BusinessMagazin

Tag: pozitie

  • (P) Cum alegem scaunul pentru birou potrivit

    Prin urmare, pentru a evita dezvoltarea sau apariţia problemelor coloanei vertebrale este foarte important să alegem un scaun ergonomic pentru birou potrivit, care să ofere un bun suport zonei lombare şi care să asigure o poziţie cât mai corectă şi cât mai sănătoasă a corpului.

    Ce scaun ergonomic pentru birou este mai bun?
    Sunt multe tipuri de scaune ergonomice pentru birou, dar nu toate beneficiază de caracteristicile necesare pentru petrecerea unui timp îndelungat la birou. Nu există un anumit tip de scaun care să fie neapărat cel mai bun, dar sunt unele funcţii foarte importante pe care trebuie să le aibă un scaun ergonomic. Acestea vor permite utilizatorului să adopte o poziţie cat mai corectă a corpului în timp ce îndeplineşte diferite sarcini asezat în faţa biroului.

    Acest articol va examina scaunul de birou tradiţional în comparaţie cu un scaun ergonomic pentru birou. Scaunele ergonomice fiind ideale mai ales pentru persoanele care au dureri de spate sau suferă de afecţiuni ale spatelui. Cele mai frecvente sunt durerile din zona lombară.

    Ce caracteristici ar trebui să îndeplinească un scaun ergonomic bun?
    Luând în considerare stilul convenţional al unui scaun pentru birou, există o serie de lucruri pe care un scaun ergonomic ar trebui să le aibă în plus, inclusiv:

    • Înălţimea scaunului. Aceasta trebuie să fie uşor ajustabilă, deci, scaunul trebuie să fie prevăzut cu un piston pneumatic şi cu o manetă sub scaun uşor de acţionat, astfel încât să se poată regla în înălţime. Este foarte important ca picioarele să se afle în contact permanent cu solul, evitând astfel tensiunea care se poate acumula la nivelul genunchilor.

    • Lăţimea şi adâncimea. Un scaun pentru birou trebuie să dispună de un şezut sufficient de lat şi de adânc, astfel încât să poată susţine intr-un mod confortabil orice persoană. Anumite scaune ergonomice dispun de funcţii ce permit relglarea sezutului (sistem de translaţie) în adâncime mai mica sau mai mare, sau chiar unghiul şezutului.

    • Suportul lombar. Scaunele obişnuite pentru birou nu dispun de un suport lombar dedicat, în schimb la scaunele ergonomice este o caracteristică esenţială şi care nu trebuie să lipsească. Un scaun ergonomic trebuie să aibă suport lombar reglabil, astfel încât să poată fi ajustat în funcţie de persoana care foloseşte scaunul.

    • Spătarul. Trebuie să fie o componentă separată de scaun şi cu propriile reglaje în înălţime, spate şi faţă. Scaunele ergonomice, spre deosebire de cele convenţionale, permite reglarea tensiunii când utilizatorul se rezeamă, au 3 sau 4 puncte de reglare a unghiului faţă de şezut, dispune de funcţia de balans ori blocare în puncte fixe.

    • Tapiţerie. Scaunele ergonomice sunt folosite pentru lucrul intens la birou, deci nu este recomandat să se aleagă un scaun care este tapiţat cu piele natural sau ecolologică. Pielea nu lasă corpul să respire rezultând în acest fel transpiraţia, care este cu siguranţă foarte inconfortabilă pentru oricine stă aşezat mult timp. O alegere înţeleaptă ar fi un scaun ergonomic cu tapiţeria din plasă (Mesh), care pe lângă faptul că este foarte comodă permite şi corpului să respire. Aşa se explică şi faptul ca scaunele ergonomice cu tapiţeria din plasă sunt cele mai căutate, cele mai vândute.

    • Cotiere. Cotierele sunt şi ele printre cele mai importante componente ale unui scaun de birou. Chiar dacă multe scaune convenţionale dispun de cotiere fixe, la un scaun ergonomic acestea trebuie să fie reglabile sus-jos, stânga-dreapta, faţă-spate.

    • Tetiera. Majoritatea scaunelelor ergonomice dispun şi de tetieră reglabilă. Aceasta este obligatoriu să fie reglabilă în înălţime şi faţă-spate. După multe ore petrecute asezat, tetiera vă ajută la sprijinirea capului şi relaxarea gâtului, deci, este foarte important să aibă şi opţiunea de reglare, deoarece fiecare persoană are înălţimea ei. Pozitiile preferate diferă de la un utilizator la altul.

    De unde se pot cumpăra scaune ergonomice de top?
    Scaunele ergonomice de top nu sunt disponibile în magazinele obisnuite. De exemplu, scaune ergonomice ERGOHUMAN sau scaunele ergonomice GENIDIA se pot comanda doar din mediul online. Un magazin de scaune online recomandat este www.ergohuman.ro care comercializează o vastă gamă de modele ergonomice. Comenzile se pot plasa online cu plata ramburs, iar livrarea prin curier durează în medie 24-48 de ore de la confirmarea comenzii.
     

  • Ioana Petrescu, fostul ministru de Finanţe, pe cale să devină unul dintre cele mai importante nume din economia mondială.

    Propunerea ca Ioana Petrescu, fost ministru de finanţe, să-l înlocuiască pe Mihai Tănăsescu în funcţia de vicepreşedinte la Banca Europeană de Investiţii (BEI) a fost trimisă la Luxemburg, a declarat pentru ZF Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor. Iar în perioada următoare vor mai fi transmise, la cererea BEI, o serie de documente.

