Premierul Victor Ponta a fost de-a lungul timpului un susţinător declarat al lui Sorin Oprescu, pe care îl voia pentru un nou mandat la primăria Capitalei.
Premierul Victor Ponta a fost de-a lungul timpului un susţinător declarat al lui Sorin Oprescu, pe care îl voia pentru un nou mandat la primăria Capitalei.
Sau cel puţin aşa susţine fostul premier italian: conform La Stampa, Berlusconi a făcut anunţul la o întâlnire cu parlamentarii partidului său: “În Italia, am fost dat la o parte. Dar Putin mi-a spus că este gata să îmi ofere cetăţenia şi că are convingerea că aş cputea conduce ministerul economiei”.
Relaţia de prietenie dintre Putin şi Berlusconi este cunoscută de mult timp. Dar de această dată s-ar putea ca Berlusconi să fi exagerat un pic; cel puţin aşa reiese din spusele secretarului de presă al Kremlinului Dimitri Pescov, care a declarat că oferta nu a fost serioasă, ci un gest de susţinere între cunoştinţe vechi: “A fost un gest de susţinere pentru Berlusconi, o metaforă, şi trebuie privit ca atare şi nu ca o ofertă oficială de a ocupa un astfel de post”.
Cele patru guverne pe care Berlusconi le-a condus au avut rezultate dezastruoase pentru economia Italiei.
Aflat pe coasta Mării Negre, în oraşul Constanţa, cazinoul cu acelaşi nume era cândva cunoscut de către cei mai bogaţi oameni din lume drept cea mai impunătoare clădire din România. Astăzi, din păcate, a devenit doar o umbră a ceea ce a fost cândva.
Construită la începutul secolului XX din ordinul Regelui Carol I, clădirea a fost desenată de către arhitectul Daniel Renard ca un tribut adus perioadei numită La Belle Epoque.
În timpul celui de-al doilea război mondial, cazinoul a fost folosit drept spital şi, ulterior, drept restaurant. În 1990 a fost în cele din urmă abandonat, datorită faptului că sumele necesare întreţinerii erau prea mari. Anul trecut, guvernul României a anunţat că va crea un fond de 9,5 milioane de euro destinat restaurării acestei clădiri minunate. Lucrările sunt programate să înceapă în cursul acestui an.
Fotograful Romain Veillon a explorat structura şi a realizat o serie de poze grăitoare.
Îşi aminteşte că era o zi toridă de august, la doar două ore după ce susţinuse lucrarea de licenţă la ASE, când a primit postul de analist junior pieţe de capital. În 2009 a fost promovat analist, iar în 2010 analist senior. Din 2011 conduce departamentul de analiză investiţională şi planificare strategică. În 2014 a fost numit director adjunct în cadrul unităţii Investment Banking.
Pe lângă activitatea desfăşurată pe piaţa de capital, din poziţia de coordonator al depratamentului de analiză investiţională, este implicat şi în proiecte de consultanţă, restructurare, dezvoltarea activităţii, precum şi fuziuni şi achiziţii.
Mihai Anghelescu este pasionat de tenis şi a câştigat, la nivel de junior, câteva turnee, în perioada 1995 – 2004. A mai fost finalist al concursului naţional de dezbateri organizat în 2001 de ARDOR – Asociaţia Română de Dezbateri, Oratorie şi Retorică.
Se ghidează în viaţă după câteva principii, printre care proverbul african care spune că „dacă vrei să ajungi repede aleargă singur, dacă vrei să ajungi departe mergeţi împreună!“, crede că modestia este o virtute şi mai crede în virtuţile unui bun ascultător: „Încearcă să înţelegi ceea ce vrea să spună interlocutorul, nu neapărat ceea ce auzi“.
Noa Mintz nu a fost niciodată mulţumită de babysitterele pe care le găseau părinţii ei pentru a avea grijă de ea. La 12 ani, a decis să ia problema în propriile mâini. A pus bazele afacerii Nannies by Noa din New York în timpul unei vacanţe de vară, cu scopul de a angaja dădace cu adevărat implicate în creşterea copiilor.
