kim Jong-il, nu şi-a prezentat niciodată soţia în public.

     

  • Apple a lansat un nou produs. Acesta este dedicat studenţilor

    Noul iPad a primit cea mai mare atenţie din partea companiei, fiind prezentat sub numele „The new 9.7” iPad”. Acesta ar putea fi considerat iPad-ul de generaţie a şasea (sau a opta, dacă luăm în calcul modelele Air) şi vine cu hardware mai puternic decât modelul de anul trecut. Acesta face trecerea la chipset-ul Apple A10 Fusion, care a debutat pe iPhone 7, înlocuind astfel cipul A9. Acesta mai are în plus suport pentru stylus-ul Apple Pencil, însă în rest pare să fie similar.

    Citeşte continuarea pe www.go4it.ro