    Ioana Petrescu a fost propunerea premierului Victor Ponta pentru a reprezenta România la BEI şi a fost discutată inclusiv la Cotroceni, având în vedere că este o poziţie de reprezentare externă, care revine României în urma negocierilor politice la nivelul Uniunii Europene şi nu în urma unui concurs. Dacă va ajunge pe acestă poziţie, Ioana Petrescu poate rămâne până când se termină mandatul alocat României, adică aproximativ un an. Salariul pentru poziţia de vicepre­şedinte al BEI depăşeşte 20.000 de euro pe lună. „Vicepreşedinţii Băncii Europene de Investiţii sunt numiţi de către Consiliul Guvernatorilor BEI, pe baza propunerii Consiliului de Administraţie. Consiliul Guvernatorilor este format din miniştrii din toate cele 28 de ţări membre ale UE. Consiliul de Administraţie este format din 29 de directori (unul pentru fiecare stat membru şi unul din partea Comisiei Europene) şi 19 supleanţi“, au transmis reprezentanţii BEI la solicitarea ZF.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cel mai admirat CEO în 2015

    A şasea ediţie a catalogului „100 Cei mai admiraţi CEO din România“ realizat de Business Magazin l-a adus în fruntea clasamentului pe Dragoş Pavăl, antreprenorul care a construit împreună cu fratele său, Adrian Pavăl, afacerea Dedeman, liderul pieţei de bricolaj din România. Antreprenorul băcăuan a primit anul acesta cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri privat din România. Preşedintele şi acţionarul Dedeman a urcat în clasament două poziţii faţă de anul trecut şi ocupă locul întâi în acest clasament subiectiv, care măsoară admiraţia mediului de afaceri privat.

    Poate că unul dintre principalele motive pentru care băcăuanul a fost votat este evoluţia spectaculoasă a companiei pe care a fondat-o în urmă cu mai bine de 20 de ani. Dedeman este nu numai liderul pieţei de bricolaj, ci şi cea mai puternică afacere antreprenorială din România, cu o cifră de afaceri care va depăşi anul viitor pragul de 1 miliard de euro. „Pragul de 1 miliard de euro cifră de afaceri sau oricare altul nu este un scop în sine, cred, pentru nicio afacere“, afirmă Dragoş Pavăl. Reţeaua numără acum 41 de magazine, iar anul acesta ar fi putut deschide mai mult de trei noi spaţii de vânzare, având un buget de investiţii de 90 de milioane de euro, fonduri proprii. Dedeman a avut o extindere susţinută în ultimii ani, iar acum, când scade numărul oraşelor în care antreprenorii băcăuani doresc să deschidă un nou magazin, ritmul de dezvoltare este dictat de viteza cu care pot fi cumpărate terenurile potrivite.

    Pavăl este unul dintre cei opt antreprenori aflaţi pe primele zece locuri în topul celor mai admiraţi manageri. Pe poziţia a doua în clasamentul de anul acesta se află tot un antreprenor, Florin Talpeş, care a urcat patru poziţii faţă de anul trecut. Este cunoscut în mediul de afaceri românesc pentru cei 20 de ani în care a clădit Bitdefender, o afacere cu activităţi nu doar în România, ci şi peste hotare. Producătorul de soluţii de securitate IT Bitdefender, unul dintre cei mai mari jucători din industria globală de profil, a raportat la Ministerul Finanţelor din România pentru anul trecut afaceri nete de 251 milioane de lei şi un profit net de 17 milioane de lei.

    Steven van Groningen, preşedinte şi CEO Raiffeisen Bank, se află anul acesta pe locul al treilea în funcţie de numărul de voturi primite din partea mediului de afaceri. Raiffeisen Bank România, deţinută de grupul austriac cu acelaşi nume, a raportat pentru primul semestru un profit net de 48 de milioane de euro, în urcare cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, datorită reducerii cu 20% a costurilor cu provizioanele, care au ajuns la 32 de milioane de euro. Instituţia a fost anul trecut cea mai profitabilă bancă locală, cu un rezultat de 133 milioane de euro.

    Iulian Stanciu, aflat pe poziţia a patra la ediţia din acest an în topul celor mai admiraţi CEO, este implicat şi controlează mai multe afaceri, cu activităţi variate. Este CEO al grupului eMAG, cu activităţi în comerţul online în mai multe ţări din regiune, controlează retailerul electro-IT Flanco, distribuitorul Nerwork One Distribution şi este implicat şi în afacerea Berăria H. Recent, Stanciu a preluat pachetul majoritar de acţiuni, prin Nerwork One Distribution, al producătorului de biciclete Pegas.

    Pe locul cinci în clasamentul de acest an se află Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom, care este totodată şi cea mai admirată doamnă. Este al nouălea an de mandat la conducerea celei mai mari companii din România. Petrom, singurul producător de petrol şi gaze din România, a anunţat pentru al doilea trimestru al anului un profit net de 691 milioane de lei, în creştere cu 122% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior; în acelaşi interval vânzările companiei au ajuns la 4,5 miliarde de lei, cu 16% mai mici faţă de perioada similară a anului trecut.

    Un salt puternic în clasametul celor mai admiraţi manageri a fost făcut de Mihai Marcu, preşedinte al consiliului de administraţie şi acţionar majoritar al MedLife; el se află anul acesta pe poziţia a şasea, în urcare cu şase locuri faţă de anul trecut. După o carieră de zece ani în domeniul bancar, Mihai Marcu s-a implicat în afacerea MedLife, fondată de mama sa. Familia Marcu deţine pachetul majoritar de acţiuni (51%) din MedLife, care a avut anul trecut o cifră de afaceri de 80 de milioane de euro, iar în primele nouă luni ale acestui an a depăşit 1,5 milioane de pacienţi unici în retail şi 430.000 de abonaţi.

    Radu Georgescu, partener fondator al fondului de investiţii Gecad Group, ocupă locul şapte în topul celor mai admiraţi CEO, fiind o prezenţă constantă în primele locuri ale clasamentului. El a făcut prima sa tranzacţie din IT în 2003, când a vândut antivirusul RAV către Microsoft iar apoi a mai semnat pentru câteva exituri din firme construite de la zero. Între acestea se numără vânzarea procesatorului de plăţi GeCad ePayment către grupul Naspers şi furnizorul de soluţii pentru distribuţia electronică de software Avangate către fondul american Francisco Partners. În vara acestui an compania daneză Coinify ApS a achiziţionat platforma Coinzone, care le permite comercianţilor să accepte plăţi prin moneda virtuală Bitcoin şi care îl avea printre cofondatori şi pe Radu Georgescu.