Iniţial, Mintz recruta personalul din cercul apropiat de prieteni, taxând familiile care găseau prin intermeiul firmei sale persoanele potrivite pentru a avea grijă de copiii lor cu câteva sute de dolari. Cu ajutorul sfaturilor oferite de tatăl său, care lucrează în domeniul investiţiilor de capital, firma ei a crescut ajungând la 190 de clienţi şi 75 de angajaţi.
În prezent, compania îşi câştigă veniturile pe baza unui procent de 15% din salariul brut al fiecărui angajat (care variaza între 50.000 şi 80.000 de dolari anual) la care se adaugă o taxă de 5 dolari pentru fiecare serviciu de babysitting.
Compania a reportat venituri de 375.000 de dolari şi, datorită businessului exploziv, Mintz a angajat şi un CEO, care să vegheze de bunul mers al operaţiunilor de zi cu zi ale companiei. A recrutat-o pe Allison Johnson, o tânără în vârstă de 26 de ani care aplicase iniţial pentru un post de dădacă.
Johnson a declarat într-un interviu pentru New York Post că, deşi iniţial avea îndoieli legate de faptul că va primi ordine de la un copil în vârstă de 12 ani, acum cele două colaborează în permanenţă:”Păstrăm legătura zilnic, prin telefon sau e-mail.”.
În prezent, Mintz are 15 ani şi vorbeşte despre realizările sale cu mândrie: ”Este extraordinar să realizez că pot să ofer oamenilor locuri de muncă. Îmi spun mereu că nu trebuie să las vârsta să stea în calea realizărilor mele”, a declarat ea pentru publicaţia americană New York Post.
Ioan Mătieş a intrat din 2014 în plutonul de manageri pe care grupul Marriott îi trimite în toate colţurile lumii pentru a-i conduce hotelurile.
Primul post al lui Ioan Mătieş a fost la Sheraton Frankfurt, unde a fost chelner la începutul anilor ’90 şi la debutul carierei sale, de-spre care nu ştia întru totul către ce se va îndrepta. Ce a ştiut însă destul de repede este că vrea să rămână în hotelărie şi peste 15 ani a ajuns tot la Frankfurt, în boardul de conducere al hotelului Marriott.
A fost avansat la Frankfurt din funcţia de director food & beverage în cadrul JW Marriott Bucureşti, funcţie unde a ajuns după ce a participat la deschiderea hotelurilor Hilton (unde a şi lucrat timp de trei ani) şi Marriott din Bucureşti.
La lansarea hotelului JW Marriott din Bucureşti, în 2011, Ioan Mătieş era director de evenimente. După doi ani şi jumătate, a fost promovat ca director al segmentului food & beverage, unde a rămas până în 2006, când a apărut şi în prima ediţie a catalogului Top 100 Tineri Manageri, editat de Business Magazin. În 2006, când avea 34 de ani, segmentul condus de Mătieş a adus hotelului Marriott 40% din cifra de afaceri de 42 de milioane de euro, adică aproximativ 17 milioane de euro, şi avea în subordine 270 de persoane, adică 65% din totalul de 450 de angajaţi.
Poziţia strategică a sectorului F&B din cadrul JW Marriott Bucureşti l-a ajutat pe Ioan Mătieş în evoluţia sa ulterioară mai mult decât ar fi crezut: ”Ceea ce avem la JW Marriott încă nu există în Europa. La un hotel normal, încasările din food and beverage pot fi undeva între 5 şi 30%„, preciza el, adăugând că strategia segmentului pe care îl conduce implică, pe lângă evenimentele din cele 12 săli, atragerea de clienţi pentru cele trei restaurante atât din rândul persoanelor cazate la hotel, dar mai ales din cel al oamenilor de afaceri bucureşteni, restaurantele din cadrul hotelului făcând parte încă de la început din lifestyle-ul bucureştean.
În articolul din 2006, Mătieş spunea că ”peste 10 ani mă văd într-un post de director general al unui hotel, în străinătate„. A bifat poziţia un pic mai devreme. Primul pas a fost întoarcerea la Frankfurt, în 2006, într-o poziţie similară cu cea din Bucureşti, de manager al segmentului de F&B. Opt ani mai târziu pleca în Kazahstan, la conducerea a două dintre cele şase hoteluri pe care Marriott le deţine acolo.
Promovarea lui Mătieş a venit într-un an pe care conducerea Marriott îl consideră excepţional. Compania hotelieră a semnat anul trecut contracte pentru 650 de noi hoteluri (peste 100.000 de camere), triplând ritmul din urmă cu cinci ani. Marriott are acum 4.100 proprietăţi şi 18 branduri în 79 de ţări şi teritorii şi o echipă de peste 3.500 de general manageri care le conduc. Conform www.glassdoor.com, salariul de bază al unui GM din cadrul Marriott este de 75.000 de dolari anual.
După 25 de ani de carieră în cadrul Marriott, Mătieş crede că a nimerit unde trebuia: ”Încă de la început m-am inte-grat total în cultura Marriott care are la bază angajaţii – asociaţii, cum se numesc toţi angajaţii Marriott. J.W. Marriott, fondatorul companiei, credea ferm că «având grijă de asociaţi, aceştia vor avea grijă de clienţi, iar aceştia vor reveni mereu». Aceste baze sunt actuale încă şi în prezent mi se potrivesc foarte bine şi contribuie la relaţia mea cu angajato-rul, care este excelentă„. Dincolo de cultura organizaţională, Mătieş consideră că Marriott l-a susţinut în îndeplinirea planului de carieră: ”Pot să spun cu siguranţă că da, mi-am îndeplinit planul de carieră. Dincolo de acesta, am urmărit întotdeauna şi ceea ce învăţ în acest timp şi pot afirma astăzi că sunt mulţumit de ambele aspecte„.
În Kazahstan, Ioan Mătieş coordonează circa 320 de angajaţi în cele două hoteluri pe care le conduce: Renaissance Atyrau Hotel (cu 178 camere, 24 apartamente şi 10 săli de evenimente desfăşurate pe 6.500 de metri pătraţi) şi Marriott Executive Apartments (cu 134 camere). Anul trecut cele două hoteluri au însumat 93.000 de înnoptări, iar Mătieş spune că politica grupului nu permite publicarea datelor financiare per unitate. La un preţ mediu de 400 de dolari pe noapte, conform booking.com, cele 93.000 de înnoptări de anul trecut înseamnă un volum de business de aproximativ 37 milio-ane de dolari.
Renaissance este unul dintre cele două hoteluri de cinci stele din Atyrau, dar este singura prezenţă a unui lanţ hotel-ier internaţional de cinci stele în principalul port al Kazahstanului. Atyrau este oraşul-port la Marea Caspică de importanţă strategică pentru ţara ale cărei principale surse de venit şi de investiţii sunt legate de petrol şi de industrii conexe. De fapt, Atyrau este principalul oraş din Kazahstan considerat că face parte şi din Asia, şi din Europa, fiind despărţit de fluviul Ural. Renaissance Hotels este unul dintre brandurile de cinci stele ale grupului Marriott, alături de Marriott Hotels, JW Marriott, The Ritz-Carlton sau Bulgari Hotels & Resorts. În Kazahstan, grupul deţine 6 hoteluri, care au împreună 900 de camere.
După experienţe în cadrul Marriott în România, Germania şi Kazahstan, general managerul vorbeşte deja despre diferenţe de cultură şi de mediu care se simt cu acuitate şi în business: ”Una din diferenţele majore sunt segmentele de business. Cu toate că în prima fază concentrarea e pe turismul de business, diferenţele vin din componenţa acestui segment – de exemplu în Frankfurt accentul era pe expoziţii, conferinţe şi evenimente, iar în Kazahstan este o dependenţă ridicată de sectorul petrol şi gaze. Această dependenţă de un sector e deseori o provocare, cum sunt în acest moment efectele scăderii preţului petrolului. O altă diferenţă este dată de modul cum hotelul interacţionează şi se încadrează în comunitatea locală„.