    În 2015, pe locul opt în topul celor mai admiraţi se află un alt antreprenor, Jean Valvis, preşedinte şi director general al Valvis Holding; el se afla anul trecut pe poziţia 16. Numele lui Valvis se leagă de două dintre cele mai importante tranzacţii de pe piaţa românească în domeniul bunurilor de larg consum: vânzarea apelor minerale Dorna către Coca-Cola (2002) într-o tranzacţie de 39 de milioane de euro şi preluarea Dorna Lactate (2009) de către Lactalis, cu o valoare estimată de 70-90 de milioane de euro.

    Dragoş Petrescu, acţionar majoritar şi CEO al Trotter Prim, a urcat 11 poziţii faţă de clasamentul de anul trecut, ocupând în 2015 locul nouă. El a dezvoltat cel mai important brand local de pe piaţa de restaurante, începând cu 2004, când a deschis primul restaurant City Grill. Grupul City Grill cuprinde 18 locaţii, iar în prima jumătate a anului afacerile au înregistrat un plus de 18% faţă de perioada similară a anului trecut.

    Pe locul zece în clasamentul din acest al al catalogului celor mai admiraţi CEO se află Raul Ciurtin, preşedintele consiliului de administraţie al Albalact şi acţionarul majoritar al companiei. El este medicul antreprenor din Ardeal care a transformat Albalact, o veche fabrică de lapte falimentară, în liderul pieţei de lactate din România. Pentru al şaselea an consecutiv, el este cel mai admirat manager din industria bunurilor de larg consum, fiind unul dintre puţinii antreprenori români care se luptă de la egal la egal cu multinaţionalele.
    La ediţiile anterioare ale catalogului, primul loc a fost ocupat în 2010 şi 2011 de Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, şi apoi în 2012 şi 2013 de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank. Ediţia de anul trecut l-a adus în poziţia fruntaşă pe Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţă şi primul antreprenor care a devenit cel mai admirat CEO.

    Catalogul 100 cei mai admiraţi CEO din România a fost realizat pe baza voturilor câtorva sute de manageri de companii şi consultanţi din toate domeniile de activitate, de la multinaţionale la companii mici. Lista de propuneri pe care redactorii Business Magazin au realizat-o a inclus peste 250 de manageri, în funcţie de dimensiunea companiei pe care o conduc, dar şi de dinamismul afacerii şi al domeniului în care activează. Au fost prezenţi şi antreprenori care sunt recunoscuţi pentru implicarea în activitatea companiei.

    1. DRAGOŞ PAVĂL
    2. FLORIN TALPEŞ
    3. STEVEN VAN GRONINGEN
    4. IULIAN STANCIU
    5. MARIANA GHEORGHE
    6. MIHAI MARCU
    7. RADU GEORGESCU
    8. JEAN VALVIS
    9. DRAGOŞ PETRESCU
    10. RAUL CIURTIN

  • CEO-ul MasterCard are în plan creşteri de două cifre pentru plăţile electronice efectuate din România

    “Obiectivul meu la MasterCard este să înlocuiesc cât mai mult plăţile în numerar, iar un rezultat bun ar fi o creştere de 15-20% pe an. Nu este o schimbare pe termen scurt, ci determinarea unei schimbări comportamentale, care va veni în timp.“ Aşa poate fi rezumat discursul lui Cosmin Vladimirescu, general manager pentru România în cadrul MasterCard, din cadrul evenimentului Meet the CEO.

    Cosmin Vladimirescu a intrat în echipa MasterCard Europe în aprilie 2007, în poziţia de account manager pentru România. Principala sa responsabilitate, la acea vreme, consta în lansarea, alături de partenerii MasterCard, de produse şi programe noi de carduri. Astăzi conduce o echipă de 15 oameni şi spune că principalul său inamic este numerarul.

    Relaţia lui Cosmin Vladimirescu cu cardurile a început de timpuriu, în familie: „Mama lucra într-o bancă, aşa că acasă auzeam destul de mult despre ce se întâmplă pe piaţa financiară. Cred că un moment definitoriu a fost când ea mi-a pus un card în mână şi m-a lăsat să îmi gestionez singur bugetul“, povesteşte zâmbind Cosmin Vladimirescu: „A fost un exerciţiu dureros, pentru care relaţia mea cu ea încă suferă, dar a fost foarte bine pentru mine. În 1996, când se întâmpla asta, n-aveam ce să fac cu cardul. Era un singur bancomat pe care îl ştiam, instalat la McDonald’s la Unirii, înăuntru. Mergeam cu un prieten cu maşina şi scoteam de acolo bani“.

    Spre sfârşitul facultăţii, când avea deja câţiva ani de experienţă în utilizarea cardurilor, a aflat că cei de la Romcard recrutează: „Am ajuns să am şi un interviu cu domnul Marin Mitroi, care, trecând de primele două minute în care evident a fost într-o stare de şoc, pentru că eram destul de nonconformist, mi-a spus: «Băi băiatule, eu te-aş angaja pentru că am nevoie de unul ca tine, dar nu poţi să vii aşa la muncă. Trebuie să te tunzi şi să-ţi scoţi cerceii, altfel nu se poate.» Şi n-am vrut atunci să renunţ la cercei, aşa că n-a fost să fie la Romcard“.

    După terminarea facultăţii, Vladimirescu şi-a încercat norocul în zona antreprenoriatului, dar aventura sa a durat doar câteva luni. „Mica aventură antreprenorială a constat în faptul că am cumpărat cu un prieten vreo 50 de modemuri dial-up şi ne-am făcut un ISP (Internet Service Provider – n.red.). Ne-am distrat bine cam două luni, după care am mâncat covrigi şi am renunţat, pentru că am primit o ofertă de la Bancpost şi am acceptat fără să stau pe gânduri.“

    Oferta de la Bancpost, venită la jumătatea anului 2000,  a reprezentat începutul carierei sale în sistemul bancar, iar jobul de la Bancpost a fost un avanpost pentru viitoarea sa traiectorie profesională. „Cred că a fost ca efectul bulgărelui de zăpadă: am avut o oportunitate când mi s-a oferit primul meu job adevărat, imediat după terminarea facultăţii, ca ofiţer de fraudă la Bancpost. Am avut două oferte atunci, dar nu pot să spun la ce am renunţat. Jobul pe care l-am acceptat avea legătură cu cardurile, ştiam că în perioada aceea se întâmplau şi evenimente mai neplăcute, fraude, iar eu foloseam deja carduri de câţiva ani.“

    În anii 2000, povesteşte Cosmin Vladimirescu, frauda se făcea prin acceptare: erau nişte magazine care acceptau carduri „care nu erau chiar în regulă. Dacă îşi dădeau sau nu seama de chestia asta e discutabil; bine că tehnologia a avansat şi verificările acestea nu mai rămân la latitudinea casierului“. Experienţa în Bancpost a fost de învăţare accelerată. „Primul meu salariu, de 300 de lei, nu însemna mai nimic, dar, pe de altă parte, oricât mi-ar fi dat, cel mai mare avantaj îl aveam din faptul că eram expus informaţiilor. Eram în mijlocul evenimentelor, înţelegeam ce se întâmplă. La acea vreme, salariile stăteau pe card doar câteva secunde“, îşi aminteşte managerul de la MasterCard. Comportamentul românilor era să scoată toţi banii de pe card, unul dintre motive fiind faptul că acceptarea cardurilor la plată era foarte redusă, dar motivul principal fiind lipsa de experienţă a românilor în folosirea cardurilor. „E firesc, aşa am început cu toţii. Diferenţa e că alţii au început să dezvolte plăţile cu cardul cu 50 de ani în urmă. Acum ne-am apropiat, nu le suflăm în ceafă, dar suntem la vreo 20 de ani în spate.“

    Oportunitatea de a lucra pentru MasterCard a venit ca o surpriză, mai ales pentru că noul job description nu se potrivea cu ceea ce lucrase, pentru o bună vreme de timp, la Bancpost. Cu toate acestea, a decis să încerce. „Când eram la Bancpost nu îndrăzneam să sper la ce fac acum, dar îmi doream să mă dezvolt în direcţia asta. Am fost foarte plăcut surprins când mi s-a oferit postul prin care am intrat la MasterCard, în 2007. Atunci era şefă Denisa Mateescu, şi ea mi-a zis «Cosmin, am nevoie de un om de vânzări». Eu i-am spus că nu mai făcusem asta, că eram un om de fraudă, de cealaltă parte a baricadei. Munca de convingere nu a fost prea lungă şi am acceptat propunerea ei.“

    Denisa Mateescu a preluat funcţia de conducere a MasterCard România în 2001 şi a ocupat acest post până în 2010, atunci când Cosmin Vladimirescu a devenit country manager al companiei. Imediat după ce a absolvit facultatea, Denisa Mateescu a lucrat doi ani la Institutul de Calculatoare şi Informatică, pentru ca, în 1994, să se îndrepte spre publicitate. Pe vremea aceea, era un domeniu nou, fără istorie, iar jucătorii erau, aşa cum îşi dorise, companii internaţionale. Aşa că a lucrat aproape opt ani pe piaţa de media, la început la Saatchi & Saatchi şi apoi la D’Arcy. La Saatchi a intrat în departamentul de media ca junior media executive şi apoi a fost promovată media executive. După doi ani, a fost numită senior media executive. Ulterior, între 1998 si 2001, a fost media director la D’Arcy. Experienţa din publicitate a apropiat-o de marketing şi de mărci, „iar de la un punct încolo, când am simţit că învăţasem suficient şi că media, în structura în care era în 2001, nu-mi mai oferea mari perspective de evoluţie profesională, am decis că e cazul să încep un nou capitol“, spunea Mateescu.

  • Alexandru Băloi, distribution & indirect sales Vodafone

    Alexandru Băloi s-a alăturat echipei Vodafone în 2009, iniţial pe poziţia de national key account manager. Se ocupa, la acea vreme, de relaţia cu partenerii Vodafone. Nouă luni mai târziu a devenit director regional pe regiunea de Sud-Est, iar peste doi ani, la sfârşitul lui 2011, a primit poziţia de director de vânzări indirecte, fiind responsabil de canalul de parteneri exclusivi şi de coordonarea regiunilor Vodafone.

    În 2013 a preluat şi zona de distribuţie Prepaid, creând o echipă puternică. Cel mai recent proiect a fost lansarea canalului de magazine în sistem de franciză Vodafone, cu ajutorul directorilor regionali şi al multor echipe implicate. În prezent, reţeaua Vodafone de magazine deschise în sistem de franciză a depăşit 100 de unităţi, în 66 de oraşe din 36 de judeţe, la nivel naţional. „Îmi place mult să construiesc lucruri şi să lucrez cu oameni. Experienţa mi-a dovedit că reuşeşti să câştigi doar prin echipe puternice, cred mult în parteneriate şi fairplay. Oamenii fac diferenţa, dorinţa de a reuşi poate muta munţii, iar ceea ce contează, în final, sunt experienţa, strategia corectă, dar şi sincronizarea şi execuţia impecabilă“, spune Alexandru Băloi.