Pentru următorii zece ani, Ioan Mătieş îşi doreşte să aibă un ”impact pozitiv asupra evoluţiei hotelurilor de care sunt responsabil, să învăţ câte ceva din locurile în care mă aflu şi să ajut colegi care sunt la începutul carierei în dezvoltarea lor„ şi spune că nu are încă în plan să revină în România pentru a-şi deschide un hotel, deşi ”sună tentant„.
Perioada 16-22 februarie este numită “săptămâna albă” când, potrivit calendarului ortodox, se pot consuma lactate, ouă şi peşte, însă nu şi carne. În acest an, după 23 februarie şi până pe data de 11 aprilie, religia ortodoxă interzice şi consumul de lactate, ouă şi peşte.
“Este cel mai lung post alimentar din an şi pe durata lui sunt doar două dezlegări la peşte, pe 25 martie şi 5 aprilie”, spune Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Dorin Cojocaru, preşedintele patronatului din industria laptelui (APRIL) afirmă că în “săptămâna albă” vânzările de lactate cresc cu 5-10%, pentru ca în postul Paştelui să scadă, în medie, cu 20%.
“În bani, asta înseamnă că piaţa lactatelor scade cu aproximativ 30 de milioane de euro în acastă perioadă. Nu ştim, însă, cu cât scade la ţară, pentru că nu putem să controlăm autoconsumul. Probabil că oamenii îşi fac, în această perioadă, stocuri de brânză”, a mai spus el.
În plus, cei care au vaci la ţară şi ţin post, vând laptele persoanelor care nu postesc sau celor care au copii mici.
Potrivit lui Cojocaru, vânzările de lapte explodează în Joia Mare, pentru că românii reîncep să cumpere încă de atunci, având în vedere că după două zile postul se termină.
Pentru produsele din carne, postul a început luni, 16 februarie. Reprezentanţii firmelor din domeniu afirmă, la rândul lor, că vânzările scad în perioada postului cu 10-30%, în funcţie de specificul producţiei.
“Cu cât este regiunea mai săracă, cu atât sunt oamenii mai religioşi şi ţin postul mai strict. La o producţie de 1.000 de tone pe zi şi un preţ mediu la carne de 3 euro kilogramul, vânzările zilnice sunt de circa 3 milioane de euro”, a afirmat Ştefan Pădure, directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii.
La o scădere medie de 20%, producţia se diminuează în perioadă postului cu 600.000 de euro pe zi. Potrivit patronatului, la calcul se ţine cont de cele 43-44 de zile lucrătoare din acest interval, astfel că pierderile pot fi estimate la aproximativ 25 de milioane de euro. La această sumă se adaugă şi cele 30 de milioane de euro, pierderile producătorilor de lapte şi produse lactate în această perioadă.
Cu toate că vânzările scad, producătorii spun că nu mai au spaţiu pentru reducerea preţurilor.
“Am scăzut deja preţurile în luna octombrie, ca urmare a cantităţilor mari de carne intrate în ţară după embargoul impus de Rusia. Producem deja sub costuri şi nu mai putem scădea preţurile”, a spus Ilie Van, preşedintele Uniunii Naţionale a Crescătorilor de Păsări din România.
Dacă reprezentanţii Bisericii spun că ţin post în jur de 8-10 milioane de români, patronatele din alimentaţie estimează că numărul acestora este mult mai mic.
Centrala din Luoyand, provincia Henan, arde bancnote vechi sau uzate pentru a produce energie. Reprezentanţii spun că o tonă de bancnote poate genera până la 600 Kwh de electricitate, iar reziduurile sunt mai puţin nocive decât în cazul cărbunelui.
Banca Populară din China, organul central de reglementare a circulaţiei banilor, şi-a dat acordul pentru această operaţiune, lăudând “această metodă eficientă de a produce energie”. “Folosind toate rezervele din provincie, centrala poate produce 1,32 milioane Kwh pe an, echivalentul arderii a 4.000 de tone de cărbune”, a precizat un oficial al băncii.
În mod uzual, bancnotele retrase de pe piaţă sunt reciclate pentru a realiza alte produse din hârtie.