    Înainte de Vodafone, a lucrat tot în telecom, din 2002, încă din timpul facultăţii. Primul său job, de agent de vânzări la Zapp, este şi cel care l-a format şi i-a cultivat o serie de aptitudini: capacitatea de relaţionare cu clienţii, abilitatea de a vinde şi de a urmări performanţa în activităţile zilnice. Schimbarea a venit după doi ani, când a trecut din poziţia de angajat în cea de antreprenor, deschizând primul său magazin Zapp. Ulterior a dezvoltat o întreagă reţea de magazine. Dupa cinci ani de antreprenoriat, s-a întors la Zapp pentru a lansa serviciile prepaid şi pentru a construi distribuţia aferentă.

    Alexandru Băloi a absolvit Universitatea Politehnică Bucureşti, Facultatea de Electrotehnică, specializarea Electrotehnologii, în anul 2004. În 2013 a urmat un program special, în cadrul IMD Business School – Commercial Excellence Program powered by Vodafone, Organizational Leadership, Commercial Excellence. Este căsătorit şi are un băiat de 8 ani.

  • Topul celor mai bine plătiţi comedianţi din lume

    Comedianţi ne fac să rădem, să ne simţim bine, fie că o fac într-un show de stand-up, fie într-un film de comedie, iar unii dintre ei sunt plătiţi regeşte pentru asta.

    Revista Forbes a dat publicităţii un clasament al celor mai bine plătiţi actori de comedie. Pe primul loc se află veteranul Jerry Seinfeld. Coautor al serialului TV “Seinfeld”, ocupă pentru a patra oară primul loc în topul Forbes al celor mai bine plătiţi actori de comedie, informează contactmusic.com.

    El a obţinut venituri estimate la 36 milioane de dolari în perioada 1 iunie 2014 – 1 iunie 2015, graţie redevenţelor primite pentru redifuzarea serialului “Seinfeld”.

    Podiumul este completat de Kevin Hart, care a urcat trei locuri faţă de topul de anul trecut, iar acum ocupă poziţia a doua, cu venituri de 28,5 milioane de dolari. Hart a fost în mai multe filme anul acesta (The Wedding Ringer sau Get Hard).

    Locul trei îi revine ventrilocului Terry Fator, un star al spectacolelor de comedie din Las Vegas.

    Jeff Dunham şi Russell Peters se află la egalitate pe locul al patrulea, cu venituri de 19 milioane de dolari.

    Topul 10 al celor mai bine plătiţi actori de comedie este completat de Aziz Ansari (9,5 milioane de dolari), Louis C. K. (9 milioane de dolari), Gabriel Iglesias (8,5 milioane de dolari), John Bishop (8 milioane de dolari) şi Dave Chapelle (7,5 milioane de dolari).

  • Christian Mazauric este noul CEO al Brico Depot România

    Kingfisher, lider european pe piaţa do it yourself şi home improvement şi al treilea ca mărime la nivel mondial, îl învesteşte pe Christian Mazauric în funcţia de CEO al Brico Dépôt România, responsabil cu dezvoltarea viziunii şi performanţei companiei pe piaţa locală.

    Domnul Mazauric îşi va exercita noile responsabilităţi, urmând să contribuie la accelerarea creşterii sustenabile a Brico Dépôt în România, asigurând o mai bună adaptare a formatului specific Brico Dépôt la piaţa locală, precum şi alinierea operaţiunilor la celelalte zone în care compania este prezentă.

    Christian Mazauric are peste 20 de ani experienţă profesională, deţinând anterior funcţia de Chief Finance Officer la B&Q Regatul Unit & Irlanda. Anterior, a petrecut 11 ani la Castorama Franţa şi alţi şase la Marks & Spencer în Regatul Unit.

    Noul CEO Brico Dépôt România îl urmează în funcţie pe Patrick Papot, al cărui mandat s-a concentrat pe transformarea celor 15 unităţi Bricostore pe care Kingfisher le-a achiziţionat în 2013. După ce şi-a încheiat cu succes misiunea la finele acestei veri, domnul Papot a preluat o nouă poziţie în cadrul grupului.

    Christian Mazauric a absolvit Universitatea Lumière din Lyon, deţinând de asemenea o specializare în control financiar obtinută în cadrul unei şcoli de business din Franţa. Şi-a dezvoltat cariera începând din 1995, activând timp de 8 ani în operaţiuni comerciale în Europa de Vest şi a urcat în ierarhie până la poziţia de  Chief Finance Officer, funcţie pe care a exercitat-o timp de 8 ani.

    Brico Dépôt a fost înfiinţat în 1993 în Reims (Franţa). Are în prezent 112 de magazine în Franţa şi 24 în Spania. Brico Depôt vizează în primul rând pasionaţii DIY şi constructorii profesionişti.

  • Despre strategie, la rece

    Doar Dero şi Borsec au depăşit arctic în topul celor mai puternice branduri autohtone (potrivit unlock market research), producătorul de electrocasnice sărbătorind în acest an 45 de ani de existenţă şi 25 de milioane de frigidere vândute.

    Hasan Ali Yardimci are 42 de ani şi a preluat în luna octombrie a anului trecut poziţia de director general al Arctic România, înlocuind-o pe Monica Iavorschi, care a condus timp de mai bine de şase ani cel mai mare producător local de electrocasnice. Iavorschi a plecat de la şefia Arctic pentru a prelua funcţia de director de marketing la nivelul grupului Arcelik, compania-mamăa Arctic. 

    Noul şef al Arctic România lucrează pentru grupul turc Arcelik din 2009, când a ocupat poziţia de director de planificare strategică şi de dezvoltare în afaceri. Anterior a lucrat în consultanţă strategică, în retail şi bunuri de larg consum în cadrul companiilor McKinsey & Co., SAB Miller şi Sears Holdings. Se simte bine în România, îi place limba şi a început să-i descopere subtilităţile. „Mă simt foarte confortabil aici, oamenii sunt foarte primitori”, spune Yardimci, care apreciază parcurile din Bucureşti şi îi place bucătăria românească, însă consideră că infrastructura ţării este o problemă. Se află în poziţia de CEO al Arctic de un an, iar adaptarea la munca din România nu a fost grea: „România este o ţară primitoare şi este uşor să faci afaceri aici ca străin. Am moştenit o echipă grozavă care m-a ajutat să mă adaptez locului, iar o echipă bunăeste un lucru esenţial pentru o companie cu ambiţii”.

    Directivele cu care Hasan Ali Yardimci a venit în România (şi care au fost trasate de Hakan Bulgurlu, şeful Arcelik, companie care deţine şi Arctic) vizează o creştere a cotei de piaţă a produselor Arctic în România până la 50%, în momentul de faţă fiind la 35%. România reprezintă a doua ţară ca mărime a cotei de piaţă, după Turcia.  Pentru a atinge acest obiectiv, Hasan Ali Yardimci se bazează pe revenirea economiei şi pe piaţa care ”încă nu şi-a atins potenţialul maxim”. 

    Majoritatea electrocasnicelor mari au fost cumpărate în perioada de dinaintea crizei, în 2005-2007, când piaţa creditelor de consum era în floare, iar produsele electro-IT se cumpărau pe banda rulantă datorită creditelor cu buletinul. A urmat o perioadă de scădere, iar vânzările de frigidere au început să crească din nou în abia în 2014, după doi ani consecutivi de declin. Scăderea adusă de criză a înjumătăţit însă piaţa frigiderelor, vânzările scăzând cu 40%.Datele Arctic arată că anul trecut nu au revenit doar frigiderele pe plus, ci şi maşinile de spălat (cu 14% în termen de volum şi cu 17% în valoare) şi cele de gătit (creştere de 12% în termen de valoare şi 8% în volum).

    Însă, pentru a ajunge la o cotă de piaţă de 50%, creşterile pe segmentele tradiţionale precum frigiderele sau maşinile de spălat nu sunt de ajuns. Noi motoare de creştere ar putea fi şi segmentele mai mici, precum maşinile de spălat vase sau uscătoarele. “România este în continuare o piaţă emergentă. Rata de penetrare a unor electrocasnice este încă mică. De exemplu, maşinile de spălat vase nu sunt comune în România, se vând cam 30-40.000 de unităţi pe an, ceea ce este un număr foarte mic în comparaţie cu populaţia ţării. Dacă românii vor avea acces la mai multe resurse cred că acest tip de electrocasnice, pe viitor, va face parte din rutina zilnică a acestuia”, subliniază Yardimici.

    Acest segment are potenţial important de creştere: potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor, doar 6% dintre gospodăriile româneşti au maşină de spălat vase, pe când gradul de penetrare a acestui tip de electrocasnice este de 34% în Cehia şi aproape 70% în Germania. Pentru a creşte numărul unităţilor de maşini de spălat vase sau uscătoare şi pentru ca astfel de produse să ajungă în casele românilor, Hasan Ali Yardimci spune că trebuie „să articulăm mai bine beneficiile unor astfel de produse. Spre exemplu, o maşină de spălat ar putea economisi timp. Însă există anumite bariere care împiedică cumpărarea unor astfel de produse, poate consumatorul crede că nu are nevoie de ea sau că aceasta ar consuma prea multă apă sau energie. De fapt, noi trebuie să comunicăm mai mult, să explicăm anumite lucruri, să înţelegem mai bine consumatorul.Este nevoie de o anumită educaţie în acest sens. Va fi nevoie de timp”.

    Diversificarea produselor prezente pe piaţa locală este una din cheile atingerii cotei de piaţă vizate de grup: „Cred că avem un număr de produse foarte bune în diferite categorii. Însăva trebui să aducem şi alt fel de produse pe piaţa din România. Să aducem produse în categoriile consacrate, dar şi în categoriile emergente, precum uscătoarele. Nu o să fie uşor, trebuie să  facem multe lucruri corect”, afirmă Yardimci, care precizează că Arctic investeşte mult în comunicarea online, lucrând cu ambasadori de brand şi orientat către consumator. „Suntem o companie care nu obişnuim să ne lăudam produsele prea mult. Dar poate ar trebui să o facem.”
    Compania este prezentă în România cu trei branduri – Arctic, Grundig şi Beko – atât pe segmentul electrocasnicelor mari, cât şi mici. Doar frigiderele sunt produse pe plan local, celelalte electrocasnice fiind produse în celelalte fabrici ale grupului.

    Planurile Artic sunt în tandem cu planurile grupului, ţinta articulată de Hakan Bulgurlu, CEO-ul Arcelik, fiind dublarea cifrei de afaceri în cinci ani.Astfel, planurile pentru viitor implică o creştere a cotei de piaţă a produselor Arctic, dar şi creşterea pieţei în sine. „Vrem să obţinem o bucată cât mai mare din plăcintă, dar în acelaşi timp vrem să creştem şi plăcinta”, punctează Yardimci. Pentru ca acest lucru să fie posibil, este nevoie ca România să devină un nume proeminent pe piaţa producţiei de electrocasnice.

    Fabrica Arctic de la Găeşti exportă 85% din producţia de frigidere în 60 de ţări, cele mai importante pieţe de export fiind Italia, Polonia sau Turcia. Pe piaţa locală se mai află producători importanţi pentru industria de profil, producători precum Electrolux, Philips, DeLonghi sau Kärcher. România ar putea deveni un hub al producţiei de electrocasnice, dar, pentru ca acest lucru să devină realitate, este nevoie de anumite elemente, semnalizate de Hasan Ali Yardimci: “Este nevoie de o piaţă mare, de o sursă importantă de oameni talentaţi, atât în management, cât şi muncitori, este nevoie de stabilitate, o infrastructură bine pusă la punct. Dacă stai săte gândeşti la toţi aceşti parametri aş spune că România bifează toate aspectele. Piaţa nu este mare, dar România are o populaţie de 20 de milioane de oameni.

    De asemenea, poziţionarea în «inima» Europei reprezintă o deschidere importantă către pieţele din Europa, Asia sau Africa.Infrastructura se dezvoltă, mai încet decât ar fi ideal, dar se dezvoltă. Cred că România ar putea fi următoarea frontierăa investiţiilor în diferite categorii. Dar acest lucru nu se va întâmpla peste noapte”.

    300 milioane de euro este cifra de afaceri a grupului Arctic în România anul trecut.

    3.000, numărul  de angajaţi care lucrează în cadrul Arctic România.

    110 milioane de euro reprezintă investiţiile realizate din  2002 până acum de Arcelik  în fabrica Arctic  de la Găeşti

    1,6 milioane, numărul de frigidere produse la Găeşti care au fost exportate în 2014

  • Imperiul Volkswagen, distrus în câteva zile

    Cutremurul plecat săptămâna trecută de sub capota unui Volkswagen zguduie acum nu numai poziţia pe piaţă a producătorului german, ci întreaga industrie auto şi viitorul ei.

    Personal, regret profund că am încălcat încrederea clienţilor şi a publicului”, a declarat Martin Winterkorn, CEO-ul Volkswagen. Grupul german a recunoscut imediat că a trişat privind limitele acceptate în Statele Unite pentru emisiile poluante, după ce agenţia americană pentru Protecţia Mediului (EPA) a acuzat Volkswagen că a instalat sisteme electronice speciale pe unele autoturisme diesel pentru a evita standardele federale din SUA în materie de emisii.

    Dispozitivul era programat să activeze un sistem de filtrare completă a particulelor doar în timpul testelor oficiale pentru emisii. După teste, adică în starea normală de funcţionare a motorului, dispozitivul dezactivează sistemul de filtrare a particulelor, astfel maşinile germanilor au depăşit normele privitoare la noxe de 40 de ori. Fapt care era imposibil să nu aibă repercusiuni grave. Aproape 500.000 de autoturisme cu motoare diesel au încălcat standardele federale americane privind emisiile de dioxid de carbon: modelul de Volkswagen Jetta (2009-2014), modelele Beetle şi Golf, dar şi Volkswagen Passat din 2014-2015 şi modelul Audi A3.

    La nivel mondial, 11 milioane de vehicule au fost echipate cu acest software. Pentru acoperirea costurilor remedierii neregulilor, Volkswagen intenţionează să aloce 6,5 miliarde de euro în trimestrul trei. Bursa a reacţionat imediat şi acţiunile companiei germane au scăzut cu 20% luni şi cu încă 20% ziua următoare, pierzând nu mai puţin de 15,6 miliarde de dolari şi aproape un sfert din valoarea sa de piaţă. În plus, VW riscă amenzi de până la 18 miliarde de dolari. „Este pusă sub semnul întrebării existenţa grupului Volkswagen. Amenzile judiciare pe care grupul auto le riscă în scandalul emisiilor ar putea fi doar vârful aisbergului. VW ar risca penalităţi financiare pe pieţele auto de 7,5 ori mai mari decât amenzile Chiar dacă VW va reuşi să supravieţuiască în actuala formă, compania va ocupa o poziţie inferioară pe piaţă în următorii ani”, a anunţat şi a comentat Marketwatch, citând un studiu academic.

    Acest scandal nu a afectat doar Volkswagen, ci întreaga industrie auto, titlurile Daimler, BMW, Renault şi PSA Peugeot Citroen înregistrând imediat scăderi pe bursă. Renault şi Peugeot Citroen nici măcar nu comercializează vehicule în SUA, însă circa jumătate din vânzările lor globale sunt formate din automobile diesel.

    Problema dezvăluită în Statele Unite s-a propagat peste tot în lume. Guvernul de la Berlin a cerut  constructorilor de automobile informaţii suplimentare despre emisiile poluante. De asemenea, autorităţile din Australia şi Taiwan cer clarificări producătorului german. Franţa şi Italia au anunţat că cercetează cazul cu atenţie, iar ministrul francez de finanţe Michel Sapin a cerut o anchetă la nivel european. Şi în Coreea de Sud se investighează corectitudinea testelor privind emisiile poluante pentru trei modele Volkswagen.

    Miercurea trecută, după-amiază, şeful Volkswagen şi-a dat demisia de la conducerea companiei. „Sunt şocat de evenimentele din ultimele zile. În calitatea de director general, accept responsabilitatea pentru neregulile depistate la motoarele diesel şi am cerut Consiliului de supraveghere să accepte încheierea mandatului meu la conducerea Grupului Volkswagen. Fac acest gest în interesul companiei, deşi nu am fost conştient de nicio neregulă de care să fiu eu responsabil”, a spus Winterkorn, care se retrage la 68 de ani, după ce a acumulat un fond de pensie în jurul a 30 de milioane de euro, fiind anul trecut al doilea cel mai bine plătit CEO din Germania, primind în total 16,6 milioane de euro sub formă de bonusuri din partea grupului VW şi a acţionarului majoritar al acestuia, Porsche.

    Ce înseamnă tot acest scandal pentru grupul german, pentru automobilele diesel şi pentru industria auto? Părerile sunt împărţite: scandalul acesta „va avea consecinţe financiare considerabile pentru grup, care nu pot fi calculate acum. Este în pericol imaginea şi credibilitatea VW în întreaga lume”, este de părere Ferdinand Dudenhöffer, analist al pieţei auto; „Noi nu credem că acest dezastru va avea un impact negativ major asupra preferinţelor consumatorilor din Europa, dar se va reduce creşterea cotei de piaţă în Statele Unite”, a spus Carsten Menke, analist în cadrul Julius Baer;

    Richard Gane, expert în industria automotive în cadrul firmei de consultanţă Vendigital, nu este de acord şi crede că „cererea pentru maşini diesel va scădea major”. În Statele Unite, piaţa automobilelor diesel reprezintă 1% din toate vânzările de maşini noi şi probabil că acest procent nu va creşte prea curând. Pe de altă parte, impactul în Europa ar putea fi mult mai semnificativ, s-ar putea înregistra o trecere de la diesel la automobile cu motor pe benzină”, a adăugat el.


    Să fie acest scandal punctul de cotitură al industriei auto şi constructorii de automobile să-şi îndrepte eforturile pentru realizarea automobilelor electrice?  În timp ce Volkswagen dă din mâini să nu se înece, Bosch a anunţat că până în 2020 va produce o baterie electrică pentru automobile cu o autonomie mai mare, dar şi cu costurile de producţie înjumătăţite. Dacă automobilul diesel ar muri şi maşina electrică i-ar lua locul, toate problemele legate de motor, bujii, cilindri sau filtre ar dispărea. „Sunt sceptic în privinţa morţii motorului diesel. Consumatorii ştiau de mult de problemele de poluare şi au ales să ignore acest lucru. Oamenii o să continue să cumpere maşini dintr-un singur motiv: să-şi facă treaba la un preţ cât mai scăzut”, a spus Roger Barrowcliffe, pentru publicaţia The Independent.

    Acum ceva vreme nu era nici urmă de computer sau componente electronice în scheletul unui autoturism, dar maşinile moderne sunt pline de computere, iar în viitor am putea chiar spune că vom conduce computere pe patru roţi. Mai mulţi constructori şi-au lansat modele electrice, dar a căror autonomie nu depăşeste însă 160 km. Zoe al celor de la Renault este o excepţie, automobil care poate merge până la 250 km şi care are un preţ de pornire de 20.000 de euro la care se adaugă plata lunară a unei chirii pentru baterie ce porneşte de la 79 de euro.

    De asemenea, Tesla oferă cu Model S, o limuzină premium cu un motor electric ce are o autonomie de peste 400 km, iar Audi a prezentat săptămâna trecută conceptul unui SUV electric cu o autonomie de 500 km. Scandalul ar putea fi un catalizator pentru schimbare, Parisul vrea să scape de maşini diesel până în 2020 şi Londra pare să meargă în aceeaşi direcţie. Dacă tehnologia avansează îndeajuns de repede, preţul automobilelor electrice va scădea şi astfel vom întâlni la colţ de stradă tot mai multe maşini electrice, forţând guvernele să investească într-o infrastructură de alimentare a acestora. Efectul bulgărelui de zăpadă.

    Acest lucru nu ar ajuta doar constructorii tradiţionali de automobile electrice, ci şi companii precum Google sau Apple. Maşina autonomă şi electrică a Google a adunat milioane de kilometri în testări. Iar Apple lucrează la o maşină electrică, inteligentă, deşi acest lucru nu a fost confirmat oficial.Moare diesel, începe expansiunea motorului electric? Vom vedea, dar un lucru e cert: Volkswagen trebuie să renunţe la toate reclamele unde apare sloganul „Truth in engineering”.
     

  • Victor Croitoru de la McCann Worldgroup România a fost promovat pe o poziţie regională

    Cu peste 12 ani de experienta in domeniul media, in cadrul echipei UM Romania, Victor Croitoru a fost promovat pe pozitia de CEE Regional Strategy Director pentru IPG Mediabrands, grup de media prezent la nivel global in 127 de tari si care detine agentiile de media UM, Initiative si BPN. „Numirea mea intr-o pozitie regionala reprezinta in primul rand o validare a expertizei UM Romania la nivel regional din ultimii ani. Suntem de ceva vreme alaturi de responsabilii regionali pentru conturi importante din portofoliul UM si am reusit sa exportam cu succes know-how in afara granitelor. Noua pozitie vine cu noi provocari si responsabilitati pentru care sunt pregatit, data fiind expunerea pe care am avut-o in UM Romania, dar este si o continuare naturala a ceea ce faceam deja in UM Romania”, a declarat Victor Croitoru.

    Din pozitia de Regional Strategy Director, Victor va avea un rol de coordonare si suport in cadrul Mediabrands, pentru agentiile UM, Initiative si BPN, cu focus pe strategie, planning, creatie si proprietate intelectuala  pentru clientii grupului in Europa Centrala si de Est.

    „Sunt extrem de bucuroasa ca un nou membru al McCann Erickson Romania a fost promovat pe o pozitie cu responsabilitati regionale. Numirea lui Victor intr-o pozitie regionala vine la scurt timp de la numirea lui Adrian Botan ca Global Executive Creative Director pentru brandul Neslte. Acest lucru nu face decat sa reconfirme faptul ca McCann Erickson Romania este un centru de excelenta in cadrul retelei. Lucram cu succes pentru clienti regionali, acestia reprezentand un procent important din veniturile grupului, coordonam proiecte importante pentru acestia, rasplatite cu premii internationale de eficienta si creativitate. Sunt mandra de rezultatele pe care le avem ca grup, pe plan local si international si, mai ales, sunt mandra de echipa McCann Erickson Romania”, a declarat Sagit Tzur-Lahav, CEO McCann Erickson Romania.

    “Sunt convins ca Victor va avea o contributie semnificativa in dezvoltarea standardelor de strategie ale grupului in regiune. Printre ariile cele mai importante se afla extinderea unor tool-uri internationale de ultima ora, deja implementate la noi. De asemenea, va avea ca rol insuflarea unui spirit inovativ si perfect ancorat in digital, ce a adus UM Romania recunoasterea de care se bucura atat in tara, cat si pe plan international”, a declarat Mihai Trandafir, Managing Director UM Romania.

    Victor Croitoru este absolvent de Marketing si are un Master in Comunicare. El are peste 12 ani de experienta in UM România, ultima pozitie ocupata fiind aceea de Planning Director, responsabil cu implementarea si supervizarea strategiilor de media pentru intreg portofoliul de clienti. Pe langa cei 21 de Cannes Lions, numeroase premii la Effie Awards, Golden Drum sau Eurobest, castigate impreuna cu McCann Bucuresti si MRM//McCann Romania, echipa UM Romania a fost distinsa cu numeroase premii pentru excelenta in strategii de media, printre care se numara si premiul Oscar pentru Media Productivity oferit de clientul Coca-Cola Europe.